Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poeme > Antologie > Mobil |   


Autor: Boris Mehr         Publicat în: Ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013        Toate Articolele Autorului

SUNETE

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!












Boris Marian - Sunete( ciclu închis)









Arhivă blog



▼ 2009 (156) ▼ februarie (56) Sunetul 154
Sunetul 153
Sunetul 152
Sunetul 151
Sunetul 150
Sunetul 149
Sunetul 148
Sunetul 147
Sunetul 146
Sunetul 145
Sunetul 144
Sunetul 143
Sunetul 142
Sunetul 141
Sunetul 140
Sunetul 139
Sunetul 138
Sunetul 137
Sunetul 136
Sunetul 135
Sunetul 134
Sunetul 133
Sunetul 132
Sunetul 131
Sunetul 130
Sunetul 129
Sunetul 128
Sunetul 127
Sunetul 126
Sunetul 125
Sunetul 124
Sunetul 123
Sunetul 122
Sunetul 121
Sunetul 12o
Sunetul 119
Sunetul 118
Sunetul 117
Sunetul 116
Sunetul 115
Sunetul 114
Sunetul 113 bis
Sunetul 113
Sunetul 112
Sunetul 111
Sunetul 110
Sunetul 109
Sunetul 108
Sunetul 107
Sunetul 106
Sunetul 105
Sunetul 104
Sunetul 103
Sunetul 102
Sunetul 101
Sunetul 100 (o sută)

► martie (100)





vizitatori:

Free Counters




înapoi la pagina principală










Sunetul 100 (o sută)




Când tu lipseşti, lumea dispare
Oriunde ai fi, pe ţărm, departe –n zare
Pe alte continente, alte-oceane
Sunt pulbere rotindu-se sub soare
Sunt templul antic, veşnic doar coloane
Din care zeii au fugit, fără de taine
Mă vizitează doar turiştii, mă filmează
Doar tu lipseşti, regina mea vitează
In transparente văluri, invizibil
Ţi-e trupul, sufletul e nimbul
Pe care îl zăresc sub pleoapa-n lacrimi
In soarele strălucitor, zadarnic.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 101




E-adevărat că frumuseţea e de-ajuns
N-are nevoie de cântări de liră
Nici de delirul vorbelor, ascuns
E diavolul, prin ochii tăi respiră
Dar eu, poet de când mă ştiu
Nu pot să tac, iar dracul mi-e prieten
Te cânt, iubito, joc trandafiriu
E orice cânt, petalelor le semeni
La fel eşti de suavă, trecătoare
Doar rimele rămân, pe veci, dacă rămân,
Le sunt demiurg, pe frumuseţea ta stăpân.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 102




In taină încercăm să ne iubim
Deşi, se spune, taina este leagăn
Noi nu am fost heruvii, heruvimi
De taină, Doamne, mă dezleagă
Eu pot să scriu în taină, suferind
Pot să mă bucur, nimeni nu m-aude
In mine toate tainele se aprind
Din ele izbucnesc, zălude
Cuvintele bolborosite, fără şir
Sunt un vulcan în faţa ta şi tu te miri,
taina este leagăn şi cămin
Dar eu n-am fost nicicând un heruvim

Boris Marian




Niciun comentariu:







Sunetul 103




Voi încerca în vers să te cuprind
Cum pictorul penelul şi-l îndreaptă
Spre pânza albă, fermecat ca de argint
Voi încerca, dar lira-mi este stearpă
Tu eşti frumoasă precum merii în april
Ori vişinii , o-ntreagă primăvară
Oricât de mândru, eu devin umil
Eşti zorii înşişi, eu – mergând spre seară
Iar dacă ne vom întâlni cândva
Înseamnă că poemul meu e-o scară

Boris Marian




Niciun comentariu:







Sunetul 104




În ochii mei nu poţi îmbătrâni
Gândindu-mă, întineresc la fel
Ca-n zilele când zi de zi
Ne întâlneam la carusel
Eram copii ceva mai mari
Eram ce nu vom fi nicicând
Mai curajoşi, eram corsari
Nebiruiţi pe-acest pământ
Iar tu te ascundeai titptil
Visam s-avem şi un copil
Un secol a trecut, mai ştii?
Viaţa parcă e o zi.

