Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Studii > Mobil |   



Shakespeare în viziunea scriitorilor români-Prima parte
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
STUDIU DE Al.FLORIN ŢENE 
  
Shakespeare în viziunea scriitorilor români 
  
-Prima parte- 
  
Opera marelui dramaturg englez a începu să fie cunoscută în România prin al patrulea deceniu al secolului XIX. Pătrunderea operei lui Shakespeare la noi s-a făcut cu sprijinul Daciei literare, şi se realizează prin intermediul traducerilor germane şi franceze şi mai puţin prin intermediul direct al operei. Unul dintre primii scriitori români care a fost atras de opera dramaturgului englez este Ioan Popovici Barac ( 1776-1848), autor al cunoscutei Istorii despre Arghir cel frumos şi despre Elena cea frumoasă, scriere populară apărută în 1801, ediţia a II-a, Braşov, 1809. Astfel a fost tradusă, în româneşte, piesa Hamlet, din traducere germană.În versiunea lui Barac această tragedie poartă titlul de Amlet, Prinţul de la Dania, Tragedie în cinci perdele, după Shakespeare.Traducătorul nun e-a dat propriu- zis o traducere, ci o prelucrare după o tălmăcire din germană. 
  
Mai târziu, în Ţara Românească, Ion Eliade Rădulescu îndeamnă tineretul să cunoască operele literaturii universale. În 1846, în Curierul românesc, heliade publică articolul Început de biblioteci universale. La capitolul Literatură-drame, Heliade înscria numele lui Shakespeare, după cel al lui Victor Hugo şi înaintea numelor lui Schiller şi Goethe. Tot aici a văzut lumina tiparului şi prima piesă a dramaturgului englez. Este vorba de Iuliu Cesare în traducerea căpitanului Stoica.Referindu-se la această traducere, Mihnea Gheorghiu scria următoarele: paşoptiştii aflaseră deci în drama lui Shekesperare cuvântul unui „căuzaş “de nădejde.Scria aceste cuvinte în studiu introductiv Un Shakesperare al oamenilor la ediţia Opere, vol.I, ESPLA, 1955, p.5.  
  
În 1848, în tipografia lui Josef Kopaing apăreau două capodopere ale lui Shakespeare, este vorba despre Romeo şi Julieta şi Othello, în traducerea anonimului Toma Bagdat. 
  
Scriitorii paşoptişti cunoşteau şi ei câteva dintre operele lui Shakespeare, fie prin intermediul unor traduceri franţuzeşti sau germane. Unul dintre aceştia, anume Cezar Bolliac, în Răspuns la articolul “Poezie “, datând din 1845, se referee la Shakespeare şi Hugo, pentru a combate teoriile lui Boileau( vezi Cezar Bolliac: Opere, Editura de Stat, 1930, p. 59). În Ardeal, aici unde se făcuse prima încercare de traducere a lui Hamlet, poetul Andrei Mureşanu emitea judecăţi de valoare asupra poeziei shakespeareene, pe baza cunoaşterii operei acestuia, precum şi al operelor altor scriitori englezi. Într-un articol despre Artile sau măestriile cele frumoase, publicat în Telegraful roman, din Sibiu, poetul- după ce aminteşte de Ossian, scrie:” Către sfârşitul veacului al XVI-lea, ieşi pe tapet geniul cel mare poetic, cunoscut în toată lumea cultivată, faimosul Shakespeare, care aduse poezia engleză la o culme foarte înaltă “( apud Andrei Mureşanu Poezii şi articole, E.p.1.,1963, p.161). 
  
În alt colţ de ţară, dar cam în acelaşi timp, poetul C. Stamati ( 1777-1868), nu tăgăduia influenţa pe care au avut-o asupra sa câţiva dintre marii scriitori ai lumii- printre care aminteşte şi de Shakespeare.Poetul- care avea o vastă cultură literară- afirma în Precuvântare la Musa română (Musa românească, compuneri originale şi imitaţii din autorii Europei ... tom I, Iaşi, 1868 ), că a imitat pe marii autori ai Europei, care- la rândul lor- s-au povăţuit cu înaintaşii lor. 
  
