Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Spiritual > Mobil |   


Autor: Cezarina Adamescu         Publicat în: Ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011        Toate Articolele Autorului

SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (versificare de Olimpia Sava)

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Olimpia Sava  

 

SFÂNTUL IERARH NICOLAE  

6 DECEMBRIE  

 

 

 

 

 

 

În ţinuturi depǎrtate  

Ale Asiei,  

Când trecuse jumǎtate  

Secolului trei,  

 

Din pǎrinţi de neam avut  

Şi drept-credincios,  

În Patara s-a nǎscut,  

Fiu cuviincios.  

 

“Nicolae” l-au numit,  

Un “biruitor”.  

La-nvǎţat s-a dovedit  

Foarte silitor.  

 

Cu rǎbdare a citit  

Cǎrţi dumnezeieşti  

Şi astfel şi-a însuşit  

Cele creştineşti.  

 

Unchiul sǎu, ce se numea  

Tot la fel ca el,  

Foarte tare îl iubea.  

Cum era fidel  

 

Domnului Iisus Hristos,  

S-a învrednicit  

Ca un slujitor zelos  

Şi a fost numit  

 

 

Chiar episcop în Patara.  

Micul studios,  

De cu zori şi până seara  

Învăţa zelos.  

 

Dragii lui părinţi i-au dat  

Binecuvântare  

Şi în grijă l-au lăsat  

Unchiului său, care  

 

Permanent l-a ajutat,  

Căci a vrut să fie  

Foarte bine informat  

Pentru preoţie.  

 

După ce-a fost preoţit,  

Nicolae pune  

Şi mai mult preţ pe postit  

Şi pe rugăciune.  

 

Când părinţii au murit,  

Foarte generos,  

El averea şi-a-mpărţit  

Celor mai de jos.  

 

Arhiepiscop numit,  

Unchiul îl îmbie  

Pe nepotul său iubit  

Staroste să fie  

 

 

La o mare mănăstire,  

Sion botezată,  

Chiar de el, cu dăruire,  

Nou înfiinţată.  

 

Unchiul vrea să se pornească  

Înspre palestine  

Locuri sfinte, să cunoască  

Şi să se închine  

 

 

Unde chiar Mântuitorul  

Nostru a trăit  

Şi El Însuşi cu piciorul  

Zilnic a păşit.  

 

De aceea-i lasă-n seamă  

Dragului nepot  

Grija toată, fără teamă,  

Renunţând la tot,  

 

Pentru-o bună perioadă.  

Munca lui a dat  

O nespus de bună roadă.  

Vrând neapărat  

 

Ţara sfântă să o vadă,  

Sfântul a plecat,  

Fără a putea să creadă,  

Cum s-a întâmplat,  

 

pe unchi n-o să-l găsească  

Viu. Dar prea slăbit  

El era să depăşească  

Boala şi-a murit.  

 

Părăsind această lume,  

L-a înlocuit  

Alt om bun, Ion pe nume,  

Care a murit,  

 

Reuşind să păstorească  

Doar câteva luni.  

Cine să-i înlocuiască  

Pe-acei oameni buni?  

 

Dar cum Domnul rânduieşte  

Totul foarte bine,  

Iată că se hotărăşte  

Sfântul şi revine  

 

În provincia natală.  

Cler şi credincioşi  

O primire triumfală  

I-au făcut, voioşi.  

 

Toţi au vrut ca el să fie  

Bun ierarh, cu rost,  

La Arhiepiscopie,  

Unde a mai fost.  

 

Începându-şi păstorirea,  

Sfântul a-nţeles  

Că acum are menirea,  

Prin cuvânt ales  

 

 

Şi prin fapte minunate,  

Bun model să dea,  

Iar problemele-adunate  

Astfel vor putea,  

 

Câte una să dispară,  

Chiar de va fi greu  

Şi nicicum să nu apară  

Altele, mereu.  

 

Multe fapte de-omenie  

Sfântul a făcut,  

Reuşind astfel să fie  

De neîntrecut.  

 

Cunoscută-i o-ntâmplare  

Când a dăruit  

Două pungi cu bani, prin care  

El a reuşit  

 

Să ajute spre-ndreptare  

Trei sărace fete  

Date pentru desfrânare  

Şi, pe îndelete,  

 

 

Ar fi-ajuns chiar la pieire.  

Bunul Domn i-a dat  

Sfântului, spre mântuire,  

Darul minunat  

 

De a face o minune  

Când şi cum ar vrea.  

El minuni şi fapte bune  

Permanent făcea.  

 

Comportarea sa creştină  

Mult i-a înrăit  

Pe cei care, fără vină  

L-au tot oropsit.  

 

Se gândeau chiar să-l omoare,  

Dar se cam temeau,  

Pentru că erau mulţi care  

Tare îl iubeau.  

 

Totuşi ei au îndrăznit  

Să-l întemniţeze,  

De poporul său iubit  

Să-l îndepărteze.  

 

Însuşi Constantin cel Mare  

Mult l-a îndrăgit.  

Obţinând eliberare,  

Ambii au pornit  

 

 

Noi biserici să clădească  

Şi să le repare,  

Ori să le impodobească  

Pe acele care  

 

Fost-au arse, dărâmate.  

Cum printre creştini  

Au pătruns şi eronate  

Practici şi străini,  

 

Sfântul Constantin cel Mare,  

A organizat  

O măreaţă adunare,  

Unde a chemat  

 

Toţi episcopii. Atunci  

Ei au formulat  

Dogme sacre şi porunci  

Demne de urmat.  

 

Printre ei, lucrări de seamă  

Sfântul a făcut.  

El slujit-a fără teamă  

Crezul ce-a avut.  

 

Cu o clară presimţire,  

Apoi s-a retras  

La Sion în mănăstire,  

Unde a rămas.  

 

 

Cum era în suferinţă,  

Repede s-a stins.  

Dar, trecând în nefiinţă  

Scopul şi-a atins.  

 

Ale sale moaşte sfinte  

S-au tot împărţit  

Şi-n biserici renumite  

Ele-au nimerit.  

 

La Constantinopol iară  

Ele se întorc,  

Spre a face o comoară  

Toate la un loc.  

 

Mâna dreaptă-n capitală  

Noi o găzduim,  

Într-o veche catedrală,  

Şi o moştenim  

 

De la Brâncoveanu, care  

A făcut mereu  

Jertfe, cu iubire mare  

Pentru Dumnezeu.  

 

Sfântul, chiar şi după moarte  

Este printre noi  

Ca de grijă să ne poarte  

Când avem nevoi.  

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (versificare de Olimpia Sava) / Cezarina Adamescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cezarina Adamescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!