Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Marturii > Mobil |   


Autor: Sursă Neprecizată         Publicat în: Ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011        Toate Articolele Autorului

Slava lui Dumnezeu in viaţa lui Adrian
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Mărturie Anti-Drog 
  
Am început sa consum droguri de la vârsta de 13 ani, primul meu drog si cel mai frecvent fiind Ketamina. Totul a început cu o doza in vena administrata de către un prieten din anturaj care era consumator de Ketamină. Pur si simplu curiozitatea si vârsta nociva m-a împins sa accept lucrul acesta si anume sa nu spun “NU!”, ci dimpotrivă sa spun “Da, ia sa vad si eu cum ii ... ”. Spunându-mi asta, a fost cea mai mare greşeala din viaţa mea.  
  
S-a întâmplat prima oara la mine acasă cu 2 prieteni. Pe vremea aceea eu habar nu aveam de droguri. Aşa că unul din ei îl întrebaseră pe celalalt daca este de-acord sa-mi arate si mie. In momentul acela deja tremura curiozitatea in mine. Celalalt fiind de-acord, el a scos din buzunar un flacon si o siringa. Ei bine ... daca eu nu văzusem niciodată un drog, in acea zi drogul a stat fata in fata cu mine. Efectiv nu înţelegeam in acea clipa ce este, ce înseamnă? Eram debusolat pentru ca îmi cunoşteam prietenii si niciodată nu m-as fi gândit ca ei consuma droguri. Nu ca as fi ştiut ce înseamnă drog, dar pur si simplu nu ştiam de acea substanţă ascunsa din viaţa lor. In acel moment, dându-mi seama ca ei consumau acea substanţă de ceva timp in urma si văzându-i bucuroşi si entuziasmaţi, gata sa-mi împărtăşească si mie experienţa lor, am acceptat cu uşurinţă administrarea serului intravenos, chiar daca aveam o mare frică de ace. De ce? Curiozitatea m-a trădat! 
  
Senzaţia? Nu pot sa exprim in cuvinte cat de mult mi-a plăcut! Deci pur si simplu pluteam si simţeam vibraţii mari si puternice! Totul in camera se schimbase, pereţii, tavanul, parchetul, parca toate se topiseră si se îmbinau toate împreună si mă ridicam in aer de pe canapeaua pe care stăteam! Începusem sa devin conştient de efectul drogului si eram foarte mulţumit de el. La sfârşitul efectului eram uluit ce experienţă am trăit. Aşa ca mai vroiam, si mai vroiam, si tot mai vroiam ... Si ajunsesem aşa de rău, încât începusem sa-mi procur singur si de-asemenea sa-mi injectez singur in vena. Nu ştiu, eu cred ca mi-a plăcut aşa de tare, încât numai la asta mă gândeam. Prin asta eu consider ca am fost dependent de la prima doza, chiar daca o vreme îndelungata de timp susţineam neîncetat ca nu sunt dependent si ca “bag” când vreau (in vena, sau in muşchi, sau cristalizat si tras pe nas). Acesta a fost primul pas spre prăbuşirea mea, si anume negarea dependentei mele. Iar apoi, pe la vârsta de 16 ani am început sa recunosc ca sunt dependent, si chiar sa realizez asta, pentru ca devenisem aşa de drogat tot timpul încât nu cred ca puteam realiza ceva cu adevărat. Însă intr-un final mi-am dat seama de acest lucru, prin faptul ca toleranta la drog crescuse foarte mult, iar odată cu toleranta creştea si doza, si “băgam” din ce in ce mai mult. Atunci eu cred ca a fost primul punct in care mi-am dat seama ca sunt dependent. Mai negam si după aceea, iar apoi din nou spuneam ca sunt de fapt dependent. Mi-a fost greu la început sa accept. Si când nu aveam ketamină, consumam orice, de la marijuana si pastile pana la heroina. 
  
Am încercat de-atâtea ori sa mă las ... însă n-am reuşit nici cum. Îmi amintesc ca, de fiecare data când le spuneam persoanelor cu care mă mai întâlneam pe afara, ca m-am lăsat, iar a doua sau a treia zi când eram din nou “spart”, ei îmi spuneau: “Ba Mârlo ... cum ii cu lăsatu'??” Iar eu conştient de ruşinea mea, încă mai continuam sa “bag”. Am încercat tot felu' de soluţii prin care sa mă las, încât nici acum nu-mi vine sa cred ca nimic nu m-a putut ajuta sau opri in a mai consuma Ketamina. Am ajuns aşa de rău încât tata m-a internat la Toxicomani. Am stat acolo 14 zile, mi-a dat drumul, iar apoi am început sa consum din nou. Mama avea aşa de multe probleme pe cap, încât nu a mai rezistat si situaţia mea a adus-o la capăt făcând-o sa se sinucidă ...  
  
