Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 227 din 15 august 2011        Toate Articolele Autorului

Sufletul teatrului dintre coper
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
` Sufletul teatrului dintre coperţile unei monografii 
  
Ampla monografie Teatrul Dramatic “Ion D.Sîrbu”Petroşani sau teatrul în Valea Jiului alcătuită alcătuită de Constantin Pascu, Tania Angelescu, Mircea Munteanu şi Dumitru VELEA, care este de fapt coordonatorul acestei lucrări, se deschide cu un citat, sugestiv, din Mihai Eminescu:Dacă repertoriul e sufletul unui teatru,actorii sunt corpul lui,sunt materia,în care se întrupează repertoriul.La care mai adaug ,perpetuarea memoriei acestora se poate realiza numai prin iubirea şi talentul unor oameni ce cu acribie strâng, de-alungul anilor ,documente şi fapte care înserându-le în paginile cărţilor,acestea prind conturul unor monumente trainice pentru perpetuarea memoriei materiei ce întrupează repertoriul,cum spunea autorul Sărmanului Dionis. Această Schiţă Monografică a fost elaborată cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea Teatrului din Petroşani. 
  
Ampla lucrare,de aproape 600 de pagini,se deschide cu o prefaţă semnată de autori prin care se realizează o panoramă de ansamblu a mişcării teatrale în Valea Jiului până la înfiinţarea teatrului profesionis.În Scurt istoric autorii abordează evenimente istorice legate de pasul Vâlcan,încă din timpul războaielor daco romane(101-102,105-106 e.n.),traseu care se afla pe direcţia fortificaţiilor romane ce pornea de la podul de peste Dunăre al lui Apolodor din Damasc.În perioada evului mediu timpuriu ,aşa cum stipulează autorii,Ţara Haţegului îşi rotunjea hotarele până la limita locuită a oamenilor din Valea Jiului.Aceasta, aşa cum reiese din Diploma regelui Bela al lV-lea al Ungariei, din anul 1241, inclusiv Valea Jiului, făcea parte din voievodatul lui Bărbat şi Litovoi.Datorită atacurilor turceşti Valea Jiului, în evul mediu, a avut mult de suferit.Un astfel de atac al hoardelor militare turceşti care a avut loc în anul 1455 l-a ucis pe nobilul maghiar de origine română Miklos Kendeffi din armata lui Iancu de Hunedoara.Mai târziu a fost ridicat un monument în amintirea acestuia.Diploma din 18 ianuarie 1493, scrisă în limba latină,reînoieşte numirea lui Mihaly Kendeffi de la Râul de Mori,urmaş al celui ucis de turci în 1455, ca proprietar al întinselor moşii din Valea Jiului .În acest document de importanţă istorică,considerat ca act de danie, descoperim pentru prima dată numele unor aşezări ce dăinuie până astăzi , ca: Peterela (Petrila), Malee(Maleia), localitate de lângă Petroşani, Nyakmezeu (Câmpul lui Neag), etc.În continuare, după ce autorii însrează faptul că Valea Jiului a fost alipită Ţării Româneşti la 1520 după o înţelegere între Ion Zapolia, voievodul Transilvaniei, şi Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti, se abordează tema Tradiţiilor şi istoria culturală din această zonă străbătută atât de sinuos de râul Jiu.Locuitorii acestei Văi se ocupau cu păstoritul şi agricultura, trăind în case şi colibe construite din bârne oferite de pădurile seculare de pe versanţii munţilor. Cultura populară a acestor locuitori era inspirată de preocupările lor zilnice:păstoritul şi agricultura.Mai târziu când au fost descoperite marile zăcăminte de cărbune acest spaţiu silvo-pastoral se transformă radical.Însă, unele tradiţii se regăsesc şi astăzi în obiceiurile locului.Nedeile, ce vin din perioade imemoriale,se păstrează până astăzi, şi reunesc comunităţiile satelor de Paşti şi Rusalii,în fiecare duminică în alt sat, pentru pomenirea”în cinstea morţilor”,după care urmează jocuri şi cântece populare,cu târguri de ţară în care se vând şi produse făurite de meşterii satelor.Prin deschiderea minelor de cărbune, în anul 1840,se tulbură viaţa patriarhală a oamenilor din această zonă, până atunci mioritică.Localităţile sunt populate de lucrători de diferite naţionalităţi,veniţi din toate provinciile imperiului hasburgic.Cultura populară specifică zonei este injectată cu elemente ale culturii celor veniţi să lucreze în mine.Cu anii, treptat, aceasta devine o cultură multi-etnică, originală.Omul din miezul întunecat al pământului îşi constituie, cum spun autorii studiului introductiv, un folclor propriu.Această cultură îşi va defini altfel spaţiu,timpul şi cauzalitatea.Spaţiul se va ordona de la orizontal la vertical,sus-jos; timpul se va măsura nu în zi-noapte,ci în şuturi ( ... ) Şi Iisus va fi răstignit într-o mină,de unde înviind ,lasă în locul său pe miner. În metaforele Studiului introductive şi în aceste rânduri descopăr stilul dramaturgului şi poetului Dumitru Velea, chiar dacă, din modestie,întreg textul prefaţei este semnat de Autori.Din acele clipe,ale anului 1840,mineral ţine cu braţele şi umerii săi greutatea şi răutăţile celor de deasupra. 
  
