Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Sergiu Găbureac         Publicat în: Ediţia nr. 868 din 17 mai 2013        Toate Articolele Autorului

Sergiu GĂBUREAC - VEST... DE VEST... SPRE VEST ... (I)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
- Ai luat biletele ?  
Bună întrebare! Eram, deja, în metrou. Urcăm în interregio de Timişoara. Se aşterne la drum cu 32 de minute întârziere. Pregătirea pentru lunga noapte este scurtă. Totul fiind gândit de acasă. Completat cu antrenamente intense de acomodare în spaţii mici. Urc scara şi poposesc în cuşeta destinată. Rezervare specială. Stabilită de ardeleanca mea. În lipsa televizorului, atac Magazinul. Cu ştiri proaspete de secole. Repetitio mater studiorum!  
- Da, pe uşă de ce scrie 41-43-45?  
- Trebuie să fie locul însoţitoarei!  
Chiar de ce o fi trecut şi 43? Nu termin bine gândul şi aud bătăi hotărâte. În prag, o namilă de vreo doi metri. Cu un asemenea gabarit, greu de pătruns în interior.  
- Biletele!?!  
Am răsuflat uşurat. Nu era el... însoţitoarea! Le ia şi dispare.  
- L-ai văzut?, întreb. Era de la CFR?!?  
 
Stingem lumina. Cea verde, de veghe, mi se fixează în ochi. Hodoronc-tronc, tranca-tranca, târâş-grăpiş, după nouă ore, trenul acoperă cei 462 de km de cale ferată. Românească. În nouă ore eram dus-întors la/ de la Londra. Cu avionul. Dar, ce să caut la Londra?!? Să iau un suc. În tren nu erau asemenea servicii. Corect. Doar aici, vii să dormi.  
 
Am ajuns cu două minute mai devreme. Măi, să fie!?! Plecat-am cu jumate de oră mai târziu şi ajungem cu 120 de secunde mai devreme! Să vezi, iar primesc felicitări de la NASA pentru noua performanţă! După cea, de 1 mai muncitoresc, pe ruta Bucureşti-Constanţa. Realizată de CFR&Jandarmeria Română! Sau să se fi schimbat fusul orar şi nu ne-a anunţat nimeni?  
 
Coborâm în milenara Timişoară, cucerită de avari pe la anul 553. Locuitorii sunt mândri cu priorităţile lor pe teritoriul românesc: cea mai veche fabrică de bere (1718); Bega, cel mai vechi canal navigabil (1728); primul oraş cu străzi iluminate cu lămpi (1760), apoi cu gaz (1855); primul serviciu telegrafic (1854); prima reţea de telefonie (1881); primul oraş din Europa continentală cu străzi iluminate electric (1884); prima staţie de salvare din Ungaria şi România (1886); primul meci de fotbal european din România (1889), acum aflat în mare suferinţă; prima stradă asfaltată (1895); primele proiecţii cinematografice (1897); al doilea tramvai electric după cel, din 1894, din Bucureşti (1899). Desigur, şi cu declanşarea Revoluţiei Române împotriva regimului ceauşist (16 Decembrie 1989).  
 
E 10 Mai. Zi cu mari semnificaţii atât pentru noi, românii, cât şi pentru întreaga omenire. Independenţa, regalitatea, Europa ... Se anunţă o zi plină. Taximetristul ne face le buzunare cu pe de trei preţul normal. Clar! Suntem în România! La Timişoara.  
 
Cazare, duş, şpaţir! Dacă tot am bătut atâta cale, hai o fugă până la Arad! Să vedem minunile lui Falcă (primar)! În microbuz, noi şi câţiva concetăţeni. De-ai locului. Telefonul mă anunţă: Bun venit în Serbia! Îmi vine alt gând. Întreb cât facem până la Belgrad. Două ore. Las pe data viitoare. Nu am la mine paşaportul.  
 
Trecem prin Vinga, cu celebrele bomboane-bombă de altădată. La Şagu, poliţia! Mi-l purică pe tânărul şofer cum scrie la carte. Toate procedurile. Oare, pentru a fi siguri, că viaţa noastră e pe mâini bune!?!  
- Aia, ai?... Autorizaţia!... Carnetul... foaia de parcurs... Nu-i bună asta, alta!... diagrama... Aprinde semnalizarea din dreapta, farul din stânga... Trage frâna de mână!...  
 
