Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorisire > Mobil |   


Autor: Tatiana Scurtu Munteanu         Publicat în: Ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013        Toate Articolele Autorului

Sportul face parte din educaţie - Interviu cu antrenorul Cristi Munteanu, profesor de hochei pe gheaţă la C.S.M. Dunărea Galaţi
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

În dorinţa de a-şi da copiii la un sport, părinţii îşi pun numeroase întrebări, care necesită răspunsurile profesioniştilor. Veaceslav Fetisov, în unul din interviurile acordate, spunea: “Copiii care fac sport de la vârstă preşcolară, la 12 ani au imunitatea formată împotriva drogurilor, alcoolului şi tutunului.” Obişnuim să vorbim despre sport doar la nivelul cel mai înalt, acolo unde se învârt cei mai mulţi bani şi medaliile cel mai mult râvnite, dar cum începe totul? Cum se fac primii paşi? Care sunt bucuriile şi sacrificiile unei copilării antrena(n)te? Fiindcă echipa de antrenori Gladiators Dunărea Galaţi organizează o nouă selecţie la hochei pe gheaţă, vrem să ştim de ce copiii trebuie să aleagă acest sport. De aceea am stat de vorbă cu antrenorul Cristi Munteanu, profesor de hochei pe gheaţă din 1995, în speranţa obţinerii unor răspunsuri necăutate încă.  

Cum are loc selecţia la hochei?  

Acum primim copii născuţi în 2005-2007, apţi pentru educaţie fizică şi sport. La această etapă nu există selecţie propriu-zisă, copiii vin pentru a învăţa să patineze, să se obişnuiască cu echipamentul şi cu rigorile acestui sport. Abia peste câţiva ani se încheagă o echipă, începând cu participarea la compeţiile de juniori U10.  

Înainte selecţia la hochei se făcea la o vârstă mai mare, astăzi începe de la 5 ani. Care sunt avantajele şi dezavantajele acestei vârste precoce?  

Educaţia prin joc şi implicit prin sport le aduce copiilor acel consum de energie de care au nevoie la această vârstă, ceea ce nu le oferă programul after school, pe care mulţi părinţi îl consideră util. Copiii au ocazia să-şi facă prieteni şi colegi noi, să se obişnuiască cu un anumit program şi anumite reguli, să-şi cultive spiritul de echipă şi să crească nişte oameni sănătoşi. Nu trebuie să ne aşteptăm, pe de altă parte, că va fi uşor, în plus, o specializare timpurie poate fi, din mers, reorientată. Să nu uităm că sportul face parte din educaţie, e un mod de socializare şi de fortificare a organismului.  

Cui îi aparţine hotărârea practicării unui anumit sport în cazul acestor micuţi, lor sau părinţilor?  

În faza iniţială copiii au nevoie de un spectru multilateral, pentru dezvoltarea cât mai multor competenţe şi aptitudini. De aceea pe timp de vară sportivii de la Gladiators Dunărea Galaţi au făcut înot şi şah pe lângă antrenamentele specifice. Astfel alegerea acestui sport vine în timp, dar odată ce te-ai îndrăgostit de el, nu prea poţi să mai renunţi.  

Nu este prea obositor pentru copii? Cum e încărcătura emoţională la hochei spre deosebire de alte sporturi?  

Presiunea psihică constantă din timpul jocului, dată de adversar, creează caractere puternice, care, mai târziu, constituie atuul sportivului în atingerea marilor performanţe. Aşa cum spuneam, copiii prin natura lor trebuie să-şi descarce energia într-un mod pozitiv, să trăiasca emoţiile şi să-şi formeze propria imagine în colectivitate şi prin extrapolare în societatea din care fac parte. La copii oboseala vine, oboseala trece. Este important ceea ce rămâne.  

De ce părinţii ar tebui să vină cu copiii la hochei şi să nu se îndrepte spre alte sporturi, cum ar fi fotbalul, de exemplu?  

Hocheiul e un sport complex, care te învaţă să te ridici. Dacă la fotbal sportivul poate simula o accidentare şi aşteaptă îngrijiri medicale, la hochei nu se joacă teatru şi sportivul e obligat, în urma unui contact, să se ridice în picioare şi să plece la banca de schimb. Ceea ce cred că este prima lecţie de viaţă. Mai mult, hocheiul te pune în situaţia să iei decizii sub presiune, în criză de spaţiu şi timp. În viaţă se întâmplă acelaşi lucru.  

