Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Stihuri > Mozaic > Mobil |   


Autor: Paşcu Balaci         Publicat în: Ediţia nr. 123 din 03 mai 2011        Toate Articolele Autorului

SONETELE MĂRII NEGRE (1)

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ÎN CĂLIMARA PONTICĂ, ALBASTRĂ...
 
Sub  piatra  asta  zace   un  poet:
Publius  Ovidius;  astăzi mă cheamă,
Ca un patrician şi   om de seamă,
Şi-mi porunceşte ca să scriu... sonet!
 
Vechi  amintiri   întind pe şevalet
Să zugrăvesc a  Mării  panoramă..
„Carmen et error”, ’năbuşit exclamă-
Inima lui e-al dragostei sipet.
 
În   pontica şi  trista-i călimară
Eu  mă scufund ca  după zăcământ,
În metru antic pescăruşii  zboară,
 
Ţesând statuii sale  alt  veşmânt:
Mă-ntorc   spre  ţărmu-ncins ca spre o moară
Să-mi macine   o mierţă    de cuvânt.
 
 
O GHICITOARE
 
Ce mare-nchisă se adapă-ntruna
Din  fluviile  mari din Nord şi Est?
Cine-i Oceanului Thetys,  un rest,
Unde se naşte din senin furtuna ?
 
Pe unde  şi-a-ncercat Orfeul struna
Şi-a  stat poetu - Ovidiu  în arest?
Sub care val a aruncat  un  lest,
Isteţul   Iason  ca să fure   lâna?
 
Ce ţărmuri  s-au colonizat  - ´nainte
De a sosi pe mal Andrei cel Sfânt
Cu  Legea  cea mai nouă şi  cuminte
 
Sub care a-nviat şi-acest pământ,
Udat de valul  ce ne-aduce- aminte ?
(E Marea Neagră şi de ea descânt...)
 
 
GÂNDITORUL DE LA HAMANGIA
 
Carte  poştală  de  filosofie,
O verstă de pustiu între doi sfinţi,
Semnul  heraldic strămoşeştii  ginţi ,
Lut  levitând  fără a fi stafie,
 
Flămânzilor de sens, neagră   lipie,
Necunoscutul genitor de prinţi
E  Gânditorul  cel  fără  de - arginţi  -
O  palmă la ubicua prostie.
 
Un pumn de lut străpuns de o Idee,
Transmisă spre galactici şi noi nimbi,
Contemporana noastră  Odissee
 
C-un altfel de Ulise –n mute limbi,
Miere uitată-n antice ştiubeie,
Stea autohtonă,  fixă,  de neschimb.
 
 
OVIDIU CRONICAR AL GEŢILOR
 
Exil nedrept, dar chin mântuitor:
Aproape  hăituit  ca şi Hristos,
S-a- nnobilat  la Pont, oricât de jos
La  pus Augustus cel neîndurător.
 
Dobrogei,  ´nalt  herald a fost, izvor,
Din care mă adăp şi azi, sfios,
De n-ar  fi fost  taxat „ireverenţios”
N-ar  mai fi scris de Geţi, lămuritor.
 
La Istrul îngheţat, modest şi cult,
Ambasador al Romii-n Orient,
A  povestit de-al Sciţilor tumult...
 
Acum  învăţ  să fiu ca el - clement;
Statuia azi i-o strâng în braţe mult:
Cu cât  el tace, e mai elocvent!
 
 
CINGĂTOAREA DE AUR A MĂRII NEGRE
 
Cum blana deasă-a oii strânge fire
De aur din montane aluviuni,
Tot astfel, şteampuri pontice-n furtuni,
Au strecurat  comori  ca la nuntire:
 
Eterna râului Riomi scotocire,
Cu Arieşul, scos dintre genuni,
Toţi afluenţii - auriferi, nocturni
Continuă - agatârsa tescuire.
 
Mai vechi ca Troia, artefacte de-aur
Din ale proto-tracilor morminte
Fost-au găsite-n al Dabenei  plaur:
 
Coroană, mască, un pumnal cu ţinte,
Mărgele şi inele  în tezaur
Şi –o Cloşcă veche, puii  să -i alinte.
 
 
PONTOS AXEINOS, PONTOS EUXEINOS
 
Pontos Axeinos-Inospitalieră,
Ţi-a spus în patrusuteşapte s cinci,
Din cauza furtunilor  prelungi,
Poetul Pindar de pe rivieră.
 
