Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Stelian Gomboş         Publicat în: Ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014        Toate Articolele Autorului

Recenzie: Părintele Gheorghe Colţea, Poteci de lumină. Douăzeci şi una de trepte spre rai. Gânduri rostite, Editura Andreiana, Sibiu, 2013...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Recenzie: Părintele Gheorghe Colţea, Poteci de lumină. Douăzeci şi una de trepte spre rai. Gânduri rostite, Editura Andreiana, Sibiu, 2013, 374 p., ISBN: 978-606-8106 - 74-8 ...  
  
De la bun început, doresc să recunosc şi dezvălui adevărul că am apreciat întotdeauna, activitatea, bogată, frumoasă, densă şi consistentă, multiplă şi variată a Părintelui Protopop Gheorghe Colţea, articolele, interviurile pe care le-a acordat sau discursurile şi predicile pe care le-a susţinut, in diferite împrejurări şi cu diferite ocazii, altfel spus, toată activitatea sa pastoral-misionară, caracterul şi cultura foarte vastă şi solidă de care dispune, de asemenea (şi) dragostea sfinţiei sale pentru cultura, arta şi spiritualitatea autentică!...  
  
Sunt de-a dreptul mişcat şi impresionat de capacitatea şi puterea preacucerniciei sale de muncă susţinută, pe care o desfăşoară, cu timp şi fără timp, şi bine face că are această atitudine faţă de viaţă, faţă de semenii şi cunoscuţii săi, care nu sunt puţini şi care, dacă sunt sinceri şi oneşti, îl apreciază şi îl admiră foarte mult, fiindu-i cât se poate de recunoscători, aşa cum încerc să-i fiu şi eu!...  
  
Cu alte cuvinte, Părintele Protopop Gheorghe Colţea este cunoscut iubitorilor de credinţă autentică şi de înaltă spiritualitate prin cuvintele sale de o vibraţie duhovnicească profundă şi veritabila sa credinţă, transmise nouă şi prin emisiunile Radio şi TV Trinitas ale Patriarhiei Române, difuzate în ultimii ani. Nu există suflet creştin românesc, iubitor de frumos şi de viaţă spirituală, care, cunoscându-l, auzindu-l sau văzându-l, pe drum sau la locul său de muncă, în maşină sau în faţa ecranului de televizor, să nu fi fost mişcat de cuvintele pline de sensibilitate, credinţă, iubire şi dăruire ale sale, izvorâte din preaplinul unei inimi bogate în experienţe şi sensibile în a le împărtăşi şi altora, spre descoperirea adevăratei căi spre desăvârşire şi prin împreună călătorie pe „poteci” de credinţă. 
  
O astfel de cunoaştere a sufletului său larg, în care Dumnezeu şi aproapele ocupă locuri privilegiate, ne oferă, deci, lucrarea sa Poteci de lumină. Douăzeci şi una de trepte spre rai. Gânduri rostite, publicată la Editura Andreiana, a Mitropoliei Ardealului, în anul 2013. 
  
Altfel spus, volumul cu dialoguri ale Părintelui Protopop Gheorge Colţea, din cadrul unor emisiuni şi interviuri de la Radio Trinitas, realizate, majoritatea, de către Părintele Cătălin Dumitrean de la Sibiu, a apărut anul trecut, la Editura Arhiepiscopiei Sibiului. Cartea aceasta „Poteci de Lumină. Douăzeci şi una de trepte spre Rai“ adună, în cele, peste 374 de pagini, multe dintre „Gândurile rostite“ de către Părintele pe calea undelor.  
  
Prefaţa Înaltpreasfinţitului Părinte Dr. Laurenţiu Streza – Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, ce deschide volumul, arată preţuirea pe care i-o acordă Înaltpreasfinţia Sa Părintelui Protopop Gheorghe Colţea, nu doar pentru calităţile sale administrative, de preot şi protopop de reală şi înaltă vocaţie sacerdotală şi profesională, ci şi pentru calităţile sale omeneşti. Din bogatasa experienţă de viaţă duhovnicească fiecare avem ce învăţa. 
  
Distinsul Arhipăstor al Ardealului Şagunian ne dezvăluie faptul că prezentul volum constituie „un alt mod al Preacucerniciei Sale de a veni spre cei care îl cunosc sau spre cei care încă nu-l cunosc deplin, prin dialoguri care au devenit carte” (p. 6), autorul „făcându-se el însuşi «treaptă» şi «scară», prin chipul întreitei sale slujiri: la altarul parohiei sale din Moeciu de Jos, la «altarul» administraţiei bisericeşti, ca protopop de Bran-Zărneşti, şi, nu în ultimul rând, la «altarul» propriei sale familii” (p. 7-8). 
  