În ce constă o şcoală de hochei? Am putea anticipa teoretic un asemenea proiect pentru România?  

Avem tendinţa de a ne apropia de acest concept. De aceea în urmă cu 2 ani am pus bazele unui proiect intitulat Academia C.M.C., alături de dl Ionel Corciovă şi dl Florin Cernat, director la şcoala nr. 34 din Galaţi. Cea mai mare parte a Gladiatorilor de aceeaşi vârstă a fost transferată la şcoala nr. 34, astfel formându-se o clasă de hochei, pentru ca programul copiilor să coincidă şi să poată veni la antrenament toţi la aceeaşi oră. Pentru că petrec împreună aproape opt ore pe zi, însumând cursurile şi antrenamentele, au ajuns să se cunoască foarte bine şi să formeze o echipă sudată, iar rezultatele la învăţătură le sunt la fel de bune ca cele din sport.  

Un alt proiect pe care l-am iniţiat este extinderea hocheiului pe gheaţă şi în oraşul Brăila, deoarece şi acolo există un patinoar nou construit, dar momentan fără o activitate sportivă. Aşa că vom face şi acolo selecţie la copiii de aceeaşi vârstă, născuţi în 2005 şi mai mici.  

Mulţi sunt de părere că hocheiul este un sport dur. E adevărat? Există factori negativi în acest sport care pot afecta sănătatea sau dezvoltarea firească a organismului, cum sunt la haltere sau la box?  

Aceasta este prima impresie pe care o lasă hocheiul, însă nu este nici pe departe aşa. În primul rând sportivul este protejat de echipamentul din ce în ce mai performant, care lipseşte altor sporturi şi accidentările acolo sunt mult mai frecvente. În al doilea rând duritatea extremă a fost înlăturată, iar toleranţa pentru contactele fizice nepermise nu există.  

Contactul fizic direct cu adversarul presupune vreun pericol?  

Îndepărtându-ne gândul de hocheiul nord-american, unde se mai practică încăierările între sportivi, spre deliciul publicului şi pentru spectacol, aş putea să vă spun că acest sport se bazează mai mult pe simţul jocului, decât pe cel al luptei. Iar acesta se educă pe parcursul antrenamentelor. Un sportiv bine antrenat nu are voie să se accidenteze. Având această convingere, că hocheiul este un sport care nu prezintă niciun pericol, ci din contra, dezvoltă imunitatea şi o creştere frumoasă a organismului, mi-am adus fetiţa de 7 ani la patinoar. Ea participă alături de ceilalţi copii la antrenamente şi a debutat în acest sezon la echipele de vârstă U10 şi U12.  

Deci şi fetele pot face hochei?  

Absolut. În România fetele pot juca alături de băieţi până la vârsta de 16 ani. Acum 5 ani am avut tendinţa înfiinţării unei grupe de fete, punând pe gheaţă nu mai puţin de 30 de fete, însă nefiind susţinut în acest proiect a trebuit să renunţ la el, fiindcă într-un club sportiv nu depinde totul doar de voinţa antrenorului. Dar viitor există şi pentru fete în acest domeniu, dacă nu în România, pentru cele talentate se poate găsi un loc şi în afara ei.  

Aţi avut copii accidentaţi de-a lungul carierei de antrenor?  

Accidentări există, dar mai degrabă pe uscat decât pe gheaţă. Am avut în generaţia precedentă de copii un sportiv care şi-a fracturat braţul în cantonament, la un antrenament pe uscat, din cauza tenişilor necorespunzători pe care îi purta. Acestea sunt cazuri izolate. Şi mergând pe stradă te poţi împiedica. Pot spune că în aproape 15 ani de carieră am fost ferit de evenimente neplăcute şi sper să fim sănătoşi cu toţii şi în continuare. Le spun părinţilor şi copiilor să pună un mare accent pe alimentaţie, fiindcă suntem ceea ce mâncăm.  

Ce calităţi trebuie să aibă un viitor hocheist?  

