Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aniversari > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Sfântul Ierarh Petru Movilă
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

La 22 decembrie, în fiecare an, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Ierarh Petru Movilă, personalitate marcantă a ortodoxiei, a culturii şi a diplomaţiei româneşti şi ucraineană. Nu este exagerată afirmaţia că lumina cărţii, atât de necesară, în prima jumătate a secolului al XVII-lea a venit în ţările române prin Petru Movilă, mitropolitul Kievului şi a toată Ucraina. Legăturile culturale se ţes mai ales cu Kievul lui Petru Movilă. De acolo vin în Muntenia, atât meşterii, cât şi întregul atelier, cu scule, literă şi clişee. În tipografiile de la Câmpulung, Govora, Dealu şi Târgoviştes-au tipărit în limba slavă cărţile de cult, şi nu numai, pentru ca să poată fi folosite în întreaga ţară, în timp ce în limba română vedeau lumina tiparului scrieri de drept canonic (Pravila de la Govora) sau de drept canonic şi laic (Îndreptarea legii, Târgovişte, 1652), potrivit istoricului Mircea Tomescu.  

Prima carte  

Despre ajutorul şi implicarea lui Petru Movilă în reînfiinţare tiparniţei muntene, mărturiseşte însuşi Matei Basarab în Prefaţa Molitfelnicului, prima carte tipărită la o mănăstire din Câmpulung, în 1635: „Nu puţin m-am mâhnit, văzând că nu este nicăieri o astfel de hrană şi adăpare sufletească ..., vădit din pricina împuţinării cărţilor ..., ni s-a arătat nouă un bărbat străin, ieromonahul Meletie Macedoneanul, venit de la Kiev, care ne-a grăit”.De altfel, Petru Movilă a primit de la predecesorii săi una din cele mai bune tipografii, renumită în lumea ucraineană prin editarea multor cărţi de slujbă şi învăţătură.  

Restabilind, în mare parte, baza materială a Lavrei Pecerska, Petru Movilă a trecut la întărirea mânăstirii, ca centru important de răspândire a culturii. În tipografia Lavrei s-au tipărit numeroase cărţii, aşa că putem spune că opera lui Petru Movilă este vastă. Gheorghe Bobână, în lucrarea Petru Movilă, profilul unui destin, prezintă o clasificare a ei făcută de cercetătorul ucrainean V. N. Peretz, prin anii 1930, care atribuie lui Petru Movilă trei categorii de scrieri: scrieri proprii în studii şi articole, dedicaţii şi predoslovii, cărţi de cult şi de învăţătură.  

Reformă în învăţământ  

Fapta de cultură a lui Petru Movilă este apreciată de Dan Horea Mazilu ca o perpetuă ardere pentru zămislirea cărţii, deoarece, "... în carte, în alcătuirea ei, multiplicarea, răspândirea şi cercetarea ei asiduă a fixat cărturarul român, ajuns înalt prelat al Kievului ucrainean, soluţia propăşirii unui întreg sistem de valori apropiat de modelul pe care îl propunea cultura europeană a timpului.Totuşi, cea mai însemnătate realizare a lui Petru Movilă din vremea când era arhimandrit a fost transformarea şcolii Frăţiei din Kiev, întemeiată de Elisei Pleteneţki în anul 1616, în instituţie de învăţământ superior.  

Politică şi diplomaţie  

Relaţiile mitropolitului din Kiev cu Moldova, nu aveau numai caracter cultural şi religios, ci şi politic. Petru movilă împărtăşea ideea creării unei largi coaliţii antiotomane, urmărind scopul ca în ea un rol deosebit să le revină Poloniei, Moldovei şi Ţării Româneşti. Pentru a atinge acest deziderat, trebuia mai întâi înlăturată starea de tensiune în relaţiile dintre Polonia şi Moldova, care au apărut la înscăunarea lui Vasile Lupu. Petru movilă pe căi diplomatice întreprinde măsuri pentru a pregăti căsătoria fiicei mai mari a lui Vasile Lupu, Maria, cu principele polon Janusz Radziwill, care a fost celebrată la Iaşi în 1645 cu binecuvântarea sa. Implicarea directă şi totală a lui Petru Movilă în promovarea acestei alianţe matrimoniale, avea aşadar pe lângă motivaţia de natură emotiv-sentimentală şi una de ordin politic-diplomatic.  

Punte între Răsărit şi Apus  

Aşadar, îmbinând valoarea tradiţiei răsăritene cu metodele eficiente ale culturii apusene, puse în circulaţie de Renaştere, Reformă şi Contrareformă, Petru Movilă s-a dovedit un creator de punţi între răsărit şi apus, sau mai exact, exponentul de mare valoare care "s-a străduit să întărească unul dintre maluri pe care să existe aceste punţi şi anume, întărirea Ortodoxiei pe malul răsăritean", după cum precizează Părintele Ştefan Alexe.  

În acest sens, conştient de importanţa actului său de cultură şi pentru cultură, Petru Movilă a considerat Colegiul din Kiev cea mai însemnată realizare a sa, lăsându-i prin testament importante valori materiale: cincizeci şi cinci de mii de zloţi, datoria pe care o avea Adam Kisel din Brusilov, castelan de Kiev; două zeci de mii de zloţi, contravaloarea moşiei cumpărată de Petru Movilă; bani gheaţă în sumă de şaizeci de mii de zloţi polonezi şi mitra de argint aurit; întrega bibliotecă în diferite limbi; toate clădirile Colegiului cumpărate de Petru Movilă, cu toate drepturile lor.  