Cu alte cuvinte, lucrarea de faţă transcrie douăzeci şi unu de dialoguri purtate în cadrul emisiunilor posturilor de Radio sau TV Trinitas ale Patriarhiei Române, la care Sfinţia Sa a fost invitat de onoare, douăzeci şi una de experienţe de viaţă duhovnicească, de credinţă ortodoxă şi simţire creştină. 
  
Această carte debutează cu o „Însemnare biografică”, un autentic portret în cuvinte, în care Părintele Gheorghe Colţea îşi mărturiseşte unele din momentele şi evenimentele capitale ale vieţii şi formării sale umane, teologice şi spirituale. Din paginile acestui capitol se remarcă dragostea şi recunoştinţa pe care o poartă părinţilor săi trupeşti, precum şi părinţilor săi spirituali, între care strălucesc învăţătorii şi profesorii săi din şcoală, din Seminar şi Facultate, şi, în mod deosebit, Ierarhul său. În fiecare din momentele importante şi formative ale vieţii sale Părintele a căutat să regăsească paşii lui Dumnezeu în lume şi în sufletul său (p. 15). 
  
După această prezentare de suflet este inserat un Prolog, în care este descrisă ideea constituirii acestui volum, prin publicarea interviurilor realizate şi din meditaţiile asupra unor texte şi evenimente capitale din istoria mântuirii neamului omenesc, intenţia sa fiind de a prezenta experienţele şi sentimentele sale, capabile să îmbunătăţească viaţa morală a cititorului, „într-un limbaj accesibil mulţimilor de oameni care nu au studiat teologia sau filosofia” (p. 25). Note dominante sunt sinceritatea, fidelitatea şi continuitatea faţă de textul biblic şi gândirea Sfinţilor Părinţi, „respectarea învăţăturii de credinţă şi a valorilor, create de înaintaşii noştri, tezaurizate de Biserică” (p. 26). 
  
Caracterizându-se, Părintele Protopop ne-a lăsat pagini de reală antologie creştină. Puţine sunt, în literatura duhovnicească, paginile de lirismul acestora, din care se reflectă smerenia, buna-cuviinţă, omenia, credinţa, dragostea de toţi şi de toate, la măsură dumnezeiască, am putea spune. Cu sufletul său larg, în care încape o lume întreagă, lumea satului românesc de altădată, cu ţăranii şi ciobanii săi, cu intelectualii şi preotul ei, cu dascălul şi profesorii săi, Părintele Gheorghe Colţea se doreşte a fi, mai presus de toate, un om, un Adam în repetiţie (p. 12), dar un Adam răscumpărat prin Jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Un suflet emotiv şi profund, pentru care emoţia este „uşă spre rai” (p. 243), iar profunzimea iscoditoare şi plină de bun-simţ duhovnicesc, o cale spre apropierea de Dumnezeu.  
  
Sfinţia Sa este profund pătruns de conştiinţa demnităţii şi a responsabilităţii preotului în faţa lui Dumnezeu şi a lumii. Preotul este „un om luat din lume de către Tatăl şi dăruit Fiului” (p. 67), „singurul dar pe care şi-l fac persoanele Sfintei Treimi” (p. 67), „cea mai valoroasă proprietate a lui Dumnezeu” (p. 70), „om al speranţei şi al mângâierii” (p. 276), ucenic al lui Iisus, or, „nici o dregătorie nu are o asemenea spendoare. Nici o dregătorie nu are o asemenea responsabilitate. Nici o vocaţie nu poate bucura sufletul omului, aşa cum îl bucură vocaţia preoţească” (p. 70-71). Preotul deţine „secretul cheilor Împărăţiei lui Dumnezeu, nu prin ştiinţă, ci prin Har” (p. 319). El „este sacerdot. Preotul nu e funcţionar public, nu e politician, nu e judecător, nu e psiholog, nu e asistent social şi nu e nici manager al vreunei societăţi. Este posibil ca preotul să fie priceput la multe, dar vocaţia lui fundamentală este aceea de a sluji lui Dumnezeu” (p. 367). 
  