Dar au  schimbat această kalimeră
Tot Grecii, ce lovind în caterinci,
Au debarcat oi,capre cu tilinci
Pe ţărmurile Mării-n chip de sferă.
 
Aşa încât, nu după multă vreme,
Văzând c-al lor negoţ  prosperă-n lume
Şi cala de barbare grâne geme
 
Au scris  ei cuvenitul, dreptul nume
De „Pontos Euxeinos” pe trireme -
Marea Ospitalieră - vechi renume!
 
 
COLONIZAREA GREACĂ
 
Histria, Tomis, Callatis, Odessos,
Heracleea Pontica, Sinope,
Colonizarea greacă,  în sincope,
Messembria, Phanagoria, Chersones,
 
Trapezunt, Phasis, Dionysopolis,
Cu băi la care n-ai mai fost, Esope,
Dar ne-au rămas până acum metope:
Kimmerike, Panticapaion şi Tyras.
 
Parthenopolis şi Apollonia
Făcut-au Pontul ospitalier
Şi să mai frângă-n vremi  din dihonia
 
Ăstui pământ pe post de vechi străjer
Ce trage-se din vechea Omonia
Ca să ne fie azuriu lăicer.
 
 
BOTEZUL MĂRII NEGRE
 
Aheii au numit-o pe greceşte
„Skythikos Pontos” – Marea Scită,
Iar Sciţii iranieni, cu-a lor suită
I-au spus „Axaina”: „indigo”, se tălmăceşte.
 
Sintetiză  Romanu - mpărăteşte:
„Pontus Euxinus”- greu strunită ,
Cu geţi viteji la Istru dăruită,
Cu mari  furtuni strângând în al ei cleşte.
 
„Mare Maggiore”, zis-au genovezii
Cu-ai lor rivali, veneţieni gentili,
Veniră apoi,prin secole, erezii
 
Din  turci  ce-au exclamat, cei mai stabili:
„Kara Deniz” în călduroase-amiezi
Iar „Marea  Neagră”  îi zic românii-agili
 
 
TOMIS
 
Cu şase veacuri-nainte de Hristos,
Vâslaşii ahei din Milet acostară
Să –nalţe o  Cetate legendară
La mijlocul Dobrogii –n mal frumos
 
Şi  vestea-o duse-n larg un albatros:
O ancoră - descălecat de ţară
În cea mai luminoasă, lungă vară
´Nainte de-anotimpul furtunos.
 
Şi noul  polis, TOMIS fu numit
După isprava lui Iason şi-a Medeii*
Apoi Bizanţul  l-a-mproprietărit
 
Prin Constantin ce dărâmat-a zeii.
Küstenge i-au spus Turcii-mpătimit
Să şteargă ce-au întemeiat Aheii.
-------------------------------------------------------------------
* O legendă relatează că Iason şi prietenii săi imbarcaţi pe corabia „Argo” (de unde denumirea de argonauţi), sprijiniti de fiica regelui Colhidei, pe nume Medeea, au reuşit să fure lâna de aur şi să plece pe furis, rapindu-l pe Absirt, fratele printesei. Speriaţi că ar putea fi prinsi pe mare de regele Colhidei, pornit in urmarirea lor, Iason şi ai lui l-au tăiat în bucaţi pe Absirt şi i-au pus capul într-o prăjină pe o stâncă a Constanţei. Văzând capul fiului său, regele Colhidei s-a oprit îndurerat să-şi poată îngropa fiul, renunţând la căutarea fugarilor. De la acest episod mitologic se pare ca provine numele de TOMIS, deoarece în limba greacă verbul „tomeo” inseamnă” a tăia in bucăţi” (n.a.)
 
Paşcu BALACI
Oradea
iulie 2009 – august 2011
 
----------------------------------------
BALACI Paşcu, avocat, născut la Sebişul de Beiuş, judeţul Bihor, la 8 mai 1956. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, este un binecunoscut om de litere oradean. Poet, eseist, romancier, dramaturg - autor a numeroase piese de teatru care se joacă (şi în prezent) pe scene ale teatrelor de prestigiu din Romania. Este iniţiatorul şi conducătorul cenaclului literar „Barbu Ştefănescu Delavrancea”, care prin prestigiul care îl are uneşte în jurul său personalităţi de seamă.
 
  
Referinţă Bibliografică:
SONETELE MĂRII NEGRE (1) / Paşcu Balaci : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 123, Anul I, 03 mai 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Paşcu Balaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paşcu Balaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!