Revoluţie culturală  

Petru Movilă este cel care a reformat sistemul de învăţământ superior şi mediu din Ucraina şi după modelul lui, din Rusia. El a fondat prima instituţie de învăţământ superior din întreaga Europă de est, care, fără a copia pur şi simplu şcoala vest europeană, era la acelaşi nivel cu ea. Promovarea culturii în rândul maselor largi era o preocupare permanentă a lui Petru Movilă. Primii care trebuiau să îndeplinească această misiune nobilă erau, în primul rând, membrii clerului, care, în opinia lui, constituiau adevărate călăuze spirituale şi morale ale întregului popor.  

Eforturile lui Petru Movilă au fost încununate de o remarcabilă victorie. Ea a însemnat o veritabilă revoluţie modernă într-o lume pe care o izolare tradiţională o baricadase între zidurile dogmatice. Elevii din Kiev, recunoscători ocrotitorului lor, închină în 1633 lui Petru Movilă o cărticică numită Mnemozina slavei, cuprinzând o dedicaţie şi unsprezece poezii.  

Un rol însemnat a avut Petru Movilă în consolidarea relaţiilor confesionale, culturale şi politice dintre Ucraina şi Ţara Românească. Situaţia social-politică şi culturală a Moldovei din secolul al XVII-lea nu se deosebeşte prea mult de cea din Ţara Românească. Această asemănare este dată de o mulţime de similitudini: limbă, religie, conştiinţă de neam. Direct sau indirect, Petru Movilă a înrâurit, prin actele sale, marile transformări culturale din Moldova şi Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XVII-lea.  

Dând dovadă de patriotism şi de multă dărnicie, el a contribuit la înfiinţarea tiparniţelor de la Cămpulung (1635) şi Iaşi (1642), de sub teascurile cărora au ieşit primele cărţi româneşti, după cele apărute în secolul al XVI-lea în Transilvania. Spre deosebire de Ţara Românească, unde majoritatea cărţilor au fost tipărite în limba slavonă, în Moldova ele au fost editate în limba română.  

Cartea şi învăţătura  

Mecena al artei ucrainene, scriitor şi publicist, Petru Movilă a lăsat prosperităţii lucrări cu caracter bisericesc-teologic, polemic, educativ, filozofic şi moralizator. În maniera caracteristică scriitorilor şi filozofilor renascentişti, Petru Movilă elogiază cartea şi învăţătura. Cu excepţia cuvântului scris care rămâne pe veci, orice monument material – spune cărturarul – arde, se ruinează, dispare în negura vremurilor. Sarcina principală a oricărui cărturar, după tradiţia bizantină, este eliberarea cuvântului aşezat în slovă, acţiunea acestuia fiind egalată doar de cea a actului divin, atunci când acesta, cuvântul scris, se face înţeles. Primele lucrări arheologice din Ucraina aparţin tot lui Petru Movilă şi constau în săpăturile făcute în vremea sa la biserica Desiatina.  

Servind progresului cultural şi luptei pentru eliberare a ucrainenilor, politica promovată de marele cărturar, Petru Movilă, de apărare a dogmei ortodoxe şi de ridicare a nivelului cultural al clerului, influenţată de idei umaniste a fost benefică şi spaţiului românesc. Înscriindu-l pe Petru Movilă în rândul pionierilor actelor culturale româneşti, academicianul Mihai Cimpoi concluzionează despre "Mărturisirea ... " movileană şi atitudinea renascentistă a mitropolitului spunând: "... expunerea incipientă de argumente în evantai, trăsătură dominantă a barochistului Petru Movilă descoperă – un român.  

Petru Movilă considera cultura ca fiind o conjugare de acte de zidire de sine a unui homo singulare, homo unico, astfel încât faptele culturale movilene sunt susţinute de un patos al înfiinţării ca cel ce marchează profund compoziţiile picturale şi sculpturale ale Renaşterii, ce reprezintă în coloane, porţi, basoreliefuri pregnante, porticuri, mase monumentale, procesul creării oamenilor, muncii artelor, adică "pricină şi începătură".  

Iubitor de carte  

Prin geniul său organizatoric şi cultural, el a jucat atât în Ucraina şi Polonia, cât şi în Ţara Românească şi Moldova rolul pe care l-a avut Nicolae Olahus, cu un secol înainte, în Ungaria. Mare iubitor de cultură, mitropolitul Kievului scrie: "Ştiinţa este ca arta lui Arhimede, care reuşeşte să respingă atacurile romanilor".Aşadar, mitropolitul Petru Movilă, de origine română, a deschis, prin munca lui, porţile pentru elemente şi forme de cultură occidentală în Răsăritul Europei, în zona zisă pravoslavnică.  

Umanist de marcă, personalitate complexă care a polarizat o întreagă suită de valori cultural-spirituale, unindu-le într-un efort de întoarcere spre Europa, Petru Movilă ocupă o poziţie de marcă în galeria figurilor culturale ale epocii. Puternica personalitate a lui Petru Movilă a dominat spaţiul cultural al Europei centrale, răsăritene şi sudice în al doilea sfert al secolului al XVII-lea. Român prin origine, conştiinţă, simţire şi legături cu spaţiul românesc, nobil al Poloniei şi ierarh ortodox al Ucrainei, el a rămas în conştiinţa posterităţii ca apărător de seamă al culturii, în general şi al celei ucrainene şi româneşti, în special.  

Ştefan POPA  

Referinţă Bibliografică:
Sfântul Ierarh Petru Movilă / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1086, Anul III, 21 decembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!