Boris Marian




Niciun comentariu:







Sunetul 105




În faţa mea tu nu eşti Dumnezeu
Cum aş putea să te iubesc mai omeneşte
Si mai terestru, nu aş mai fi eu
Pe boltă te-aş nălţa, precum un meşter
Un Buonarotti în Capela papilor
Eu am învins puterea anilor
Si dintr-o blândă muritoare, prin poem
Ai devenit un chip etern pe care-l chem.
Îmi spui de boli şi bătrâneţe, nu te-aud
Eu scriu orbind şi doar pe clasici îi ascult

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 106




Eu ştiu că frumuseţea nu e nouă pe pământ
Că au cântat-o alţii înainte
Eu nu caut nici culori şi nici cuvânt
Din mine cresc ca florile pământului, cuvinte
Tu eşti mereu minunea ce desparţi
Noaptea de zi, banalul de viziunea
Acelui paradis pe care-l cauţi
Si care doar se întrevede printre dune
Viaţa - oaze blânde-ntre pustii
Minunea este că noi suntem vii

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 107




De moarte nu mi-e teamă, de stupizenia ei
De lipsa ei totală de oricare raţiune
Deşi eu mă cutremur la plânsetul de miei
Pe mine neiubirea mă poate oricând răpune
Când oarbă-ntunecată vine tăcerea grea
Cînd monstrul cu lungi braţe se-nfăţişează lacom
Singurătate-i spune şi , Doamne, de-aş putea
Să-l pot ucide-n faşă pe monstru, câteodată
Atunci să vii, iubito, atunci voi fi iar liber
De moarte nu mi-e teamă, doar de tăceri stupide

Boris Marian




Niciun comentariu:







Sunetul 108




Nu ţi-am lăsat mai mult decât poeme
O amintire ce în nori se va preface
Pe Marte se vor pune , poate, antene
Se vor transmite versuri de departe
Dar cartea, undele de radio
Nu vor putea păstra ce-ai fost aievea
Şi părul ca şi râsul în cascadă
Zeiţa mea mai îndrăgită decât Geea
Mi-eşti soartă, mumă şi mormânt
Cum să te mulţumeşti cu un cuvânt?

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 109




Uitarea nu este trădare
Poate fi moarte-n propriul duh
Nu te-am trădat nicicând, vioara
Din multe despărţiri s-a smuls
Plutind pe alte ape repezi
Dar ai rămas în mine, chip
Tu poţi de mine să te lepezi
De chipul tău nu mă desprind
Vor trece ani, decenii, veacuri
Exişti, nici moartea nu e vacuum
Vioara peste alte ape
La chipul tău va să tresalte

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 110




Am fost un Sindbad al iubirii
Nu l-am stimat pe Don Juan
Iubirea este aventura
În care nu poţi fi şnapan
Sunt Odiseu şi sunt Eneea
Iubind, căutam tărâmuri noi
Căutându-te, tu eşti femeia
Fără de tine, nu-s eroi
Eu ştiu, te voi găsit în clipa
Când mitul dragostei s-a stins
Cuvântul meu nu e risipa
Ci oglindirea dintre-oglinzi

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 111




Iubirea mea este vorbită-n târg
Dar ce e târgul, punct în univers,
Cândva un cronicar mai plin de sârg
Va scrie despre noi un vers
Voi fi un fel de Romeo modern
Vei fi o Julietă cu maşină
Ura familiilor va fi ceva etern
Ne vom droga poate cu mescalină
Si vom muri, la ştiri un fapt banal
Bietul Will va fi mereu real

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 112




Eşti viaţa mea, o spune tata Will,
De nu l-aş crede, n-aş mai fi aici
Sunt ca stejaru-n care-un duh febril
Călătoreşte printre fibre, priculici
Stejarul pare mort în ramuri largi
Desfăşurat cu tot dispreţul morţii sale
Tu poţi să-i dai viaţă, fără magi
O şoaptă doar şi, în ascuns, o sărutare
Îşi doarme somnu-n veşnicie tata Will,
Să-l mai citim, iubirea este-n inimă copil.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 113




Când nu te văd, eu ştiu că tu exişti
Cu ochii minţii pot zări fără oprelişti
Precum în dansul aştrilor te mişti
Privit cu încântare de un derviş
Eşti undeva, în lume sau pe-aproape
Sau despărţiţi de nesfârşite ape
Cu mine eşti, pe albul aşternut
Respiri adânc şi-ncerc să te sărut
Apoi doar umbra ta lent se ridică
De despărţire încă nu mi-e frică

