Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

Sfântul Gheorghe – Ocrotitorul Oştirii
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

În fiecare an, la 23 aprilie, întreaga ortodoxie îl sărbătoreşte pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Sfântul Marele Mucenic Gheorghe - Ocrotitorul Oştirii, a fost general de armată pe timpul împăratului Diocleţian. Aceasta a fost “titulatura” folosită de către Armata României până în anul 1996, când printr-un ordin al ministrului Apărării Naţionale s-au nominalizat ocrotitorii spirituali pentru fiecare categorie de forţă armată. Astfel, aviatorii, respectiv Statul Major al Forţelor Aeriene, au ales ca ocrotitor pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, marinarii, respectiv Statul Major al Forţelor Navale, au ales-o ca ocrotitoare pe Sfânta Fecioară Maria, iar Statul Major al Forţelor Terestre a ales ca patron spiritual pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.  

Sfăntul Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Diocleţian, s-a născut în Capadochia, fiu al unor părinţi creştini şi învăţat din tinereţe în dreaptă credinţă. Rămas fără de tată din copilărie, Sfântul s-a mutat, cu maica sa din Capadochia în Palestina, fiind cu neamul de acolo şi având acolo multe averi şi moşteniri. Ajuns la vârsta desăvârşită şi fiind frumos la chip şi viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere şi destoinicie, tânărul Gheorghe s-a făcut preţuit şi, îmbrăţişând slujba armelor, în scurtă vreme, a cucerit cele mai înalte cinstiri, până şi dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului.  

Cunoscând, deci, decretul de prigonire împotriva creştinilor, îndată Gheorghe s-a înfăţişat singur înaintea împăratului Diocleţian şi, înaintea întregii curţi împărăteşti a mărturisit deschis că este creştin şi că înţelege să slujească în oastea împăratului ca ucenic al lui Hristos. Uimit de această mărturisire şi îndemnat de Galeriu, Diocleţian a dat poruncă să fie dus în temniţă şi pus la chinuri, ca să se lepede de credinţă. Şi a fost trecut prin toate vămile muceniciei: loviri cu suliţa, bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, chinul la roată, groapa cu var, încălţăminte cu cuie, băutură otrăvită, bătaia cu vine de bou, etc. Toate acestea şi altele asemenea, Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăţie, stând tare în credinţă.  

Pentru cei credincioşi, Mucenicii sunt creştini aleşi, luminaţi de Dumnezeu, pentru a duce lupta împotriva păgânătăţii şi a diavolului. Drept aceea, în toiul prigonirilor şi în clipele când sunt puşi la încercările cele mai sângeroase, Mântuitorul îi luminează cu puteri dumnezeieşti care le ocrotesc trupul împotriva suferinţelor. Deci, cei de faţă, văzând chinurile de moarte prin care trecea Sfântul Gheorghe, atingându-se un mort, acesta a înviat. Însăşi, împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, văzând acestea, a mărturisit credinţa ei în Hristos.  

În cele din urmă, împăratul a încercat să-l înduplece cu onoruri şi făgăduinţe, dar Sfântul Gheorghe a ales să rămână pentru totdeauna cu Hristos. În faţa acestei mărturisiri şi văzând că toate încercările lui sunt zadarnice Diocleţian a dat poruncă să li se taie capetele şi Mucenicului şi împărătesei Alexandra. Deşi, ostaşii i-au scos afară din cetate, dar pe drum, înainte de a ajunge la locul de tăiere, împărăteasa, slăbind cu trupul, şi-a dat duhul. Iar, când au ajuns la locul hotărât, Sfântul Mucenic Gheorghe şi-a ridicat glasul şi s-a rugat cu căldură mulţumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite.  

Astfel rugându-se, cu bucurie şi-a plecat capul sub sabie şi a fost tăiat în ziua de 23 aprilie (303), păzind până la capăt credinţa fără prihană şi luând cununa cea neveştejită din mâna lui Hristos, Domnul Său.  

Dintre toţi Sfinţii sărbătoriţi în lumea creştină, puţini au ajuns la faima de care s-a bucurat şi se bucură Sfântul Gheorghe la poporul nostru. În satele, comunele şi oraşele ţării noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Mulţi oameni, bărbaţi şi femei, îi poartă numele. De asemenea şi multe oraşe din ţară; al treilea braţ al Dunării, în Deltă se cheamă braţul Sfântul Gheorghe. Se ştie, apoi că multă vreme ocrotitorul oştirii române a fost şi este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Asemenea, steagul Moldovei, trimis de Ştefan cel Mare la mănăstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet şi o chemare a poporului la lupta creştinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani şi împotriva diavolului.  

Păstrând tradiţiile marilor înaintaşi, Armata României îl cinsteşte şi-l preamăreşte, şi în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia, bucurându-se de cea mai mare cinste şi preţuire din partea tuturor militarilor, căruia Biserica Ortodoxă îi aduce cântări de laude ca acestea: "Ca un Mucenic nebiruit, ca un purtător de lupte, ca un apărător al credinţei neînfruntat fă-te acum turn neclintit celor ce te laudă pe tine, Preaînţeleptule Mare Mucenic Gheorghe, îngrădindu-i cu rugăciunile tale".  

Tuturor sărbătoriţilor, la mulţi ani!  

Ştefan Popa  

Referinţă Bibliografică:
Sfântul Gheorghe – Ocrotitorul Oştirii / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1209, Anul IV, 23 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!