Dacă Sfânta Scriptură şi întreaga spiritualitate ortodoxă fac din temerea de Dumnezeu început al înţelepciunii (Ps 111,10), autorul acestui volum, fundamentându-şi reflecţiile pe cuvintele inspirate ale Scripturii, arată, într-un limbaj demn de „zicerile” filocalice, faptul că „înţelepciunea este tron dumnezeiesc cu şezut de dreptate şi cu spătar de iubire, este calea smereniei, dar, în acelaşi timp, e sămânţa mândriei de a fi fost răscumpăraţi de Iisus Hristos” (p. 37-38), că „înţelepciunea este harul care te face să rosteşti «există Dumnezeu» şi zvârcnirea sufletului care doreşte să strige: «Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile Tale»” (p. 38) 
  
Prin intermediul paginilor prezentului volum, Părintele Gheorghe Colţea ne poartă prin locuri sfinte, sfinte pentru că acolo se odihnesc cei care i-au dat viaţă şi l-au crescut. Chipul iubitor al mamei şi cel îndrumător al tatălui sunt veşnic vii în amintirea şi conştiinţa sa. Dintre duhovnicii apropiaţi sufletului său, pagini mişcătoare consacră autorul Părintelui Arsenie Boca, un „părinte legendar” (p. 156), prin viaţa şi harismele sale, al cărui ajutor l-a simţit în mod nemijlocit în propria sa viaţă. Pentru „sfântul Ardealului” Părintele Gheorghe Colţea aşteaptă ziua în care va fi canonizat, „urcând” în sinaxar, iar aşteptarea sau întârzierea acestui moment este socotită „jenantă şi păcătoasă” (p. 167). 
  
Universul pe care ni-l face cunoscut Părintele Protopop Gheorghe Colţea este un univers al aşteptării lui Dumnezeu, faţă de Care suntem cu toţii fii şi fiice, risipitori şi risipitoare. Un Dumnezeu Care pe fiecare ne iubeşte într-un mod special şi pe toţi ne aşteaptă să ne înfruptăm din dragostea Sa, spre a noastră mântuire, căci, mărturiseşte Părintele Protopop, „Omul este preocuparea de bază a lui Dumnezeu” (p. 104). Iar cuvintele în care este redată bucuria întoarcerii şi a regăsirii este cea a muntenilor între care a crescut şi pe care îi călăuzeşte: „Bine te-ai întos acasă, dragul tatei”. La rândul ei, bucuria pe care o descoperă sufletul în prezenţa lui Dumnezeu, precum aflăm într-un alt capitol al lucrării, „întrece orice bucurie pe care ţi-o pot oferi funcţia sau averile” (p. 141). 
  
Viaţa însăşi, pentru Sfinţia Sa este o căutare a Împărăţiei lui Dumnezeu (cap. 13) şi o neîncetată Liturghie. Liturghia ţăranului curat şi simplu de altadată, pentru care totul: lume, oameni, lucruri aveau o semnificaţie profundă şi trimitea spre Dumnezeu. O lume a satului nealterat de împrumuturi străine spiritului său, a oamenilor care trăiau ca într-o bună familie, uniţi în jurul Altarului şi al Bisericii. Un sat al tradiţiilor româneşti perene, care, atât timp cât au fost respectate, i-au oferit omului sens şi valoare, linişte şi profunzime. 
  
Pentru un astfel de neam şi om, Biserica este „corabia mântuirii” (p. 202), având la cârmă pe Iisus Hristos, iar drept steag – semnul Sfintei Cruci (p. 203). Însuşi locaşul bisericesc „este expresia supremă a spiritualităţii unui neam şi, ca atare, trebuie să dăinuie cât va dăinui neamul” (p. 365). 
  
Spirit moral înalt, autorul nu acceptă compromisul şi laxismul religios şi moral, fiind profund convins de sublimitatea Ortodoxiei, căci, arată Sfinţia Sa, „a căuta adevărul este, de fapt, calea care te duce la Ortodoxie” (p. 307), iar „drumul spre Rai este doar unul singur – Iisus Hristos Domnul” (p. 317). Rugăciunea, un adevărat „refren perpetuu” (p. 288), este o adevărată respiraţie, un dialog existenţial cu Părintele Ceresc, „cordonul ombilical care îl leagă pe om de Dumnezeu” (p. 366), „coarda pe care omul, ca un alpinist, se caţără spre Dumnezeu” (p. 366). 
  
Capitolul final cuprinde unele cuvinte de apreciere ale Domnului Ciprian Vasile Olinici - Consilier Patriarhal şi Director al Postului de Radio Trinitas al Patriarhiei Române, la adresa autorului volumului şi la adresa cuvintelor sale propovăduite pe calea undelor, iar acum, cuprinse fiind între coperţile acestui volum, constituie o apariţie de excepţie atât prin calităţile sale grafice, cât şi în mod fundamental, prin convingerile transmise. 
  
