Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   


Autor: Sergiu Găbureac         Publicat în: Ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014        Toate Articolele Autorului

Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE !
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
(file de jurnal paranormal)  
 
Am ajuns, la întâlnirea cu Primăvara 2014, în capitala judeţului de faimă europeană, Vaslui. Situat pe o colină, cu privirea aţintită spre satul copilăriei mele aflat pe drumul de costişă. Ca şi în toamnă, amintirile năvalnice se lovesc de noile construcţii. Fără ecoul cuvenit. Doar ici-colo câte o urmă firavă a Vasluiului de altădată. Aşa a vrut marele conducător. Ciuruitul de serviciu. Să fie totul betonat!  
 
Natura a fost izgonită din oraş. Noroc cu actualul primar, specialist în conducerea arboretului, ce se străduieşte, cu echipa sa, să îmblânzească betoanele cenuşii moştenite. Tot mai goale!  
 
Unde-i dl Zisu, de la care tata nu pleca fără un material de rochie. „Luaţi, părinte, că o să-i placă doamnei!” De fiecare dată avea dreptate, bonomul Zisu din Crucea Gării! Unde-i bâlciul de odinioară? Cu noaptea misterelor! De săltam dealul Chiţocului dintr-o suflare. Cu prietenii mei de odinioară. Mulţi şi în ziua de azi!... Să-ajungem la iujuri, la panaramele cu fel de fel de numere nemaivăzute, nemaiauzite! Azi rulează pe toate canalele. Fără a mai fi aduse de-afară!  
 
Prima menţiune documentară a Vasluiului apare în 1375, din timpul lui Alexandru cel Bun. La 1470, devine reşedinţă domnească a lui Ştefan cel Mare, aflată la confluenţa Vasluieţului cu râul Bârlad, unde marele domn l-a caftit (sic!) crunt pe celebrul Suleyman şi oastea munteană. Aliată! Era o zi de marţi, ianuarie 1475, ca de primăvară, când a plecat Soliman la drum cu o armată uriaşă. Agenţii meteo l-au informat corect, însă nu au ştiut despre enigmaticul dans al tobelor şi a zurgălăilor moldoveneşti. Podul nu era chiar atât de înalt, dar aşa i s-a părut turcaletului. Din cauza ceţii!?! Acum, aflu că avea alte preocupări. Asta-i istoria! Totu-i telenovelă!  
 
A rămas, ca amintire a bătăliei purtate, Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” (1490), ridicată lângă Curtea Domnească, precum şi impunătoarea statuie ridicată pe locul celebrei bătălii (sculptor Eftimie Bârleanu). Mai târziu, a mai fost aşezată una în mijlocul centrului civic. Să ţină minte urmaşii urmaşilor noştri! Cum ar fi cei de la Pungeşti, care au aniversat bătălia, prin bătălia lor! Neştiind prea bine de ce şi pentru ce! O fi bine, o fi rău?!?  
 
În 1930, oraşul Vaslui avea 13.000 de locuitori, iar municipiul ajunge, prin proletarizare intensivă, la 70.841. În zona industrială, înfloritoare odinioară, se pot turna filme. Cu mafioţi ai timpurilor noi! Ca peste tot, sunt câţiva şi aici! Sub ochii vigilenţi ai autorităţilor! Centrul civic s-a realizat, ca-n toată în România, prin demolarea vechiului centru! Ce tradiţii?!? Era, atunci, un patrulater european, în mijloc cu o superbă grădină dominată de statuia eroului necunoscut din marele război al civilizaţiunii. Eroi care din plin au contribuit la formarea României dodoloaţe! Acum soldatul a fost mutat în altă zonă. Strivit de ziduri. Şi-a făcut datoria, aşa că...  
 
Centrul este dominat de clădirea Consiliului Judeţean, ce găzduieşte şi Prefectura (!?!), Hotelul şi Casa de Cultură ce poartă numele acidul naţional Constantin Tănase, căruia îi este închinat festivalul de satiră şi umor, ce se ţine la vremea mustului. Când oraşul dă în clocot, hotelul fiind plin de invitaţi. Nu uit nici dorobanţii, nemuritorii curcani, cu isprăvi de răsunet la Griviţa, Rahova, Smârdan sau Plevna, care i-au salvat pe ruşii imperiali de la o mare ruşine. Generalul Cerchez, cel căruia i s-a predat Osman Paşa, tot de pe malul Bârladului este. Ca şi la Peneş Curcanul statuia (bustul) a rămas la nivel de intenţie ! Drept recunoştinţă. Pe care o merită din plin!  
 