Plecând de la faptul că hocheiul e cel mai complex sport de echipă, calităţile motrice şi fizice ale sportivilor trebuie să fie înnăscute şi apoi dezvoltate în cadrul antrenamentului. Să joci hochei de înaltă performanţă presupune o armonizare perfectă între îndemânare, viteză, forţă, rezistentă şi agilitate în patinaj şi în mânuirea crosei şi a pucului, calităţi cărora li se adaugă cele de natură psihică (formarea unei personalităţi şi a unui caracter puternic, pozitiv stabil ).  

Există cazuri în care talentul se educă şi creşte în timp, copii care la început nu ies cu nimic în evidenţă să devină buni hocheişti mai târziu?  

Prima regulă pentru un tânăr hocheist este să aibă încredere în sine. “Eu pot” – aceasta este formula învingătorului. De aceea răspunsul meu la întrebare este da, se poate lucra cu sine. De multe ori forţa şi energia unui copil sunt imprevizibile. Sportivii cresc de la un an la altul şi sar valoric precum floricelele de porumb.  

La ce anume sunteţi atent în selectarea copiilor?  

Consider că hocheiul poate fi denumit şi şah-viteză, de aceea un jucător de hochei trebuie să posede mai multe calităţi fizice, dar şi intelectuale. El trebuie să fie agil şi flexibil, trebuie să aibă viteză de reacţie, să fie puternic şi altruist, să gândească contra cronometru.  

Care este programul de antrenament la hochei?  

Antrenamentele se desfăşoară zilnic, în funcţie de vârstă şi de nivelul de pregătire, durata variind de la 60 de minute pentru preşcolari, la câteva ore pe zi pentru avansaţii de performanţă. Competiţiile au loc de obicei la sfârşit de săptămână şi în vacanţe. Pe timpul verii am elaborat un program special, care a presupus, pe lângă antrenamentul pe terenul sintetic de fotbal, pus la dispoziţia poatinoarului de către dl Ionel Corciovă, şi ore de patinaj pe mini-patinoarul de la mall-ul din Brăila, de şah, de înot, de limba engleză şi masa de prânz, oferită de restaurantul Corciovă, aflat în incinta patinoarului din Galaţi.  

Există în România şansa de a răzbate în hocheiul profesionist? Cât de departe poate visa un tânăr hocheist?  

Cu multă seriozitate şi multă muncă se poate orice. Dezamăgiri există, dar mergem spre succes cu cei care îşi doresc cu adevărat. În acest sezon am participat cu juniorii sub 13 ani în Campionatul Naţional al Austriei. În urma acestor meciuri, 4 dintre jucătorii noştri au fost remarcaţi şi transferaţi la echipe austriece, pentru a juca în meciurile finale de la U10 şi U13. Aceasta este o realizare deosebită atât pentru sportivi, cât şi pentru antrenorii care i-au format.  

Un sportiv are nevoie de susţinerea familiei pentru a învinge şi pentru a putea merge mai departe?  

Părinţii sunt primii suporteri ai unui copil, fără susţinerea lor antrenorul nu-şi poate duce misiunea la bun sfârşit. Dacă vă referiţi şi la partea financiară, fireşte, există şi un efort financiar, pe care însă încerc să-l diminuez cât de mult posibil, fiindcă sunt conştient care sunt posibilităţile în România.  

Ce trebuie să ştie părinţii, ai căror copii aleg să facă hochei de performanţă?  

Părinţii trebuie să fie conştienţi de toate sacrificiile pe care le presupune sportul de performanţă, să fie pregătiţi să cedeze din timpul lor liber, să trăiască împreună cu copiii lor prin hochei şi pentru hochei: antrenamente, meciuri, deplasări, cantonamente, reuşite şi înfrângeri. Să fie convinşi că hocheiul este parte a educaţiei şi că disciplina, curajul şi determinarea sunt pietre de temelie în formarea viitorului.  

Referinţă Bibliografică:
Sportul face parte din educaţie - Interviu cu antrenorul Cristi Munteanu, profesor de hochei pe gheaţă la C.S.M. Dunărea Galaţi / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 756, Anul III, 25 ianuarie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Tatiana Scurtu Munteanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!