Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   



Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (53): DE LA UNIRE LA REUNIRE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
(gânduri de ianuarie)  
Se împlinesc 155 de ani de la Mica Unire. Un prim pas spre constituirea statului român. Cu zbucium, romantism, diplomaţie şi oarece noroc.  
 
Privind raţional faptele a fost un proces firesc în contextul Revoluţiei de la 1848, care descătuşase energiile popoarelor europene. Reformele declanşate în multe ţări dădeau mari speranţe, tuturor, spre mai bine. Trimiterea feciorilor din Moldova şi Ţara Românească la studii în străinătate începuse să dea roade. Imperiul Otoman îşi trăia ultimele zile. Legăturile principatelor române cu Poarta fiind mai mult simbolice. De această situaţie a profitat ţarul Alexandru I. După înfrângerea armatelor otomane la Ruse şi Slobozia, în 1811, ţarul face propunerea ca principatele, cu acceptul lui Napoleon Bonaparte (Tratatul de la Tilsit din 1807), să se alipească „pe veci la Imperiul Rus, cu oraşele, cetăţile şi satele, cu locuitorii acestora de ambele sexe şi cu averea lor", specificându-se că „fluviul Dunărea va fi de acum înainte graniţa dintre cele două Imperii". ...În cazul victoriei ruşilor!  
 
În cele din urmă, Rusia se declară mulţumită doar cu ocuparea teritoriului Principatului Moldovei dintre Siret şi Nistru. „Tratatul de pace” a fost semnat pe 16 mai 1812 la Bucureşti. „În hanul agentului secret Manuc Bei.” Imperiul Otoman vindea Imperiului Rus un teritoriu, care nu era al lui, de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate, (recensământ 1817). Au intrat, cu japca, în componenţa Imperiului Rus ţinuturile Hotin, Orhei, Soroca, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul. Autorităţile ţariste au reorganizat, în 1813, gubernia Basarabia ce a fost supusă unei rusificări intensive. Aşadar, actul de anexare a Basarabiei de către Imperiul Ţarist a fost unul fraudulos. Furtul s-a făcut cu încălcarea tuturor tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional de atunci. Moldova nu era provincie turcă.  
 
În multe tratate bilaterale, începând cu secolul XVI, se menţiona, negru pe alb, că Ţara Moldovei este un stat liber. Astfel, otomanii suzerani nu aveau dreptul să anexeze, să ocupe sau să cedeze acest stat. A fost un act criminal, un rapt care venea, repet, în totală contradicţie cu practica internaţională. Atunci, străvechiul principat al Moldovei lui Ştefan cel Mare a fostdestructurat. După ce pierduse, deja, Bucovina în 1774, când domnitorul fanariot (sic !) Grigore Ghica al III-lea a fost asasinat pentru că s-a împotrivit cotropirii Bucovinei de către austrieci. Azi, cine îşi mai aminteşte?  
 
În acei ani, însă, amintirile despre cotropirea unei părţi importante a Principatului Moldovei de către Imperiul Ţarist erau foarte proaspete. Era absolut normal ca înainte de Revoluţia de la 1848 să existe un curent proeuropean tot mai puternic, care lucra pentru Independenţă şi ieşirea de sub tot felul de tutele. Rusă, otomană, austriacă... Realizare unirii celor două principate româneşti (1959) şi constituirea statului România (1862), a dat noi impulsuri spre realizarea deplină a independenţei în 1877. Datorită curajului şi lucidităţii domitorului Alexandru Ioan Cuza şi a echipei sale de patrioţi, pachetul de reforme de inspiraţie europeană începe să fie pus în aplicare. Cu toate riscurile asumate şi cunoscute.  
 
Un mare merit revine, fără îndoială, şi succesorului său, regele Carol I, care a desăvârşit modernizarea României. Apogeul întregirii ţării (295.641 km2), are loc în decembrie 1918, când întreg poporul român se afla, pentru prima dată, după multe secole, între graniţele sale fireşti. Adevăr greu de recunoscut şi-n ziua de azi, de cei care au râvnit şi râvnesc la teritoriul hărăzit de Dumnezeu acestui neam, urmaş al dacilor, romanilor şi tuturor migratorilor, care s-au tot vânturat până la constituirea principatelor româneşti: Moldova, Ţara Românească şi Ardealul. Sintagma România Mare = România Întregită a fost folosită abia dupăTratatul de la Versailles din 1920 până în 1940.  
 
Urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), aşa zişii protectori ai României o hărtănesc în secret. S-a ajuns până acolo încât şi teritorii neprevăzute în pacte să fie înghiţite de lăcomia stalinistă. Vezi ţinutul Herţa. Se ştie că actul marii trădări s-a semnat la Yalta, unde ţări, majoritatea regate ale Europei Centrale şi de Est au fost vândute colonizatorilor sovietici pentru un experiment, care a falimentat în 1989. A urmat, în regie internaţională, Revoluţia din Europa de Est.  
 
Curg ani ai marilor speranţe. Multe împlinite, în ţările scăpate de ciuma comunismului. Numai la noi scenariul s-a gripat. 1990 a fost anul ratărilor incredibile. Inclusiv pentru revenirea teritoriilor răpite prin pactele Ribbentrop-Molotov şi Yalta. Toţi românii am fost vinovaţi. Atât pe o parte cât şi pe cealaltă parte a Prutului. N-am mişcat, oficial, niciun deget la războiul din zona transnistreană. Am marşat, ulterior, la tot felul de poduri de flori. De fapt şmecherii iliesciene / sneguriste de temporizare a elanului naţional. Cu ordin de la Moscova !?!  
 
Ţin minte o manifestare entuziastă, una din multe altele, la Piatra-Neamţ, a Asociaţiei „Două lacrimi gemene”, când poetul Dabija ne spunea că reunirea va veni, undeva, prin 2007. Iar timpul a trecut, pierzându-ne între Zăvoranca şi Bianca! Paradoxal, însă, sentimentul apartenenţei la un singur popor s-a amplificat. Pe ambele maluri. Fără exaltări şi fără naţionalisme desuete. Cu paşi concreţi. Economici şi politici.  
 
Sunt tot mai multe semne că ora reîntregirii neamului românesc se apropie. Contextul regional este tot mai favorabil. Pentru asta, noi, poporul român, fiecare dintre noi să ne implicăm responsabil!  
 
Centenarul României Mari bate la uşă!  
Să arătăm, tuturor, că nu a fost doar un vis frumos!  
Unirea face puterea!  
 
*  
Toate bune!?!  
Ai nevoie de o informaţie?  
Mică, mică? O rezolvăm împreună.  
Trimite mai departe! Mulţumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică!  
 
-------------------------------------------------  
 
Sergiu GĂBUREC  
Bucureşti  
vineri, 24 ianuarie 2014  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (53): DE LA UNIRE LA REUNIRE / Sergiu Găbureac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1122, Anul IV, 26 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sergiu Găbureac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!