Ne cercetează fugar şi pe noi. Călătorii. Eu şi soţia. Oameni de încredere. Eu, cu părul alb. Da, mă gândesc, câţi nu sunt cu părul alb. Mafioţi. Au dreptate oamenii! Să ne controleze! Şi pe aici, nu numai prin Cipru. Până la urmă dau liber la decolare, vădit nemulţumiţi. Nici puştiul n-a vrut să le dea dreptul. Bravo, se schimbă mentalităţile!  
 
Coborâm la noua catedrală şi parcurgem La Rambla arădeană plină de verdele intens al primăverii nebune. Într-o oră, maximum două, fără magazine, am îndeplinit obiectivul.  
 
La Primărie o amenajare de prost cu gust. Pe bani publici. Grei, am înţeles. De la un arădean. Mi-a amintit de Crăciun. Cam pustiu, deşi era o vreme superbă. De weekend.  
 
Revenim la casa temporară. Din cochetul şi aerisitul campus universitar. De vest. Cred că e unic în Republica România. A treia. Se asemănă cu cel din Viena, plasat într-o pădure uriaşă. Parcă, aici, cu mult mai multe terase, baruri, restaurante, şhaormerii, fast-food-uri... unde se pot sparge, accidental, tot felul de colocvii! Amintirile mă copleşesc. Atâta tinereţe! Peste 21.000 de studenţi. Sunt şi magazine diverse cu preţuri mici, mici! Fără concurenţă! Pentru studii şi aplicaţii practice la economie?!? Răutăcisme!  
 
Duş, prânz şi şpaţir! Catedrala Mitropoliei Banatului ne întâmpină cu multiplele ei turle acoperite cu ceramică colorată smălţuită. Credeam că sunt prin Piatra Moldovei! Un amănunt. Catedrala a fost inaugurată în anul 1946 în prezenţa Regelui Mihai şi a primului-ministru Petru Groza!?! În muzeul de la subsol se află, între cele trei mii de cărţi bisericeşti, Cazania lui Varlaam (1643) şi Noul Testament de la Bălgrad (1648). Are 5.000 de locuri, iar Biserica Patriarhiei Române cca 300 de locuri! Sunt nemernici, proveniţi din moluscă, care comentează în fel şi chip intenţia seculară de a avea şi poporul român o catedrală a neamului, pe măsura istoriei milenare, dacă nu a prezentului!  
 
Străzile din jur amintesc de evenimentele din Decembrie '89. Nici astăzi nu se ştie cine a dus cei peste 40 de morţi (Operaţiunea Trandafirul) la crematoriul din Bucureşti. S-a tot vorbit de diverse scenarii ale Revoluţiei. Acum, lucrurile sunt clare. Perestroika, glasnosti! ... Igen! Cu noi sau fără noi, revoluţionarii, căderea comunismului din Europa de Est tot s-ar fi petrecut. O ştiau, deja, unii „disidenţi” de după 1985 ! Dar, atunci, mulţi au fost victime ale grupurilor româneşti de interese dornice să acceadă la putere. Şi nu numai la Timişoara. Omagiu!  
 
Obsedant, se manifestă în denumirile instituţiilor bănăţene, cuvântul vest. După cum au mers lucrurile, în ultimele decenii, pare de înţeles. Sună telefonul. Urmează o seară cu prietenii. Ne întâlnim, normal, într-o bibliotecă din campus, unde citim volume de Heineken, Peroni sau de autori locali Timişoreana, Ursus... Fiecare, după ce limbă a mai învăţat! Pe ecrane, rula un remake între foste glorii ale fotbalului românesc. De astă dată, doar multe artificii! Prin tribunele încinse de oamenii cavernelor contemporani. A doua zi am aflat rezultatul.  
Previzibil !...  
 
Al dumneavoastră,  
Sergiu GĂBUREAC  
Timişoara – Arad - Bucureşti  
mai 2012  
 
-----------------------------------------  
PS. Mă bucur că o româncă, din Basarabia, a cântat româneşte şi s-a calificat prima la semifinala Eurovision. FELICITĂRI, Aliona Munteanu! Ai dat o lecţie dâmboviţenilor plini de fiţe şi imitatori de limbă! Asta înseamnă să fii român! Să ţii la limba ta! Şi să fii normal. Punct.  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Sergiu GĂBUREAC - VEST... DE VEST... SPRE VEST ... (I) / Sergiu Găbureac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 868, Anul III, 17 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sergiu Găbureac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!