Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Atitudini > Mobil |   


Autor: Ştefan Dumitrescu         Publicat în: Ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012        Toate Articolele Autorului

Ştefan DUMITRESCU - SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„MAREA PROBLEMĂ ROMÂNEASCĂ” ŞI „FENOMENUL ROMÂNESC”.  
 
• CUM SĂ NE EXPLICĂM FAPTUL CĂ SUNTEM CEL MAI SĂRAC POPOR, CEL MAI UMILIT, CEL MAI JEFUIT, CEL MAI NEFERICIT POPOR, DEŞI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN?  
 
• DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAŞ, VICLEAN, UŞOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACŢIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ ÎNDURĂM TOTUL?  
 
• DE CE POPORUL ROMÂN A AVUT ŞI ARE CEA MAI VICLEANĂ, NERUŞINATĂ ŞI TICĂLOASĂ CLASĂ POLITICĂ?  
 
• EXISTĂ UN BLESTEM AL POPORULUI DACO-ROMÂN? SUPRAVIEŢUIREA NOASTRĂ ÎN ISTORIE ESTE UN MISTER?  
 
• CE ESTE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SAU „TRAGEDIA ISTORICĂ A POPORULUI DACO-ROMÂN” ? POATE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SĂ FIE REZOLVATĂ?  
 
• ŞTIAŢI CĂ ROMÂNIA ŞI POPORUL ROMÂN DUPĂ MOARTEA LUI CEAUŞESCU SE AFLĂ ÎN RĂZBOI, CĂ SUNTEM VICTIMA CELUI MAI MARE RĂZBOI DIN ISTORIA NOASTRĂ ŞI EXISTĂ ŞANSA CA POPORUL ROMÂN SĂ DISPARĂ DIN ISTORIE?  
 
La toate aceste întrebări vom răspunde în „Scrisorile politice adresate poporului român, clasei intelectuale şi criminalei clase politice româneşti”!  
 
***  
 
ARTICOLUL 1  
 
- SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMAN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI  
 
- CE ESTE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”, PROBLEMA FUNDAMENTALĂ, PROBLEMA NUMĂRUL 1 A ISTORIEI POPORULUI ROMÂN? VA PUTEA POPORUL ROMAN SĂ REZOLVE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ?  
 
- DACĂ POPORUL ROMÂN NU VA PUTEA REZOLVA „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”, ADICĂ PROBLEMA LUI FUNDAMENTALĂ, VA DISPĂREA DIN ISTORIE!  
 
- PENTRU A REZOLVA „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” NE-AR TREBUI GÂNDITORI POLITICI MARI ŞI MARI GAZETARI, CA MIHAI EMINESCU.  
 
- POPORUL ROMÂN NU ESTE ÎN STARE SĂ-ŞI REZOLVE PROBLEMELE DIN CAUZA POLITICIENILOR ŞI PENTRU CĂ ESTE UN POPOR SUICIDAL  
 
- CE SE ÎNTÂMPLĂ CU NOI, ROMÂNII, CU POPORUL ROMÂN, ACUM ÎN PERIOADA POSTCOMUNISTĂ DE NE-AM PRĂBUŞIT ÎN MOD CATASTROFAL?  
 
***  
 
Autorul acestei Serii de Articole politice pe care le-am intitulat SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE, mărturiseşte că acum, în anul Domnului 2012, când au trecut 22 de ani de la căderea dictaturii comuniste, o dictatură care ne-a fost băgată pe gât de Statele Unite, Anglia şi de Uniunea Sovietică, în urma Loviturii de stat de la 23 August 1944, când a fost arestat mareşalul Ion Antonescu, Conductorul Statului român şi al Armatei, şi când ţara a fost predată cu Armată, cu popor, cu bogăţii cu tot, ruşilor, are sentimentul apăsător şi viziunea dureroasă că ne găsim în INTERIORUL UNUI COŞMAR ISTORIC CARE NU SE MAI TERMINĂ. Că ne aflăm, ca popor, ca stat, ca naţiune, nu numai în cea mai gravă, complexă şi periculoasă Criză din istorie, DAR CĂ AM FOST INTRODUŞI ŞI NE GĂSIM ÎN CEA MAI PERICULOASĂ FUNDĂTURĂ ISTORICĂ. Adevărul este că nu ştim „unde ne găsim în istorie”, „ce se întâmplă cu noi”, de am ajuns în acest hal de distrugere şi decădere, şi „încotro mergem”. În faţa noastră nu se deschide nici o cale, nici o portiţă, nu se întrevede nici o luminiţă, habar nu avem ce se întâmplă cu noi şi încotro mergem. Putem să ne găsim într-o situaţia mai grea sau putem să dispărem ! Suntem un Popor orb rătăcind în pustiu ! ACEASTA ESTE FUNDĂTURA ISTORICĂ FOARTE PERICULOASĂ ÎN CARE NE GĂSIM.  
 