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 113 bis




De nu te văd , te ştiu aproape
Pământul e prea mic pentru noi doi
Nici zarea, oceanul, aştrii, luna
Nu pot să ne oprească. Azi e joi
Nu te-am văzut de miercuri, de aseară
O veşnicie, visuri irosind
De nu te văd, va fi ca prima oară,
Când pleci eu moartea mi-o presimt
Nu ştii ce porţi cu tine, cu suflarea
Cu inima, cu tot ceea ce gândeşti
Tu eşti doar ţărmul, eu sunt precum marea
Aducătoare-n veci de noi poveşti

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 114




Nu pot să linguşesc pe nimeni
Pe mine însumi eu mă judec cu asprime
De ce te-aş linguşi pe tine,
Iubirea mea, când tu eşti doar lumină?
Nu pot să judec faptele şi vorba
Aceluia ce nu mi-a fost nici frate
Nici bun prieten, doar duşman în toate
De ce l-aş judeca, tot ce-i pot spune
Ar fi că-l uit , de pot, chiar într-o lună
Pe tine, rodie prea rară
N-am să te uit, de-ar fi lumea să piară.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 115




La început n-a fost iubirea
La început a fost doar haos
Eu am crezut că-i un adaos
Cu timpul – îndumnezeirea
Si-a făcut loc, precum e floarea
Ce creşte unde nu te-aştepţi
Să nu fim strâmbi, să fim doar drepţi
Doar vorbe, eu cred în chemarea
Venită din adâncul firii
Nainte de-a da glas iubirii.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 116




De trece timpul sau nu trece
Eu nu voi fi înalt şi rece
Cred că te naşti cu un grăunte
De foc şi cu o stea în frunte
Aceştia-s oamenii sortiţi
Să fie de femei iubiţi,
Iar dintre multele femei
Iubeşti cu inima doar trei
Prima e mama, nu-i ruşine
A doua, din noroc, destine
A treia moartea, n-o iubi
Ea, drăgăstoasă, va veni
Iar mama nu-i, iubita este
Depinde din care poveste.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 117




Iubirea nu-nţelege „ a uita”
Nu e iubire ceea ce nu-i statornic
Pot să fiu rău şi tu poţi să fii rea
Dar ce-am iubit iubesc, mers de ceasornic
Impune timpul inimii, secret
E mersul ei, indpendent de catastrofe
Pot fi plecat, călugăr în Tibet
Sau literă în rima unei strofe
Pot fi o stea, o cană de băut
Atinge-mă cu buzele, cu gândul
Iubirea are doar un început
Ea lasă-n urmă lumea şi pământul

Boris Marian.




Niciun comentariu:





Sunetul 118




Nu sunt bolnav din dragoste, ba sunt
Oricare leac e împotriva mea, oricând
De mi te-nchipui, tu eşti prea departe
Când eşti aici mă-nchid precum o carte
Iubirea noastră e otravă dulce
De câte ori durerea ne seduce
Eu am să spun, eşti chiar destinul meu
Cu tine-ncep să cred că Dumnezeu
N-a fost şi nu-i atotputernic
Cuceritor, devin tot mai cucernic

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 119




Când poţi iubi, cum poţi să risipeşti
Ce nu aveai sau ce mai preţuieşti?
De te-am pierdut, voi şti să recâştig?
De nu exişti, din pulberi te-nfirip
Mă simt ca Dumnezeu în prima zi
Fără un plan, un haos rece, gri
Mă înconjoară, nu mă vrea deloc
Nevoie avem cu toţii de noroc
Renaşti din tine însăţi, chipul tău
Nu-l poate şti nici însuşi Dumnezeu
Doar eu, doar nopţile visând
Si Demiurg şi om pe acest pământ.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 12o




De am greşit, greşit-am amândoi
De n-am iubit, niciunul n-are vină,
Eu cred că a iubi nu-i nici o crimă
Doar din iubire suntem şi eroi
Trăim legenda propriilor fantasme
Iar lumea e banală, e măruntă
Eu sunt cărunt, poate că eşti căruntă,
O altă lume se deschide-n faţa noastră
Totu-i perfect, un paradis doar pentru noi,
Reluând istoria, redevenim eroi.

