Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aniversari > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014        Toate Articolele Autorului

26 iunie – Drapelul Naţional ne aduce aminte că avem o ţară de apărat
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

26 iunie, Ziua Drapelului Naţional, ne aminteşte fiecărui cetăţean român datoria sfântă de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României.  

Un popor trăieşte şi rămâne în istorie prin modul de gestionare, păstrare şi valorificare a patrimoniului naţional şi a dimensiunii sale de unitate, naţiune, conştiinţă patriotică, tot ceea ce înseamnă demnitate, onoare şi glorie pentru neam şi ţară. Mai au nevoie românii de unitate şi conştiinţă patriotică? Oare câte repere naţionale ne mai fac să tresăltăm de bucurie?  

Nevoia de a apropia timpurile, fie ele mai îndepărtate, fie mai apropiate, în special pe acestea din urmă, o resimţim, astăzi, tot mai acut, când trecem prin momente de încercări datorate deselor schimbări în cadrul arhitecturii de securitate mondială, europeană, regională şi, de ce nu, naţională.  

Pe de o parte, istoria este plină de învăţăminte, pe care poporul şi conducătorii nu trebuie să le uite. Trecutul nostru este temelia pe care se înalţă, cu demnitate, drepturile şi năzuinţele noastre. Pe de altă parte, acest trecut ne arată că temeiul existenţei noastre, adesea apărată cu armele, a constat şi constă − vital − în unitate, în conştiinţa patriotică ce ne-a făcut să rezistăm, chiar şi atunci când la capătul drumului stătea sacrificiul suprem.  

Apoi, existenţa şi durata poporului român îşi găsesc expresia cea mai adâncă şi totodată sprijinul cel mai solid şi în chintesenţa Tricolorului. Aceasta demonstrează limpede faptul că Drapelul Naţional este biografia noastră de stăpâni şi suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată.  

În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore şi veşnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din tradiţia militară şi zestrea de cultură, spiritualitate, civilizaţie a poporului român.  

Tricolorul are, pe lângă tradiţia militară, o tradiţie populară şi creştină, precum şi una revoluţionară. Culorile roşu, galben şi albastru au fost folosite şi de strămoşii noştri. Dragonul, strămoşul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât şi, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostaşi. Edificator în acest sens menţionăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus, denumită „Cohors I Aelia Dacorum”, care a fost trimisă în extremitatea nord-estică a imperiului, în Britania. Aici şi-a avut reşedinţa şi castrul la „Amboglana (Comboglana)” timp de două secole. De reţinut că Steagul cu dragon s-a impus ca semn militar şi în cadrul trupelor romane din alte provincii ale Imperiului Roman.  

Apoi, cea mai veche biserică românească din Abrud (jud. Alba) din perioada voievodatului „Terra Tzopus” (înainte de veacul al XV-lea) avea deasupra altarului pictura celor 12 apostoli care avea de jur împrejur un brâu tricolor. Românii din localitatea Ţebea – Brad unde se află mormântul „Craiului Munţilor” Avram Iancu, au păstrat cu sfinţenie cele trei culori ale drapelului românesc, pe arcada altarului Bisericii Ortodoxe din localitate, sub forma curcubeului care se păstrează şi în zilele noastre. Situaţii similare au existat şi în alte biserici româneşti din Transilvania. Drapelul tricolor românesc din oraşul Cluj, înainte de anul 1918 a fost păstrat cu sfinţenie în Biserica Ortodoxă Română. În această biserică s-a celebrat căsătoria Anei Câmpean – Veronica Micle – cu profesorul Ştefan Micle din comuna Feleac, care a făcut parte din oastea lui Avram Iancu.  

Drapelul de luptă este simbolul devotamentului, credinţei, ordinii şi disciplinei pe care o reprezintă oastea. Drapelul este întotdeauna trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României. Într-un cuvânt, steagul naţional reprezintă toate victoriile şi toate virtuţile militare care se cuprind în cele două cuvinte dăltuite pe vulturii români: onoare şi patrie. Şi aşa cum bine spunea primul domn român al Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza: Steagul este România!  

Astăzi, 26 iunie, în jurul orei 11.00, în Piaţa Avram Iancu, se va desfăşura un ceremonial militar-religios, oganizat de Prefectura şi Consiliul Judeţean Cluj, Divizia nr. 4 Infanterie “ GEMINA, Primăria Municipiului Cluj-Napoca. La acest eveniment important din viaţa cetăţii au fost invitaţi să participle reprezentanţi ai partidelor politice, instituţii civile şi millitare, asociaţii şi fundaţii nonguvernamentale, cadre militare în rezervă, veterani de război. De asemenea, sunt aşteptaţi la eveniment cât mai mulţi clujeni, iubitori şi păstrători ai valorilor tradiţionale, militare, spirituale, culturale şi patriotice.  

Ştefan Popa  

 

Referinţă Bibliografică:
26 iunie – Drapelul Naţional ne aduce aminte că avem o ţară de apărat / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1273, Anul IV, 26 iunie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!