Perioada aceasta postcomunistă este de departe cea mai neagră şi îngrozitoare perioadă din istoria noastră. Mult mai distructivă, mai perversă şi mai oribilă chiar decât prima parte a perioadei comuniste, 1945-1965. Dacă în perioada cât la Conducerea României s-a aflat Nicolae Ceauşescu, (un bun Conductor de partid şi de ţară în primii zece ani, 1965-1975, un prost Conducător al naţiunii române şi un Dictator închistat în cea de-a doua parte a Domniei lui, 1975-1990) s-a construit în România o Economie uriaşă, făcându-se şi multe greşeli, care au dus mai târziu în deceniul 1989-1989 la prăbuşirea nivelului de trai, ei bine, după 1990, ca într-un proces invers, Partidele politice care au fost la Guvernare în perioada postcomunistă, au distrus aproape în întregime economia românească, alegându-se praful de truda unui popor întreg de o jumătate de veac. Perioada 1990- 2012 a fost şi este numai şi numai o Perioadă de distrugere şi autodistrugere, procesul prin care este distrus Organismul naţional românesc fiind de o varietate, subtilitate, de un savantlâc pe care mintea umană cu greu poate să-l desluşească.  
 
Nu credem că s-a mai întâmplat istorie ca o ţară să aibă o perioadă de 20 de ani de progres şi dezvoltare, timp în care şi-a ridicat cu o trudă imensă Economia de care avea nevoie, pe care apoi să şi-o distrugă totalmente în următorii 20 de ani, când la Conducerea ţării au venit Partidele politice, zise democratice, şi ţara a trecut de la Economia socialistă centralizată la Economia de piaţă capitalistă.  
 
Credem că faptul acesta este unul dintre cele mai ciudate şi tragice accidente ale istorie noastre milenare ! (Dar oare este faptul acesta un accident ?)  
 
Autorul acestor SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE, este un scriitor trecut de 60 de ani, care a fost martorul acestor două perioade istorie, a doua parte a perioadei comuniste, de construcţie şi a perioadei postcomuniste, de destrucţie a României. Este de asemenea membru al Uniunii Scriitorilor, scriitor român propus pentru premiul Nobel. Este unul dintre membrii importanţi ai Biroului de Viitorologie de la Bucureşti, Purtătorul de cuvânt al acestui Grup de cercetare socială şi viitoristă. De altfel aceste Scrisori politice sunt scrise din punctul de Vedere al Biroului de Viitorologie, pornind de la cercetările, analizeze şi explicaţiile prin care Biroul de viitorologie a încercat să înţeleagă ce s-a putut întâmpla cu poporul român, şi cu naţiunea română în această perioadă, cum a fost posibilă prăbuşirea unui popor milenar, care a dat o cultură bogată, şi a fost mii de ani bine înfipt în solul ancestral, într-un timp istoriceşte atât de scurt?  
 
Şi cum este posibil ca un popor să trudească din răsputeri 20 de ani, să ridice o Economic grandioasă, complexă, chiar dacă nu foarte performantă, pe care s-o distrugă apoi în numai câţiva ani ... ? Ce fel de popor este Acel Popor care îşi distruge în câţiva ani Economia la care a trudit ca să o ridice zeci de ani ? Ce poate să fie în mintea şi în sufletul acelui popor ? În gena lui, în subconştientul lui colectiv ? Este el un „popor bolnav”, este el incapabil să înţeleagă ce se întâmplă cu el în prezent şi în istorie, cine sunt duşmanii lui, care sunt cauzele care-l pot distruge, care sunt laturile lui tari şi slabe, este el un popor lipsit de facultatea cunoaşterii ? Un popor lipsit de instinct de conservare, de demnitate şi de viaţă ? Este el un popor neputincios ? Blestemat ? Şi în cazul acesta ce ar fi de făcut ?  
 
Noi, Biroul de Viitorologie de la Bucureşti, credem că poporul român şi România, aşa cum se găsesc ele acum în anul Domnului 2012 într-o stare foarte gravă, deplorabilă şi periculoasă, după 20 de ani de la căderea Comunismului, sunt pe cale să se dezintegreze şi să dispărem din istorie ... Fapt care nu s-a mai întâmplat în istoria neamului daco-român.  
 