Boris Marian




Niciun comentariu:







Sunetul 121




Oricine te-ar vorbi, oricât de mult
Eu tot voi asculta de mine, te ascult
Când nu vorbeşti, poţi face tot ce vrei
Pot deveni mişel între mişei
Doar să te uit nu pot, din ură şi dispreţ
Din dragoste şi tot ce nu-i măreţ
Accept să ne împroaşte cu noroi
O lume, doar să fim noi doi
In aur se preface lutul greu
IAR GLASUL TĂU E DAT DE DUMNEZEU

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 122




Păstrez în minte ceea ce ai fost
In inimă păstrez mai mult
Prezentul curge lent şi fără rost
Eu nu te pot privi, doar te ascult
In foşnetul de frunze, paşi pe alei
Cândva eram prea tineri, prea fragili
Astăzi suntem cu mult mai grei
Deşi avem cultură, avem stil
Nu eşti aici, nu sunt nici eu, se pare
Deşi n-a fost nici o înmormântare.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 123



(uneori pentru R.)

Ne schimbă timpul, nu-l putem opri,
Suntem copiii lui cei vitregi,
Numai iubirea se iluzionează, poate o zi,
Că a învins , ne contrazice Nietzsche.
Dar nu ne pasă nici de el,
Pe Will îl vom chema în clipe grele,
Si el a-mbătrânit, este aproape chel,
Citeşte Cartea de la San Michelle.
Iubito, azi corespondăm,
Ne contrazicem, iar ne împăcăm,
De parcă timpul nici n-ar exista,
De-aş fi Romeo, de-ai fi Julia.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 124




Departe de politică, de mode,
Departe de solemnităţi şi ode,
Iubirea mea, o pasăre –n pădure,
Un tril pierdut sub ramurile ude,
O floare fără nume, ce uşor
Zdrobită poate fi, dar un cocor
Zărind-o, undeva de sus o cheamă
Îi dă un nume, apoi ziua se destramă
Si nu mai e nimic, rămân pierdut
Intr-un decor străin, necunoscut.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 125




Zadarnic mă fălesc cu slava trecătoare,
Nu vin la tine în cămaşa mea de zale,
Te rog să uiţi de bătălii şi nume,
Iubito, simţământul n-are loc în lume,
El caută liniştea departe de tumultul,
De zumzetul unor orgolii rău ascunse,
Suntem doar doi, nimic nu-i de prisos,
Iubindu-ne, nici moartea n-are rost,
Iar , dacă vei vedea că nu-s cu gându-aproape,
Goneşte-mă, eu nu pot fi pe jumătate.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 126




Te fură timpul spre a mi te reda
Mi-ai fost sortită, doamnă, eşti a mea,
Dar timpul uneori înşală
Viaţa nu e viaţă, e doar boală
Apoi convalescenţa, revederea
Pe undele hertziene, cum e vremea
Mă-ntrebi şi eu, în mine simt că mor
Primul sărut – mereu nemuritor

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 127




Când te iubesc, rămâi aceeaşi,
Eu laud aici doar frumuseţea,
Ti-e sufletul frumos, o, Bethsabeea,
Virsavia, Shulamith , Salomeea
Un dar divin preface totu-n aur,
Iar aurul în inimă se-adună
Poetul este doar un faur
Care cu propriul vis se împreună
De aceea nu-mi dispreţui poemul,
El vine şi-ţi conferă tenul.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 128




Pe care pian, pianină, clavecin
Imi cânţi, pe nevăzute clape?
E vocea, râset ori suspin,
Iar eu parcă te-aud adânc, din ape,
Naiade, nereide-n visul meu
Plutesc, dar tu eşti printre sfere,
Prin tine mă împac cu Dumnezeu,
Prin tine cred în înviere,
Doar pentru vocea pe care o aud,
Nici moartea nu ma face surd.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 129




Cu bucurie eu mă risipesc
Cuvintele-n risipă zboară
Dar nu cuvintele, nu ele oglindesc
Ce pot să spun la fel ca prima oară
Nevoia de a te vedea
De a cunoaşte glasul tău în mine
Tunelul timpului, trecând prin el cândva
Ne vom cunoaşte-n şoapte şi lumine
Răbdăm această lume doar c-un gând
Ne vom iubi, întregi, fără cuvânt.