Volumul Părintelui Propopop Iconom Stavrofor Gheorghe Colţea cuprinde, aşadar, experienţe de viaţă şi cuvinte de învăţătură, dar nu în sensul unor predici convenţionale, documentate exhaustiv din punct de vedere exegetic, biblic sau dogmatic, ci predici vii, despre viaţă şi spre viaţă înaltă, adresate omului contemporan atât de frământat, care caută răspunsuri existenţiale tuturor acestor frământări. Iar convingerea fermă a autorului, mărturisită de-a lungul paginilor volumului, este aceea că „preadulcele şi preamilostivul (p. 172) „Iisus Hristos a răspuns celor mai importante probleme ale oamenilor, sănătatea şi hrana” (p. 171), nu doar celor trecătoare sau lumeşti, ci mai ales nevoii de sănătate spirituală şi de hrană sufletească. Iar prin osteneala sa, autorul doreşte să dea curaj şi speranţă, abia mai apoi învăţătură (p. 302). 
  
Toate acestea mărturisesc despre un suflet sensibil până la „lacrimi şi tăcere”, dar şi dezvoltările unui teolog fin, al nuanţelor şi profunzimilor morale. Iar pentru Părintele Gheorghe Colţea, aşa cum ne mărturiseşte în prezentele pagini, „sensibilitatea este o aleasă calitate a sufletului omenesc” (p. 113), „o caldă şi tainică catifelare a sufletului” (p. 114), manifestată în relaţie cu Dumnezeu, cu lumea întreagă şi cu aproapele. Iar forma cea mai înaltă de sensibilitate este cea a sfinţilor care „înnobilează sufletul omului pentru că ei înşişi sunt sensibili şi nobili” (p. 114). Tuturor creştinilor sfinţii le sunt „adevărate scări, care se oferă cu generozitate şi ne îmbie să-i călcăm treaptă cu treaptă pentru a urca la cer”(p. 123), „cârje care ne ajută să mergem, pe noi cei care avem picioarele frânte din cauza păcatelor noastre” (p. 180), „secretarii din antecamera biroului Împăratului” (p. 180), „mâini ale lui Dumnezeu pentru creaţie” (p. 181). Însă, precum observă Părintele Gheorghe, în urcuşul nostru duhovnicesc spre omenie şi desăvârşire „important este să găsim scara şi mai important este să ne folosim de ea pentru a urca” (p. 124). 
  
Avem convingerea că parcurgerea paginilor cu adevărat inspirate şi emoţionante ale volumului Poteci de lumină. Douăzeci şi una de trepte spre rai. Gânduri rostite, al cărui autor este Părintele Iconom Stavrofor Gheorghe Colţea, Protopop al Protopopiatului Bran-Zărneşti, din ţinuţul Branului, va oferi cititorului răspunsuri şi sensuri existenţiale profunde, constituind, deopotrivă, o invitaţie la cunoaşterea autorului şi a bogatelor sale trăiri şi experienţe duhovniceşti, dar şi a frumuseţilor şi înălţimilor sublime ale credinţei ortodoxe, prezentate prin filtrul sensibilităţii sale şi într-un limbaj deplin adaptat omului contemporan şi profundelor sale nevoi. 
  
În concluzia, în rezumatul şi în încheierea acestei prezentări, vom reitera faptul că, fiind sub forma unei colecţii de interviuri, lucrarea apărută la Editura Andreiana a Arhiepiscopiei Sibiului vine să răspundă credincioşilor la întrebări esenţiale legate de Sfintele Scripturi, Sfânta Tradiţie, Scrierile Sfinţilor Părinţi, mijlocirea sfinţilor, tâlcuri la Evanghelii şi multe alte aspecte din viaţa duhovnicească a preotului şi a credinciosului. Aşa cum mărturiseşte Părintele Protopop Gheorghe Colţea în Prolog, lucrarea este scrisă într-un limbaj accesibil, tocmai pentru că se adresează mulţimilor de oameni, fără pregătire teologică, dar cu mult dor spre cunoaşterea învăţăturilor sfinte.  
  
După cum am mai spus, la o simplă răsfoire a volumului în cauză, cititorii au posibilitatea să afle mai multe despre viaţa Părintelui Protopop Gheorghe Colţea, pe care Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Laurenţiu Streza - Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului îl descrie ca un ostenitor în cele sfinte, prin contribuţiile sale „la binele Bisericii noastre strămoşeşti şi al credincioşilor ei, făcându-se el însuşi «treaptă» şi «scară», prin chipul întreitei sale slujiri...  
  