Este greu de explicat cum poporul acesta daco-român, milenar, ridicat din marele neam al tracilor, unul dintre cele mai mari neamuri ale antichităţii, alături de inzi, de chinezi, de egipteni, a rezistat tuturor încercărilor şi furtunilor istorice, reuşind, este adevărat, cu greu, chinuit şi umilit, să supravieţuiască mii de ani, ca să dispară apoi, aşa deodată, într-un răstimp foarte scurt, acum la începutul secolului XXI şi al mileniului III.  
 
Dacă ne uităm în istorie vom observa că de la înfrângerea regelui Decebal, în cel de al doilea război daco-roman, 105-106, când Decebal, trădat de ai lui, s-a sacrificat, (ritualul sacrificiului) împlântându-şi sabia în piept, când Statul dac (dar nu şi poporul dac) a dispărut o dată pentru totdeauna, şi până azi, anul Domnului 2012, poporul român a avut de-a lungul întregii sale existenţe numai o istorie chinuită. O istorie de Popor Victimă, de popor care a stat mai tot timpul sub talpa altor puteri, a veneticilor, care a fost de atâtea ori călcat de duşmani, care a fost jefuit şi umilit continuu, aşa cum suntem în această perioadă. Iată un Adevăr cât roata carului de mare, poporul român a fost de-a lungul întregii sale istorii un popor victimă, un popor jefuit, chiuit şi umilit ! Un popor care nu a reuşit să se regăsească pe el în istorie !  
 
Întrebarea este, DE CE, PENTRU NUMELE LUI DUMNEZEU, AM AVUT NOI ACEASTĂ ISTORIE NEFERICITĂ ... ? Am fost un popor mai tot timpul călcat în picioare, supravieţuind ca un câine care se târăşte prin timp şi fiind PERMANENT la cheremul Imperiilor ... De ce n-am avut şi noi o istorie demnă şi fericită, sau cât de cât o istorie mai fericită ?. Deşi Dumnezeu ne-a dăruit cu mari bogăţii, munţii noştri au purtat codrii uriaşi pe umerii lor şi mult aur în pântece, iar noi am cerşit din poartă în poartă. „Munţii noştri aur poartă / Noi cerşim din poartă în poartă.  
 
În decembrie 1989, când a fost răsturnat de la Putere Nicolae Ceauşescu, speram şi credeam cu toţii că, în sfârşit, o dată scăpaţi de comunism, o să ne dezvoltăm economic şi social şi o vom duce şi noi mai bine ... O să devenim un popor liber, o să muncim mai bine, şi o să fim şi noi ca ţările civilizate din Occident. Şi când colo lucrurile s-au întâmplat invers ... Ne-a dăruit Dumnezeu de-a lungul istorie mai multe şanse şi prilejuri de a ne ridica şi noi pe o treaptă mai înaltă în istorie, de a nu mai fi poporul victimă, care s-a târât prin istorie ca un câine în care au dat toţi. Vai, dar am ratat toate şansele pe care ni le-a oferit istoria. Aşa se face că am fost mereu un popor jefuit, un popor slugă, victimă, care ne-am plecat capul, cu câteva excepţii, în faţa celor care au venit să ne cucerească, şi să ne jefuiască ... Iar noi, laşi şi vicleni, ne-am plecat în faţa lor, le-am sărutat mâna crezând că dacă-i pupăm în bot le păpăm tot, le-am dat lor ce am avut mai bun, urmând să trăim în continuare în sărăcie şi umilinţă. VAI, ŞI GÂNDIND ŞI COMPORTÂNDU-NE AŞA, NE-AM NENOROCIT TOATĂ ISTORIA!  
 
PRIVIND ISTORIA NOASTRĂ DIN ACEASTĂ PERSPECTIVĂ AJUNGEM LA CEEA CE AM NUMIT „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”. Marea ŞI DUREROASA Problemă Românească. În prima jumătate a secolului XX sociologii şi istoricii noştri au vorbit despre Problema Ţărănească şi despre rezolvarea Problemei ţărăneşti. A existat şi un partid care s-a numit PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC, care îşi baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Ţărăneşti. Bineînţeles că problema Ţărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc dispare, când la sate nu mai găseşti decât bătrâni care nu pot să lucreze pământul, când pământul bun, arabil al ţării a rămas pârloagă, această Problemă este şi mai gravă. Atât de gravă încât nerezolvarea ei pune în discuţie, în pericol, însăşi existenţa neamului românesc!  
 