Boris MARIAN





Niciun comentariu:







Sunetul 130




Nici frumuseţea, farmecele toate
Nu sunt capcanele iubirii mele
Deşi mă-ncântă , frumuseţea-i trecătoare
Eu cred mai mult în ceea ce-mi dăruie Cybele.
Eu cred în darurile zilei şi în roade
In ceea ce spui din inimă , în voce
Eu cred în ceea ce eşti, ce crezi, cum poate
Fiinţa ta din răul lumii să dizloce
Eu crec mai mult în tine ca în Domnul
Eretic sunt, acesta este omul.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 131



Eu nu iubesc mândria ta
Nici faima care te-nconjoară
Dar nici n-ascult bârfind pe cineva
Invidia pe mulţi îi înconjoară
Dar te iubesc şi nu ştiu pentru ce
Cred că iubirea nu are temeiuri
Ea este ca un duh venit din cer
Sau poate diavolul ne face semne
De aceea despărţirea pare o moarte
Nu mă căuta, voi fi foarte departe.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 132




In ochii tăi citesc tot adevărul
Dar mai există adevăr pe lume?
De unde ne-a Domnul ochi şi nume
Povestea nu s-a încheiat, cu mărul
Azi unul spune, altul nu iubeşte
Al treilea sau a treia ne trădează
De unde ochii ştiu să arunce o rază
Care şi inima-ngheţată o-ncălzeşte?
Mai bine-i , deci, să nu ne mai privim,
Singurătăţii moartea-i dăruim.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 133



Lovind în mine, tu loveşti în doi
In mine sunt doi oameni, tu şi eu,
Purtată de mânie ca de-un roi
De viespi trimise de un zeu
Al cruntei răzbunări pe cine, ce?
Zadarnic te întreb, nu ai nici glas
Te crezi Euridice, Salome,
Din ceea ce ai fost, nimic nu a rămas.
Deci totul s-a pierdut, acest poem
Va dăinui o vreme. Multe vremi?

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 134




Din frumuseţea ta se-nfruptă toţi bărbaţii
Desigur, în fantasme, reverii
Puteai să fii regina vechii Francii
Ai preferat diverse meserii
Dar nu te judec, nu sunt eu acela
Să-mpartă lumea în preabuni şi răi,
Până şi fluturele-şi caută femela,
Noi, oamenii ne credem semizei,
Trăieşte-ţi viaţa, dragă Messalină
Eu , cel din urmă ţi-aş aduce-o vină

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 135




Iubirea nu-i numai dorinţă
Este şi dor nestins în timp
Te simt cu-ntreaga mea fiinţă
Te voi simţi cândva, nefiind.
In rest, toate sunt vorbe goale
Si gesturi, clipe de abur greu,
Să nu te-ncrezi în osanale
Nu cred în laude dulci nici eu
Iubindu-te-nţeleg frumosul
Devine sfânt şi păcătosul.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 136




For Rhea, for ever

Dacă venirea mea te tulbură, iubito,
Eu am să vin mereu, cât pot de des,Iubirile se nasc din mituri,
Iar erezia din eres,
O erezie este să las dorul
Să treacă peste noi atâţia ani,
Dar cine-a pedepsit omorul?
Onoarea face mulţi duşmani.
Acum, precum umilul rigă la Canossa
Vin eu în haine – zdrenţe îmbrăcat
Să-ţi cer, Maria mea, Formosa,
Cuvântul magic, undeva uitat.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 137




Dacă orbit sunt de iubire
Lasă-mi orbirea să mă domine, mai bine
Să fiu fără de minte, fără văz,
Iubirea e flămândă, multe prăzi
A sfâşiat precum tigroaica în păduri,
Iubirea mea e blândă, în conduri
Parcă pluteşte, îmi zâmbeşte cu-nţeles.
Ascunsă-i gheara. Nu am de ales.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 138




Ea spune că iubeşte, dar pe cine?
Orice ar spune, de gândesc mai bine
E o poveste spusă mii de ori,
Iar eu, deşi poet, sunt muritor.
Să nu o cred înseamnă să ucid
Tot ce e vis, ar fi să mor în vid,
Deci, crede şi nu crede îmi şoptesc
Inima blândă, gândul diavolesc,
Aşa că eu repet, ca un copil,
Minunea unui nesfârşit april.