Autorii abordează şi organizarea bisericească, a cărei existenţă este pomenită şi atestată înainte de 1360.In cadrul bisericilor, în adoua jumătate a secolului XIX-lea se înfiinţează primele şcoli dinValea Jiului,la Uricani,Coproieşti,Câmpul lui Neag, Petroşani, Lupeni, etc. 
  
Societăţiile şi organizaţiile culturale au apărut pe lângă întreprinderile economice şi industriale cu scopul ocupării timpului liber,cât mai instructiv,al angajaţilor. Primele semene de instituire a acestor asociaţii culturale au început în perioada 1904-1905, şi ele organizează manifestări culturale ce conţin în substanţa lor expresia substratului etnic şi naţional.După Marea Unire de la 1 decembrie 1918, apar noi asociaţii culturale,printre care Filiala locală a Astrei care organizează întruniri sociale, culturale şi naţionale, inclusive serbări,serate culturale,petreceri, şi înfiinţarea unor biblioteci ,cum se stipulează în documentele vremii.De la aceste comuniuni cu scop distractiv numai un pas a lipsit până la primele manifestări teatrale.Ziarele locale consemnează astfel de manifestări dramaturgice,după 1921,ale unor amatori talentaţi,precum şi spectacole susţinute de teatre din toată ţara,care vin în Valea Jiului.Organizaţia culturală Casina românească din Vulcan îşi inagurează propria sală de spectacole cu piesa O sâmbătă norocoasă, de Iosif Vulcan.Interesant este faptul,că pentru prima oară, în Gazeta Jiului,din 28 mai 1922,se consemnează înfinţării unei trupe stabilă de teatru la Petroşani într-un articol intitulat Teatru în Petroşani.Din această perioadă se semnalează prezenţa în Valea Jiului a unor teatre, cum ar fi trupa condusă de V.Bulandra,Teatru popular din Bucureşti cu o piesă de N.Iorga, etc.Un animator al vieţii culturale din această zonă a fost învăţătorul Vasile Lucaciu,care a înfiinţat prima Societate corală din localitatea Vulcan,în 1924.Acest cor a realizat în acelaşi an un spectacol bine primit de public cu opereta Lucifer, a cărei partitură muzicală a fost compusă de conducătorul şi fondatorul corului.Actorii Teatrului Naţional din Cluj,sub directoratul lui Dem.Mihăilescu-Brăila, au fost de câteva ori la Petroşani,prin anii 1925-1930, prezentând în sala Casinoului muncitoresc din această localitate piesa Bărbatul domnişoarei, de St.Dregely.În perioada interbelică Valea Jiului a fost vizitată de multe trupe de teatru din ţară,prezentând piese ,atât din dramaturgia străină, dar mai ales din cea naţională.Această mişcare teatrală a condus ,după cel de-al doilea război mondial,la constituirea Teatrului Muncitoresc ”Valea Jiului” la iniţiativa Comisiei culturale a sindicatelor din Petroşani,care ,la începutul anului 1946,face primii paşi în realizarea acestui deziderat.În 1947 este înfiinţat Teatru muncitoresc Valea Jiului având sediul permanent la Petroşani în localul Casinoului muncitoresc.Stagiunea se inaugurează pe 9 februarie,din acel an,cu piesa Omul fără zâmbet de ASl.Korneiciuc,având ca Director de scenă pe Dem Stănescu, remarcându-se:Dorina Iotta, Dem Stănescu, G.Racoţi şi V.Constantinescu.Peste două zile secţia maghiară şi-a început activitatea cu piesa Csakk egy kislany (Numai o fetiţă), în regia lui E.Szucs.În 23 iunie 1948, dintr-o iniţiativă de centralizare a teatrelor,a luat fiinţă Teatrul Poporului,Regionala Petroşani,iar un an mai târziu,în 1949, instituţia îşi schimbă numele în Teatrul de Stat ”Valea Jiului” Petroşani.Sub această titulatură îşi desfăşoară activitatea 42 de ani. 
  