Ce vedem aşadar, acum, în anul 2012, că o dată cu distrugerea şi prăbuşirea Economiei româneşti, o dată cu disoluţie poporului român, aflat în situaţia de a dispărea, satul românesc, adică temelia poporului român şi a naţiunii române, dispare încetul cu începutul, iar pământul arabil al ţării se află în paragină. Nu-l mai lucrează nimeni pentru că nu mai are cine să-l lucreze ... În acelaşi timp aproape jumătate din pământul arabil al Ţării a fost vândut străinilor ! Aşadar nici după un secol şi mai bine de când s-a vorbit (căci acum nu se mai vorbeşte) de Problema ţărănească şi despre rezolvarea ei, nu am reuşit s-o rezolvăm. Concluzia este clară, nu suntem aşadar ca popor, capabil să ne rezolvăm problemele!  
 
Dar Problema românească, cea care este Problema fundamentală a Poporului român, problema cea mai importantă a neamului daco-românesc, o vom rezolva noi vreodată în istorie, dacă nu am reuşit să o rezolvăm 2000 de ani ? Şi dacă nu am reuşit să rezolvăm nici Problema ţărănească ? Şi dacă, acesta fiind un lucru foarte grav în istoria noastră, nu am reuşit să rezolvăm nici o problemă privind existenţa poporului, a statului şi a naţiunii române ? Este desigur foarte trist, dar şi foarte adevărat, ceea ce spunem noi aici!  
 
Şi ca să ne fie lucrurile mai clare, pentru că până acum nu a fost pusă în discuţie noţiunea de „Problemă Românească „ în cultura română, să vedem în ce ar consta PROBLEMA ROMÂNEASCĂ ŞI CUM S-AR DEFINI EA ?. Dar mai ales ne-ar interesa să descoperim, să găsim acea soluţie, acea Cale prin care poporul român ar putea să-şi rezolve Problema sa esenţială şi Fundamentală, PROBLEMA ROMÂNEASCĂ. Salvându-se astfel în istorie !  
 
Aşadar poporul român de la înfrângerea Regelui Decebal şi de la DISPARIŢIA STATULUI DAC, ŞI PÂNĂ ASTĂZI, ANUL 2012, A AVUT cu câteva excepţii, de scurtă durată, NUMAI ŞI NUMAI O ISTORIE CHINUITĂ. O ISTORIE DE POPOR NĂPĂSTUIT, DE POPOR UMILIT, JEFUIT, CHINUIT, SĂRAC, STRESAT, CARE A REUŞIT CU GREU SĂ SUPRAVIEŢUIASCĂ ÎN ISTORIE. Unii spun că supravieţuirea noastră este un Miracol. Noi nu suntem de aceiaşi părere, dar este foarte adevărat că aşa cum am supravieţuit târâş grăpiş până astăzi, la fel am fi putut şi să dispărem ca popor. Iar acum în perioada postcomunistă, când ne-am distrus economia, când suntem destructuraţi ca popor şi ca naţiune, când suntem săraci şi când populaţia ţării a scăzut faţă de 1989 cu peste 4 milioane de locuitori, iar peste 5 milioane de români au părăsit ţara, când suntem Victima şi Obiectul unui mare Război mascat invizibil, noi nu prea mai avem nici o şansă de a rămâne în istorie, ca popor şi ca naţiune. Dimpotrivă, avem cele mai multe şanse să dispărem ca popor.  
 