După 1848, în primul deceniu al celei de a doua jumătatăţi al secolului XIX-lea, cititorii români au posibilitatea să cunoască în traducere tragedia Machbeth, traducere făcută de către un anume Băjescu, prima traducere a acestei opere în limba română. Tot acum se constată şi primele influenţe ale operei lui Shakesperare asupra unor scriitori români. Unul dintre aceştia, Dimitrie Bolintineanu, cunoscuse cele câteva traduceri în româneşte ale operei lui Shakespeare. În poemul Sorin sau tăierea boierilor la Târgovişte, poetul este sigur influenţat de lectura lui Faust de Goethe şi a lui Hamlet.”În aşa zisele lui lucrări teatrale- notează D.Murăraşu-, Bolintineanu plagiază în chip naiv pe Shakespeare şi Hugo “( Istoria literaturii române, 1940, p.238). G. Călinescu afirmă categoric că “ sânt atât de nule şi de bizare, încât nu suportă nici un studiu”. 
  
Un scriitor aparţinând generaţiei de la 1848, dar ale cărui scrieri apar mai târziu, este ion Ghica, om cu o cultură multilaterală, care a cunoscut şi opera lui Shakespeare. Într-una dintre scrierile sale din Convorbiri economice, apărută în 1863, Ion ghica îl citează pe dramaturgul englez, socotindu-l drept cel mai reprezentativ scriitor al poporului englez. 
  
Unul dintre tinerii din secolul XIX, Petre P. Carp, om politic şi critic literar, manifesta un mare interes pentru opera lui Shakespeare. Era singurul scriitor român din acel timp care avea în biblioteca sa opera scriitorului englez în original şi singurul care o citea direct în engleză. El traduce Machbeth, tragedie care mai fusese tradusă cu un deceniu în urmă de către Băjescu. Traducerea lui Carp a apărut în 1864.Iacob Negruzzi relatează în “Amintiri din Junimea,” Editura Cartea românească, f.a.p.14-15., despre momentul citirii acestei tragedii în una din şedinţele cenaclului Junimea. A doua traducere a lui Carp este Othello, “dramă în cinci acte de Shak(e )spe (a ) re “. Un fragment din această tragedie a apărut în numărul pe martie 1868, la Convorbiri literare, iar în numărul din 15 aprilie, acelaşi an, se anunţa apariţia acestei traduceri. 
  
În deceniile următoare ale secolului XIX-lea, acţiunea de traducere a principalelor opera ale lui Shakespeare nu înregistrează un ritm accelerat.Hamlet, opera cea mai remarcabilă al scriitorului englez vede lumina tiparului într-o versiune românească abia în deceniul al optelea. Traducerea aparţine dr.Stern- de la care ne-au rămas şi alte traduceri- şi Titu Maiorescu o recomanda lui Iacob Negruzzi drept “o traducere bunicică “, într-o scrisoare din 24 noiembrie 1875.( I. E.Torouţiu. op.cit., vol.I, p. 3).Adevărul este că această traducere n-a apărut în paginile Convorbirilor literare, nici în 1875 şi nici în 1876, ci abia un an mai târziu, în editura traducătorului. La apariţia ei, A. D. Xenopol avea să critice această traducere în Convorbiri literare( 1877, XI, p. 276 ), pentru faptul că “idea englezească este exprimată în româneşte în mai multe versuri decât în original “. 
  
În încheierea acestei primei părţi doresc să subliniez că Shakespeare a fost cunoscut în limba română prin tragediile sale. Comediile care au atras mai întâi atenţia scriitorilor români, au fost Visul unei nopţi de vară şi Femeia îndărădnică, traduse de Haralamb C. Leca. 
  
Al.Florin ŢENE 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Shakespeare în viziunea scriitorilor români-Prima parte / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!