La iniţiativa noului director al Teatrului din Petroşani, Dumitru Velea, la 26 iunie 1991, această instituţie de cultură îşi schimbă numele în Teatru Dramatic ”Ion D.Sîrbu” Petroşani.Acesta este semnalul începerii,într-un cadru democratic,a unei adevărate vieţi teatrale şi cultrale polarizate în jurul instituţiei şi al directorului său,dramaturgul, poetul şi eseistul, Dumitru VELEA.Cinstind memoria unui important scriitor român născut pe melegurile acestea, în Petrila-Valea Jiului care a trecut prin închisorile roşii şi a cărei operă mărturiseşte moral şi estetic despre destinul poporului român din a doua jumătate a secolului al XX-lea.Doresc să remarc că autorul piesei de teatru Arca Bunei Speranţe a fost bun prieten cu Dumitru Velea pe când acesta era student la Universitatea din Craiova.În acest context trebuie să remarc că Dumitru Velea a înfiinţat şi Fundaţia Culturală “I.D.Sîrbu” prin care a publicat cărţi dedicate acestui autor şi lucrări inedite ale acestuia, unele răspândite prin presa vremii, altele rămase în manuscris.În perioada de directoriat al lui Dumitru Velea s-a redimensionat clădirea teatrului, perioadă în care, aproape în fiecare lună, a fost o premieră, iar spectacolele s-au desfăşurat atât la sediu, în judeţ, sau în turnee. Premnierele de la sediu erau adevărate sărbători dedicate culturii şi artei.Inaintea spectacolelor se organizau lansări de cărţi,vernisaje de expoziţii de pictură,la care participau scriitori din Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu, Tg.Mureş, etc.Foarte mulţi scriitori şi critici au stat alături de Teatrul din Valea Jiului şi l-au sprijinit individual:Victor Eftimiu, Aurel Baranga, Sică Alexandrescu, Marin Sorescu,Valentin Taşcu până la Jeana Morărescu, C.Cubleşan, Al.Florin Ţene, Adrian Ţion şi mulţi alţii. 
  
Prezenta monografie este structurată pe Stagiuni, începând cu cea din 1948-1949, în care au fost realizate spectacolele:O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale în regia lui Vlad Mugur şi scenografia lui Th.Kiirikoff-Surucianu, regia tehnică Jean Mărgăritescu.Alarma, dramă în 3 acte de Orlin Vasiliev.Această stagiune a avut 7 premiere.Media premierelor dintr-o Stagiune a fost de 7 piese,până la venirea la conducerea Teatrului a lui Dumitru Velea.În timpul directoratului său pe lângă premirile obişnuite a avut loc Festivalul de Dramaturgie şi Creaţie”Ion D.Sîrbu”,în perioada 4-6 decembrie 1991, acordânduse o paletă largă de premii..Tot în această perioadă la iniţiativa lui Dumitru Velea a avut loc multe expoziţii de pictură în cadrul Teatrului.Au expus lucrări plastice artişti din Vale ,dar şi din ţară.După un program bine definit în cadrul teatrului au fost promovate piese din dramaturgia românească, cum ar fi:Femeia contează, după Miron Radu Paraschivescu, Fotbal cu peripeţi, comedie muzicală de George Negraru, Alexandru Lăpuşneanu, de M.Eminescu,text aranjat de Dumitru Velea,Bătăi în pluş de Marin Sorescu,Hoţul cinstit de Valeriu Butulescu, Dansul Milioanelor, de Victor Efitmiu, Baboiul de Dumitru Velea, după Ion Luca Caragiale, în regia lui Dumitru Velea şi scenografia Elena Buzdugan, Catrafusele, de Ion D.Sîrbu, piese de Ion Băieşu, Victor Eftimiu, Ion Luca Caragiale, Dumitru Velea, dar şi zeci de piese de teatru din dramaturgia universală, semnate de: Carlo Goldoni, Alexei Arbuzov ,Tennessee Williams, etc. 
  
Aşa cum subliniam mai înainte, premierele erau prefaţate cu expoziţii de pictură şi lansări de carte.O astfel de sărbătoarea culturii a avut loc cu ocazia premierei absolute cu piesa lui Dumitru Velea Femeia cu Sacoşele, când ,înainte de spectacol, în sala Atelier a avut loc lansarea a două cărţi editate de Fundaţia Culturală”I.D.Sîrbu”:Pasajul filigramului(versuri)de Doru Roman şi Vă somez, domnule doctor! (teatru)de Al.Florin Ţene.Despre aceste cărţi au vorbit Dumitru Velea, Valeriu Butulescu şi criticul literar clujean Adrian Ţion. 
  
Trebuie să remarcăm minuţiozitatea “fişelor” fiecărui spectacol cu toate datele tehnice şi portofoliu de presă, actori, tehnicieni, regizori, fapt care ne face să apreciem munca acribică a autorilor acestei monumentale lucrări.Cartea cuprinde fotografii din spectacole, Diplome,şi extrase din presă , articole care au fost scrise despre piesele jucate.Monografia mai cuprinde Personalul artistic din perioada 1948-2008,privind Direcţiunea Teatrului,actori,regizori şi scenografi,în ordine alfabetică, Regizori colaboratori, inclusiv Repertoriul cu piesele din dramaturgia românească şi cea universală.Statistic vorbind este vorba de peste 240 de piese din dramaturgia românească şi peste 150 de piese din dramaturgia universală.Aceste cifre ilustrează seriozitatea,profesionalismul şi dragostea de teatru a celor care au lucrat şi lucrează la Teatrul din Petroşani. 
  
Lucrearea Teatrul Dramatic “Ion D.Sîrbu”, avândui ca autori pe Constantin Pascu,Tania Angelescu, regretatul Mircea Munteanu, şi nu în ultimul rând Dumitru Velea, al cărui stil l-am recunoscut în marea majoritate a lucrării, este o însemnată pagină din istoria dramaturgiei româneşti. 
  
Al.Florin ŢENE 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Sufletul teatrului dintre coper ile unei monografii / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 227, Anul I, 15 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!