Ei bine, de-a lungul acestei istorii de umilinţa, de suferinţă, de pierderi, când am tot fost atacaţi şi jefuiţi de alţii, iar noi nu am atacat pe nimeni, când am fost un popor slab, fără reacţie (cu câteva excepţii) în faţa agresiunilor, când am preferat mai bine să stăm cu capul plecat şi să plătim tribut, să suferim, să trăim săraci, decât să ne înfruntăm duşmanii, nu s-a găsit nici un bărbat (nici un Burebista sau Deceneu) care să adune poporul acesta, să-l conducă în lupta cu Duşmanii, astfel încât să ne scoată din starea de umilinţă, de inferioritate, din starea de popor slab, care plăteşte tribut, pentru a deveni un Popor puternic, unit, bogat, un popor Întregit, aşa cum a fost poporul dac şi Dacia ... Nu s-a găsit nici un Conductor care să ne unească, să facă din poporul slab şi dezbinat un popor unit şi puternic, bogat, stăpân pe destinul lui istoric. Care să ne scoată din starea anormală de inferioritate, slăbiciune şi suferinţă, când puteam dispărea şi să ne ridice pe o treaptă superioară, adică să facă din noi, nu un Mare popor, ci un popor normal, unit, care nu se lasă jefuit, umilit, îngenuncheat, care are o istorie demnă. Este situaţia în care poporul român şi România se găsesc şi acum. Da, am fost o naţiune şi un popor unit, independent, după Marea Unire din anul 1918, din păcate însă, datorită politicienilor în primul rând, după două decenii am pierdut Basarabia, Bucovina, Sudul Dobrogei, revenind din nou la condiţia de Popor şi Ţară Ciopârţită, situaţia în care ne găsim şi acum. Da, în perioada cât la Conducerea Ţării s-a aflat Nicolae Ceauşescu România a reuşit să obţină independenţa faţă de Uniunea Sovietică, să fim un popor şi o ţară normală, să ne bucurăm în prima parte a domniei lui Ceauşescu de respect internaţional, să avem un nivel de trai mediu, dar după 1980, situaţia economică a României s-a înrăutăţit forte mult. Sărmanul popor român a trebuit să suporte lipsuri mari, să stăm la cozi pentru o bucată de mâncare, să îngheţăm în case de frig, să stăm nopţile la lumânare, pentru că ni se tăia curentul. În anii de dinainte de căderea lui Ceauşescu românii îl blestemau şi îl urau atât de mult pe Conductorul Ţării, îi urau atât de mult pe Ceauşeşti, primul Cuplu dictatorial din istoria noastră, încât am fi dorit să ne ocupe până şi ruşii, numai să scăpăm de Ceauşescu şi s-o ducem şi noi mai bine.  
 
În sfârşit, au venit după cum se ştie Evenimentele complexe şi mascate din decembrie 1989, revolta împotriva lui Ceauşescu, Lovitura de stat mascată, asasinarea mişelească, murdară a Cuplului Ceauşescu după care noi, românii, am crezut că ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. Am crezut că am scăpat de cozi, de sărăcie, de frig, de umilinţe şi de suferinţe, că vom avea şi nou un nivel de trai cât de cât, că România va fi asemenea ţărilor occidentale. Gravă eroare. Habar nu am avut noi atunci că Occidentul l-a dat jos pe Ceauşescu nu că-i era păsa de noi, nu pentru că voia să ne scape de comunism şi de dictatură, nu că le era milă de soarta noastră, ci pentru a ne transforma în colonie şi în slugile lor. MARII ASASINI ECONOMICI MONDIALI CARE AU ORGANIZAT LOVITURA DE STAT CARE L-A DAT JOS PE CEAUŞESCU, ŞI CARE NE-AU PROMIS APOI INTEGRAREA ÎN NATO ŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, AU VRUT DE LA ÎNCEPUT SĂ NE ATRAGĂ ÎNTR-O MARE CAPCANĂ ISTORICĂ, PENTRU A NE DISTRUGE ECONOMIA, CA SĂ NE TRANSFORME ÎNTR-O PIAŢĂ DE DESFACERE PENTRU EI, CA SĂ NE TRANSFORME ÎNTR-O COLONIE, PENTRU A DEVENI SCLAVII LOR CARE TRUDIM PENTRU EI.  
 
În finalul Primei Scrisori ACEASTA ESTE DECI PROBLEMA ROMÂNEASCĂ, MAREA ŞI DUREROASA PROBLEMĂ ROMÂNEASCĂ. Toată istoria am fost, şi suntem şi acum, un popor năpăstuit, victimă, călcat şi jefuit de mai toţi. Întrebarea esenţială a Problemei româneşti la care ne propunem să răspundem este aceasta : de ce am fost toată istoria un popor victimă, care au fost cauzele şi factorii care au dus la această stare de inferioritate, de slăbiciune, de umilinţă a noastră ? ŞI CARE AR FI CĂILE PRIN CARE AM PUTEA SĂ IEŞIM DIN STAREA ACEASTA DE INFERIORITATE, DE UMILINŢĂ, CÂND SUNTEM FURAŢI, JECMĂNIŢI, CĂLCAŢI ÎN PICIOARE. Iar esenţa problemei româneşti este aceasta : putem noi sau nu putem să ieşim din această stare, odată ce nu am putut să ieşim din starea de slăbiciune şi umilinţă, din starea de popor victimă două mii de ani !?  
 
Pentru aceasta vă rugăm să citiţi SCRISORILE POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CRIMINALEI CLASE POLITICE ROMÂNEŞTI.  
 
Prof. Ştefan DUMITRESCU  
Purtător de cuvânt al Biroului de Viitorologie  
Bucureşti  
noiembrie 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Ştefan DUMITRESCU - SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI / Ştefan Dumitrescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 715, Anul II, 15 decembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ştefan Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Dumitrescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!