De la Vaslui se trage şi vestitul spătar-diplomat-cărturar-turist Nicolae Milescu. Ajuns şi prin marea Chină. Cum e firesc, Biblioteca Publică a oraşului şi judeţului îi poartă numele. Cu un alt om iubitor de cultură, dornic de călătorii şi sfătuitor de taină, la conducerea ei! Din vechile construcţii au scăpat de furia kirovurilor doar câteva: Palatul Administrativ, durul Liceu Mihail Kogălniceanu, chipeşul Palat Mavrocordat şi alte câteva case vechi, ce se cer grabnic restaurate. Unele arată, deja, mai bine ca altădată! Atenţie! Sunt singurele dovezi ale civilizaţiei româneşti antebelice la Vaslui. Chiar dacă, recent, s-au ridicat unele cu linii moderne! N-au patină! Un cunoscut om al locului, fost arbitru, azi agricultor de performanţă, menţine oraşul în viaţa naţională. Prin echipa de fotbal, cu multe rezultate surprinzătoare.  
 
Urc în bătrânul Copou, şi amintirile iubirilor dintâi, de odinioară, mă inundă. Locul marilor sărbători vasluiene. Amenajat ca la carte. Ştiu de cine ! În câţiva ani va rivaliza, neîndoielnic, cu cele mai tari grădini publice. Româneşti. Din când în când, aud poveşti, mai mult sau mai puţin scandaloase. Aud de pretenţiile unui protopop, de pacă ar fi patron de locantă! Dar şi despre oamenii primitori, plini de umor, pe care nu are cine-i pune la treabă. Căci ştiu să muncească! După ce au construit România prin toate oraşele patriei, în comunism, aproape pe gratis, au împânzit cele patru zări ale Europei. Rezultatele se văd tot mai mult. Vile noi, apusene, răsar prin mai toate satele.  
 
Oraş cu o primărie a viitorului, unde Eminescu se simte acasă prin cele trei busturi amplasate pe aici. Un prieten, poet local, îmi susură că niciodată nu vor fi suficiente statuile/busturile Luceafărului! În România, nu doar în Vaslui! Îl cred. Pe cuvânt. Tot el îmi relatează o întâmplare. Paranormală! Un reprezentant de la Mitsubishi Motors vine în România să testeze eventualitatea deschiderii unei fabrici de piese de schimb. Ajunge pe coclauri, prin Moldova, unde-i mâna de lucru ieftină şi oameni inteligenţi. I se sparge un colier, de-i fierbe apa în motor. Pustiu. Nimeni. În sfârşit, vede pe cineva şi-l întreabă:  
- E vreun service prin apropiere, bade?  
- Nea Costel tractoristu‘ se mai pricepe! livrează omul informaţia, uimit cât de bine ştia ochi oblici româneşte!...  
Se uită Costel la motor, ia o sârmă din gard, înlocuieşte colierul şi...  
- Dă-i cheie! Merge! Să fii sănătos!  
Cum ajunge japonezul la şoseaua naţională, raportează la centrală pe iPhone: „Aici, piaţă saturată, piese Mitsubishi pe toate gardurile!”  
- Să mai veniţi la Vaslui, domnule profesor! Am să mai vin.  
- Cum să nu vin? Pe curând!  
(Imagini concludente pe Blogul lui Găbu: http://blogulluigabu.blogspot.ro/)  
----------------------------------------------------------  
Tuturor gingaşelor lumii LA MULŢI ANI !  
Un zâmbet şi-o floare de 8 Martie !  
 
*  
Toate bune!?!  
Ai nevoie de o informaţie?  
Mică, mică? O rezolvăm împreună.  
Trimite mai departe! Mulţumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică!  
-------------------------------------------------  
Sergiu GĂBUREC  
Bucureşti  
sâmbătă, 8 Martie 2014  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! / Sergiu Găbureac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1164, Anul IV, 09 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sergiu Găbureac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!