Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Fragmente > Mobil |   


Autor: Sofia Raduinea         Publicat în: Ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) Partea I-Linistea dinaintea furtunii-Cap.I:La tara(fragment)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

 

 

Dimineata boema… Zi ce se anunta a fi iarasi torida, dupa multe asemenea zile, din… lunga vara fierbinte.Inceput de august 2012…Ca, de altfel in fiecare dimineata, si acum, am scos la plimbare dragalasul meu pechinez,bodyguardul meu ,Tigrut,’’sufletelul meu’’, cum il alint, care nu concepe sa se usureze in curte, ci numai pe ulita…pe ulita satului…satul meu natal… Si, pentru ca ne-a intrat in rutina , chiar daca era foarte devreme, reconstituiam traseul pana la varstnicii mei parinti…Nici tipenie de om nu isi simtea prezenta, nici pe serpuitoarele poteci, nici prin curtile bogate in tulpini de falnici pomi fructiferi , de legume care de care mai imbietoare si flori frumos colorate, cu mirosuri imbietoare.”S-au boierit taranii!’’ mi-am spus in gand, stiind ca in perioada copilariei mele, la ore matinale ale zilelor de vara, primavara ,si pana toamna tarziu, ulitele satului forfoteau de oameni ,animale ,atelaje ,tractoare cu remorci si masini de dimensiuni mari,in special camioane…Cultivau si intretineau terenurile, apoi culegeau si depozitau recoltele.Bineanteles, in functie de anotimp. Stiu, atunci se exagera , muncind aiurea ,zi lumina , dar acum se exagereaza si mai si, stand degeaba, anapoda, asteptand sa le pice…de unde?!...sau golind rafturile magazinelor,chiar daca mereu se plang ca n-au bani, celor care au fost isteti si s-au orientat si adaptat repede noii schimbari…sociale. Am fost surprinsa sa constat ca nici painea n-o mai fac acasa democratizatele noastre satence, nici oua si pasari nu mai produc unii in gospodaria proprie…o letargie demna de povestile cu Pacala…”Nu stiu ,fata, cum or putea sa stea degeaba toata ziua…Le vezi stand la poarta pe scaun, leganandu-si picioarele, parca n-ar avea nimic de facut in obor si prin casa...Doamne, femei tinere…Decat se premenesc si cara toata ziua de la magazine, cu sacosele pline…Eu, daca nu framant painea cu mainile mele, chiar daca sunt batrana…nu ma simt bine…si daca nu iau oul din cuibul meu, de la gaina mea…Si daca altii muncesc si au, tot ele, alea care stau degeaba, dau cu gura…sunt odinite si d-aia…’’ s-a dezlantuit mama mea cand mi-am aratat nedumerirea .  

Gospodarii mei parinti, de cand ii stiu, se trezesc “cu noaptea in cap’’ si merg la culcare dupa ce ‘’scapata’’ soarele. N-au stiut niciodata de ‘’concedii’’, de statiuni sau de alte modalitati de a trage chiulul; eu, toate concediile le-am petrecut la tara, iar cu banii primiti pentru acele zile, cumparam rechizite scolare si hainute adecvate pentru cei trei baieti. I-au ajutat totdeanuna pe cei care le-au cerut ajutorul, dar nu i-au agreat niciodata pe lenesi, pe hoti, pe mincinosi. Si in acesta dimineata cand am ajuns la ei, erau deja intrati in ritm. Tatal meu plivea iarba care napadise prin razoare, iar mama uda cu furtunul sarurile cu rosii si ardei si mocovii semanati pe manuni. ‘’Castravetii i-am udat ieri…si vinetele si cu varza ‘’ m-a asigurat ea mai tarziu. Amandoi sunt supli si sprinteni pentru varsta lor, “ ca doi titirezi’’,cum se amuza nepotelul meu bucurestean.  