Toţi ştiau ca mă droghez, toţi! Toţi cei din Petroşani si toata Romania, fiindcă începusem sa umblu mult prin tara pe la tot felu' de party-uri si festivale de muzica electronica. Am renunţat la şcoală, mi-am distrus familia, am stricat mulţi bani pe droguri, am avut probleme cu politia, mi-am distrus atâţia neuroni, am ajuns sa am Hepatita C plus alte afecţiuni ...  
  
Intr-o noapte, la mine acasă, m-am rugat la Dumnezeu aşa de tare si aşa de mult, implorându-I mila, încât El a intrat in viaţa mea dându-mi speranţa de care sa mă ţin întotdeauna. Momentul in care am “picat” in genunchi in faţa lui Dumnezeu, a fost in ziua in care am simţit cu adevărat chemarea Lui. Iar înainte cu o zi, am avut si un vis. Acel vis, a fost un semn de la Dumnezeu. Când m-am trezit a doua zi, am fost tulburat, nu ştiam ce a fost cu visul acela. Mă gândeam ... aveam tot felu' de gânduri, nu ştiam exact ce-a fost. Nu puteam înţelege, nu ştiam ce a însemnat. Am încercat sa trec peste, însă ziua a trecut, s-a făcut noapte, si atunci am simţit sa mă rog. Am început in a mă ruga Sfinţiei Sale, prin a spune despre viaţa mea. Apoi încetul cu încetul, in mintea mea se uneau evenimentele vieţii mele cu visul ce l-am avut cu o seara înainte. Totul a căpătat sens si s-a rezumat la 4 idei: 1: Pentru cine am lucrat atâţia ani (diavolul); 2: Ce este diavolul de fapt si ce face cu tine; 3: Striga după ajutorul Domnului si spune-i din inima ce vrei sa-i spui. De exemplu, eu I-am spus ca dracu îşi bate joc de mine. Si n-am spus-o ca pe o reclamaţie, ci din inima! Caci daca va fi din inima cu adevărat, acea vorba nu va fi o reclamaţie. Striga după ajutorul Domnului, caci Ii vei capta atenţia, si spune-i ce simţi, caci El te va asculta; 4 (si cel mai important): Dumnezeu pune mana pe tine, oricât de jos te-ai afla, si te duce la ieşirea din “subsolul” in care te afli. Apoi tot prin rugăciune, I-am cerut mila si sa mă salveze. Prin minune m-am rugat un ceas, fără sa-mi dau seama cat timp a trecut. Si de-atunci, viaţa mea s-a schimbat cu totul. Brusc am început sa urăsc păcatul si sa-L iubesc pe Dumnezeu. De când El a intrat in viaţa mea, toate viciile mele au dispărut, inclusiv drogurile! Si fiind vorba de droguri, nu am efectuat absolut nici un fel de tratament medical si nu am avut nici un fel de sevraj. Altceva nu ştiu ce sa va spun decât ca mă simt foarte bine si sunt un om fericit. Nu ştiu cum a intrat Dumnezeu in viaţa mea, căci necunoscute sunt căile Domnului, însă ştiu ca a intrat, ştiu ca exista, si cred in El cu adevărat! Si nu L-am cunoscut pana acum ... ba chiar mai rău, eram împotriva Lui, deşi nu-L cunoşteam. 
  
Eu ii sfătuiesc pe toţi cu drag si din toata inima, sa nu facă careva greşeala ce am făcut-o eu. Sa nu se lase nimeni prada tentaţiei si curiozităţii si sa evitaţi anturajele rele. Încercaţi cat mai mult sa fiţi aproape de Dumnezeu, caci însuşi biblia ne spune, si cu asta închei: Fugi de poftele tinereţii si urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inima curata. 
  
22.10.2010 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Slava lui Dumnezeu in viaţa lui Adrian / Sursă Neprecizată : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 167, Anul I, 16 iunie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Sursă Neprecizată : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sursă Neprecizată
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!