Prin urmare, fiecare temă abordată în volumul de deschide noi perspective şi leagă următorul subiect de cele spuse până la acel punct, nu pentru „a oferi cunoştinţe, în ideea de a-i face pe oameni mai deştepţi, ci mai mult pentru a-i chema pe oameni la izvoarele limpezi ale unei vieţi curate, antrenante şi odihnitoare“, după cum ne spune Părintele Protopop Gheorghe Colţea. Amintim din lucrare, aici şi acum, teme precum: „Sfinţii-căluţii mânaţi cu plesnele rugăciunilor noastre“, „Mormântul părinţilor – loc de pelerinaj“, „Sfinţii: lauda şi bogăţia Bisericii“, „Emoţia – uşă de Rai“, „Iubirea – năvodul lui Hristos“ etc.  
  
Mijlocirea şi minunile unor sfinţi cinstiţi în mod deosebit şi îndrăgiţi de Părintele Protopop de Bran-Zărneşti, amintind aici pe Sfântul Ierarh Andrei Şaguna şi pe Sfinţii Rafael, Irina şi Nicolae, sunt evocate în rândurile acestei cărţi. Exemplul personal de dialog şi relaţie spirituală cu sfinţii pe care Părintele Gheorghe Colţea îi cinsteşte în mod deosebit prin cultul acestora la biserica parohială din Moeciu de Jos, protopopiatul Bran-Zărneşti, convinge cititorul de puterea harică izvorâtă din Biserica Sfinţilor, o Biserică lucrătoare şi mântuitoare.  
  
Aşadar, parcurgând şi străbătând cele 374 pagini, structurate în cele 25 de titluri/capitole ale acestei cărţi, vom concluziona că lucrarea de faţă este una de factură polivalentă, diversă, densă, consistentă şi bogată ori variată: dogmatică, doctrinară, liturgică, canonică, scripturistică, patristică, istorică, apologetică, patriotică, misionară, pastorală, catehetică, spirituală şi duhovnicească!... Este un volum - dezbatere, a unor probleme foarte variate, complexe, complete şi foarte actuale sau contemporane... „Menirea lui nu este, neapărat, de a introduce pe cititor în conţinutul problemelor dezbătute, ci în atmosfera împrejurărilor în care ele s-au zămislit şi s-au transmis. Aceasta deoarece ele – micile sau marile dezbateri – nu reprezintă ceva sau cel puţin nu în primul rând prin ele însele, cât mai degrabă prin faptul că pur şi simplu au fost spuse într-un anumit timp şi în anumite împrejurări sau condiţii. De unde şi zăbava cu care ele au fost încredinţate tiparului, socotind că au fost necesare şi eficiente nu doar atunci şi nici doar pentru cei care au fost acolo, unde şi când s-au rostit, ci şi pentru oricare dintre noi, căci ne-ar putea transpune în atmosfera şi ambianţa, specifică vremurilor şi locurilor respective...  
  
Prin urmare, acum, în încheiere, ştiind, din propria-mi experienţă, că fiecare întâlnire cu Părintele Protopop Gheorghe Colţea este un prilej de mare înălţare sufletească şi de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învăţăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înţelepciune, abnegaţie şi dăruire, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe aceşti oameni, pe aceşti slujitori ai vieţii noastre bisericeşti şi ai spiritualităţii noastre duhovniceşti, fiindu-le prea puţin recunoscători pentru toate câte ne-au făcut şi ne-au dăruit ei nouă!...  
  
Şi totodată vrednicului autor, pe care ţin să-l felicit, în mod deosebit, pentru această lucrare – pe care o recomand tuturor cu toată căldura, îi doresc să ne mai hrănească minţile şi sufletele noastre şi cu alte lucrări ziditoare şi folositoare nouă şi urmaşilor noştri, arătându-ne prin toate acestea tinereţea şi vivacitatea spirituală, cu care l-a înzestrat Dumnezeu pe devotatul şi iubitul Său fiu - slujitor!...  
  
Stelian Gomboş  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Recenzie: Părintele Gheorghe Colţea, Poteci de lumină. Douăzeci şi una de trepte spre rai. Gânduri rostite, Editura Andreiana, Sibiu, 2013... / Stelian Gomboş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1181, Anul IV, 26 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stelian Gomboş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stelian Gomboş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!