Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aniversari > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014        Toate Articolele Autorului

LECŢIA DE ISTORIE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Ziua de ieri, 27 martie, a trecut fără ca majoritatea românilor să-şi dea seama sau să realizeze că pe 27 martie 2014 s-au împlinit 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În schimb, fraţii noştri de peste Prut au realizat mai multe evenimente legate de această sărbătoare importantă pentru toţi românii, oriunde s-ar afla. Cele mai importante manifestări dedicate acestei zile au fost la Chişinău.  

Membrii Platformei 2012 din Chişinău, o organizaţie neguvernamentală, apolitică, care militează pentru unirea cu România, a organizat o serie de evenimente stradale în Chişinău, iar în mediul cultural au avut loc mai multe dezbateri pe tema „Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, România, la 27 martie 1918".  

Data de 27 martie 1918 a făcut şi a intrat istorie ca o zi special atât pentru Republicia Moldova, cât şi pentru România, însemnând prima unire a unui ţinut românesc cu patria mamă, după Primul Război Mondial. În primăvara anului 1917 s-a constituit ca Republica Democrată Moldovenească, proclamându-şi independenţa faţă de Rusia, după care a decis, în cele din urmă, unirea cu Regatul României. A fost prima dintre cele trei regiuni româneşti, Basarabia, Bucovina şi Transilvania, care a decis în 1918 unirea cu România. Urmând ca la 1 decembrie 1918 să se alăture şi Basarabia şi Transilvania. Odată realizată unirea, Basarabia a făcut parte din România Mare timp de 22 de ani, până la 28 iunie 1940 când, ca urmare a pactului dintre Hitler şi Stalin a fost lipită din nou Uniunii Sovietice.  

Ieri s-au împlinit 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România, primul pas spre Marea Unire din 1918. Pe 27 martie 1918, Hotărârea Sfatului Ţării din Basarabia consfinţea unirea “de azi înainte şi pentru totdeauna cu mama ei, România”.  

Prima provincie românească care s-a alipit ţării a fost Basarabia. Voinţa de unire a fost un permanent crez al fraţilor nostri rămaşi dincolo de Prut, astfel că, în 25 Septembrie 1917, cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinău s-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Ţării. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, iar preşedinte ales, Ioan Inculet. Odata instaurat, Sfatul Tarii intră în activitate: la 15 decembrie 1917 proclamă Republica Democrată Moldovenească, iar pe 2 Martie o delegaţie formată din Ion Inculet, Pan Halipa şi Dr. Ciugureanu se întâlneşte la Iaşi cu Primul Ministru al României stabilind cadrul de desfăşurare a evenimentelor premergătoare unirii.  

La 27 Martie 1918, orele 17.00 a avut loc Adunarea Sfatului Ţării. În sală au fost prezenţi toţi membri cabinetului Republicii Moldoveneşti, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, făuritorul României Mari. Sfatul Ţării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6 evrei, 5 găgăuti, 2 nemţi, 1 polonez şi 1 armean. Total 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi) s-a declarat unirea Basarabiei cu ţara mamă. Ziarul “Tribuna” din 30 Martie publica: Moţiunea Unirii, Tedeum-ul, şi telegrama transmisă regelui Ferdinand, anunţând Unirea cu ţara mamă.  

Actul istoric al unirii Basarabiei cu ţara glăsuia “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declara: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum peste o sută de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.  

Au urmat celelalte provincii româneşti – Ardealul, Crişana, Banatul, Maramureşul şi Bucovina – spre sfârşitul anului 1918, fiind creată România Mare.  

Din păcate, această unire consfinţită nu a durat prea mult pentru că la 23 august 1939, marile puteri ale vremii, Germania şi Uniunea Sovietică, şi-au dat mâna şi au încheiat prin intermediul miniştrilor de externe, Molotov şi Ribbentrop, un “pact de neagresiune”, care prevedea, în secret, împărţirea Europei. Pe de o parte, Adolf Hitler îşi adjudeca, în numele “uniunii europene” occidentale, partea occidentală şi centrală a occidentului, pe de altă parte, I.V. Stalin îşi adjudeca, în numele “uniunii europene” comuniste, Răsăritul şi partea central-răsăriteană.  

Ştefan Popa  

Referinţă Bibliografică:
LECŢIA DE ISTORIE / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1183, Anul IV, 28 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!