Boris Marian





Niciun comentariu:





Sunetul 139




Nu-mi cere să-nţeleg privirea ta,
Eu nu ştiu ce gândeşti, ştiu doar ce-aş vrea,
Sunt mii de vorbe ce nu spun prea mult,
Nu-mi cere să-nţeleg, sunt surd şi mut,
Pluteşte-n aer teama de a pierde
Ce-a fost şi ce va fi, precum din verde
Un codru-ntreg devine brun, schilod,
Nu-s nici zăpadă, păsări, nici un rod,
Doar vântul rău, albastru, fără glas,
Vuieşte, hohoteşte, „Bun rămas”,
Dar soarele învinge, ai răspuns,
Nemulţumirea iernii s-a ascuns.

Boris Marian




Niciun comentariu:







Sunetul 140




Lui R.

Se spune că sunt rău, răzbunător,
Departe-i adevărul de cuvinte,
Tu eşti aceea care mă ţii minte
Că nu eram şi nu pot fi decât actor.
Mă joc cu propria-mi soartă, uneori,
Dar niciodată n-am jurat în ce nu cred,
Pot fi şi lacom, pot să fiu ascet,
Noi n-am trădat, trăim doar din erori.
Te-am regăsit şi timpul stă pe loc,
Răzbunători sunt cei făr-de noroc.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 141




Iubirea mea nu se ascunde-n simţuri,
In văz, în efemere-atingeri, în răstimpuri,
Mult mai adând, precum nebănuitele comori
Sub valuri şi furtuni, acelaşi dor,
Un dor nestins şi mult nepreţuit
Este iubirea mea, un continent de-argint,
O altă lume, unde inima , profund
Bate puternic. Eu acolo sunt,
Iar dacă n-o vei auzi, atunci
Din amintirea ta poţi să m-alungi.

Boris MARIAN




Niciun comentariu:





Sunetul 142




Iubirea mea a fost greşala mea,
Nu o privi ca pe o dramă,
In viaţă, ştie orice haimana,
E totul trecător, nu bagi de seamă
Si eşti deja albit, ceva mai calm,
Din artă faci un mit, din vorbe- vise,
Iubirea mea ca focul de napalm
Se stinse, sunt precum Ulise
Ce, după multe rătăciri, cuprins de dor
Revine în Ithaca, muritor.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 143



Cum ai plecat, aşa vei reveni,
Poate că nu în realitatea de o zi,
Poate că numai în închipuire,
Tu nu poţi să dispari, nu-ţi stă în fire,
Nimic, precum ai învăţat, n-o să dispară,
Orice se poate transforma într-o comoară,
Comoara este-ascunsă-n munţi înalţi,
O vor găsi doi marţieni vaganţi,
Iar unul dintre ei o va deschide
Şi uluit va auzi, şoptit – „Deschide”.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 144




Orice iubire are-un început,
Sfârşitul nimeni nu-l aşteaptă,
Se spune că iubirea e un scut,
Deşi iubirea este-adeseori nedreaptă.
E lupta dintre îngeri, sus în cer,
Unul e blond, iar celălalt brunet,
Unul din ei are o inimă de fier,
Iar celuilalt i se va-nfige un stilet.
Astfel a fost de când ne ştim,
Zadarnic ne-am iubit şi ne iubim.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 145




Se naşte ura din iubire?
Atunci să ne ferim de ea.
Cum poate din aceeaşi fire
Să izbucnească cea mai rea,Otrăvitoare şi cu spini
O patimă fără măsură
Să crească-n leagăn de lumini,
Sub nume fals să fie ură?
Eu nu te înţeleg, iubito,
Poate nici tu n-ai să-nţelegi
Ce diamante risipite
Prin lacrimi nu le mai alegi,
Iar viaţa-ncet s-a dus spre margini,
Se sting şi patimi în paragini.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 146




Să nu dai clipa pentru altă clipă,
Timpul e cel mai mare trădător,
Eu cred în ceea ce spui în pripă,
Iar ce gândeşti îmi este nendestulător.
Să nu dai gândul pentru alte gânduri,
Eu nu pot crede în cuvinte, în idei,
Eu mai degrabă scap de sâmburi,
Iubirea este-n aer şi-n scântei,
Iubirea este ceea ce nimeni nu-nţelege,
Ceva ce nu se mai repetă nicăieri,
Eu nu voi spune niciodată „Alege”,
Când a trecut voi spune, „Ieri”.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 147