Am intrat in curte, intampinati de micutul Bobita,un catelus cu blanita gri, cu ochisorii acoperiti de obraznicul breton, ce nu se lasa indepartat, cat de mult se agita micutul, si chiar daca mama mea i-l mai ‘’scurta’’ din cand in cand. E atat de zglobiu!...Imi sare in brate, se rostogoleste, apoi il provoaca la joaca pe sagalnicul Tigrut, si incing o jucare de toata frumusetea.  

Eu, dupa ce-mi salut cum se cuvine parintii, si le adresez cateva cuvinte duioase, incep sa pregatesc micul dejun.Salata o pregatesc din legume prospete,acum rupte din vej.’’Vezi in butoiul ala cu apa ca am pus acolo niste rosii,vreo doi castraveti si vreo cativa ardei.Fii atenta cand ii tai, sa nu dai pe la ochi, ca e si un ardei iute, nu prea-ti dai sama care e… ceapa e pusa pe capacul de la gura fantanii’’ ma atentioneaza grijulia mea mama.La noi, de cand eram mic copil, s-a servit micul dejun, la ore matinale. Si nu cu ceaiuri si sendvisuri frugale, ci cu mancare consistenta, gatita, si o cana de apa proaspata din fantana sleita la timp, ‘’ca e cea mai sanatoasa’’ . Cateodata taticu mai trage cate-o tuica,inainte de masa :’’Ai, fa, ce zici imi dai o tuica? … Sa-mi faca pofta de mancare…’’. De parca asa n-ar avea pofta de mancare! Mananca de toate, nu face nazuri.Ca si mine,de altfel, cu diferenta ca eu mananc mult mai mult… chiar daca constant am avut o talie ce a starnit invidii si mi-a creat necazuri. Mamica vesnic a fost sclifosita la mancare .Nu mananca orice, oricum,oriunde si oricand, cum facem eu si taticu.’’Unde bagi,fata, atata mancare, o sa crapi… ‘’ obisnuia sa ma tachineze cand vedea ca eu, atunci cand gateam, ‘’gustam’’ mancarea punandu-mi cate o strachina de lut plina si foloseam nelipsita lingura de lemn. Iar de la masa ma ridicam ultima, ca ,pe deasupra, mananc si foarte incet.Dar cand merg, chiar daca imi impun sa merg incet,uit, si merg foarte repede, ca cei care ma insotesc trebuie sa alerge dupa mine,pana cand se lasa pagubasi si accepta sa iau avans, urmand sa ne intalnim la destinatie.  

-Cand pleci tu, acuma, mergem si noi cu tine- stabileste mama mea programul. Mai rupem iarba aia prin vie, ca a cam crescut mare si innabusa amaratii aia de struguri cati au mai ramas buni dupa atata dogoare…ca s-au manit de tot…Iar tu, o sa bagi furtunul in vie si o sa bati cu furtunu la radacina vitii, dar vezi, sa ai grija, sa nu dai cu apa pe struguri ca iar dogoreste soarele si-i opareste si p-aia care au mai ramas buni…  

-Da,bine, am inteles…  

-O sa te ajut si eu sa dai furtunu printre vite fara sa rupi strugurii .Si vezi, sa ai grija sa nu arzi hidroforul ca de-abia l-am reparat pana sa vii tu acasa…De-abia am pus mana p-ala sa vina sa repare. Ca-l cheama multa lume, si mai are si servici ,si a mai cumparat si o groaza de pamant…  

Apoi, facem calea intoarsa, pe traseul strabatut la venire de catre mine si Tigrut  

-Ia-o tu inainte cu catelu ,ca mergi mai repede, iar eu merg in urma ta - ma indeamna mamica .Tato o sa vie dupa noi, ca ai vazut ca el merge mai incet.  

-Las’ ca mergem impreuna – am linistit-o. Si ca sa nu-mi imprim, chiar si involuntar, ritmul meu alert, i-am sustinut cotul stang, caci in mana dreapta si-a luat un toiag pe care se mai sprijinea din cand in cand.  

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..  

Referinţă Bibliografică:
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) Partea I-Linistea dinaintea furtunii-Cap.I:La tara(fragment) / Sofia Raduinea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1200, Anul IV, 14 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sofia Raduinea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sofia Raduinea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!