Iubirea nu e boală, dar se poate
Să semene cu boala când încerci
Nesiguranţa , nopţile furate,
Iar zilele te bat cu bice, vergi,
Când totul pare-o prăbuşire înspre moarte,
Când nu mai ştii adevăratul chip,
Iubita este mai departe, mai departe,
Tu te scufunzi în mişcător nisip.
Un semn şi boala se preface-n rai,
De nu eram aici, de nu erai.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 148




Poate iubirea să-mi înşele văzul,
Auzul, simţurile toate,
Dar nu poate să-mi fure crezul,
Nici amintirile, sub lacăt adunate.
Iubirea poate să se joace,
Amor a fost copil, de ce n-ar fi?
Pe veci te pot lăsa în pace,
Dar de uitat, nu pot, am alibi,
Sunt vinovat şi nu sunt, este
Prea complicat prezentul viitor,
Iubirea poate fi şi o poveste,
Prefer să-i fiu şi lector şi scriitor.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 149




Poţi crede că mă stăpâneşte ura,
Când sunt atât de răbdător?
Nici mintea mea, nici inima, nici gura
Nu pot păstra nimic otrăvitor,
Nimic, decât adânca remuşcare
Că nu am fost la vreme-n preajma ta,
Sunt ultimul sosit, sunt primul care
Ştiam cum inima-ţi bătea,
Astăzi, pe Alpii depărtaţi e soare,
Să luăm o rază pentru fiecare.

Boris Marian




Niciun comentariu:







Sunetul 150




Sunt singurul ce te iubeşte azi, în lume,
Aşa îmi spun, deşi nu cred nici eu,
Ai darul de-a trezi oceanu-n spume,
De-a-L mânia pe însuşi Dumnezeu,
Mai demn mă simt iubinde-te, în ciuda
Atâtor bârfe, vorbe grele, calomnii,
Eu ştiu ce poate gura lumii, cruda,
Nu-i iartă nici morţi şi nici pe vii,
Iar noi suntem mai fericiţi, se spune,
Decât am merita, din uri, eu fac cunune.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 151




Am fost prea tineri, astăzi nu mai suntem
Naivi, încrezători, timizi,
Dar în iubire timpul nu se-ascunde,
Nu e duşman, doar vârsta ne-a surprins
Nepregătiţi, cu vechile pasiuni,
De parcă timpul n-a trecut,
S-au adunat şi spini şi flori –cununi,
Durează ceea ce ne-a durut.
Am fost prea tineri,
Eu am nore, tu ai gineri.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 152




Între iubire şi minciună-i doar un pas,
Între ridicol şi sublim, la fel,
Eu sunt, probabil, singurul, rămas
Un cavaler dintr-un uitat rezbel,
Mai cred în Dulcineea mea
Şi Rosinanta este tot fidelă,
Doar Sancho Panza, un amic cândva ,
M-a părăsit şi scrie o nuvelă,
Cât sunt de caraghios, neghiob,
Abia-mi zăresc chipul bătrân în al său op.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 153




De unde vine straniul sentiment,
De unde vine această dependenţă
De tine, ceea ce este doar tangent
La existenţa ta, Doamne, demenţă
Tu mi-ai dăruit la ani cărunţi şi plini
De grija vieţii de apoi, întors din drum
Eu mă gândesc la ce voi face mâine şi poimâini,
Deci inima nu-mi este numai scrum,
Mai pot iubi, mai pot spera că n-am murit,
De dragul clipei, ştiu, sunt păcălit.

Boris Marian




Niciun comentariu:





Sunetul 154



(final)

Cu toţi pornim spre Valea fără de Iubire,
Dar pân-atunci mai este o viaţă,
Pentru că fiecare clipă ne învaţă
Că următoarea e un dar, dumnezeire.
Poate că dincolo găsi-vom noi o cale
Spre a nu fi singuri, noi vom fi aceiaşi?
Aş vrea, căci morţii nu sunt galeşi.
Aş vrea, sunt dăruit făpturii tale.

Boris Marian




Niciun comentariu:



Postări mai noi Pagina de pornire



Abonaţi-vă la: Postări (Atom)



Referinţă Bibliografică:
SUNETE / Boris Mehr : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Boris Mehr
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!