Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   



Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
O întrebare, pe care am întâlnit-o de câteva ori în viaţa mea. Recent pe Strasse Facebook, iar acum câteva zile, revenită în memorie datorită pertinentului critic literar Dan C. Mihăilescu, pe care-l revăd cu plăcere de fiecare dată cu recomandările sale de nerefuzat.  
 
Îmi amintesc, de anii studiilor universitare, în oraşul celor şapte coline din Moldova strămoşească, când îl pisam pe îndrumătorul de an, cu aceeaşi întrebare. A evitat, câţiva ani, să ne răspundă, timp în care ne-a format/ formatat prin tot felul de biblioteci. Corpul R, din Copou, de lângă Teiul lui Eminescu, fiind renumită. În acele vremuri.  
 
Prin anul patru, pe înserat, eram, cred, la străvechiul Centru cultural „Bolta Rece” ori la Bolţile Moldovei, ce fuseseră recent puse în valoare. Grupul de bază, care se ţinea scai de mentorul său, Dan Ilie, primeşte invitaţia-ordin. După tatonările de rigoare cu ce-aţi făcut la seminare (deşi ştia totul), cum vi se par cursurile ş.a.md., aud. Citez aproximativ: „Ochi albaştri, ia o foaie de hârtie şi notează. 1 ... 2 ... 3 ... 4 ... 5 ... 6 ... 7 ... 8 ... 9 ... 10 ... Ai scris ? ... Bine! Dar să ştiţi că mi-au trebuit vreo 40 de ani de lecturi că să ajung la concluzia că acestea ar fi principalele capodopere ale beletristicii universale. Iar, mie ştiţi ce-mi place cel mai mult !?!”, „Ah, voi sănii, sănii! Şi voi cai, voi cai !...” am izbucnit cu toţii, ca la Cenaclul Flacăra, ce abia se născuse sub bagheta viguroasă a autorului Istoriei unei secunde! „../ De la ce până la ce,/ de la râu până la râu ?!/ Amintirea dusă mi-e/ în vagoanele cu grâu/ ce plecau spre nu ştiu ce,/ prin gări de câmpie, mici,/ podidite cu urzici./ Hoţii însă azi sunt mari,/ au idei, au lăutari,/ trec în sus si-n jos prin lume,/ ca zăcând, ca fără turme./ ...”  
 
Librăria Cartea rusă îşi trăia ultimele zile, prin Piaţa Unirii. La vedere. Din păcate, fila pe care notasem, deşi o pusesem cu grijă în mapa de care nu mă despărţeam niciodată, nu am mai găsit-o.  
 
Uite aşa, am făcut praf, în acea seară, 400 de lei pe care tocmai îi primise dragul nostru profesor, poet de rară sensibilitate, pentru câteva creaţii publicate. Aşa curgeau lucrurile prin acele timpuri. Niciodată nu rămânea cineva dator cuiva. Şi şcoala, era şcoală! Mi-amintesc că în anul doi am promovat în anul trei doar vreo 80. Din peste 200 de studenţi. De treceai de prof. univ. Dimitriu, la LRC, sau Raveica la Filosofie, erai, aproape, sigur că ajungi şi la examenul de licenţă. N-am să uit cât voi trăi analiza la „O pisică trece albă gardul” sau „Monada lui Leibnitz”. Ei, acele vremuri, au zburat! Au năvălit altele, la fel de interesante.  
 
Peste doar câţiva ani şi dau peste Papini cu al său GOG, roman al secolului XX. Cu celebrul motto „Satana va ieşi din temniţa lui, ca să înşele neamurile, pe Gog şi pe Magog ...” din Apocalips, XX, 7. Ajung, din nou, la subiectul tabletei de azi. Nu vreau să vă stric plăcerea de a lectura opinia causticului scriitor Giovanni, fără a-l mai comenta în stilul meu personal, ci am să-i citez opinia-i rafinată.  
 
„Turme de oi, numiţi eroi, care se măcelăresc timp de zece ani neîntrerupt, sub zidurile unui târguşor, pentru o femeie bătrână, sedusă; călătoria unui om viu în pâlnia morţilor, pretext pentru a vorbi de rău pe morţi şi pe cei vii; un nebun slab şi un nebun gras, care pleacă în lume, să se aleagă cu ciomăgeli; un războinic ce-şi pierde mintea pentru o femeie şi se distrează smulgând din rădăcină stejarii din pădure; un laş, care, pentru a răzbuna pe tatăl său asasinat, face pe o tânără fată, care-l iubeşte, să moară şi alte diverse personaje; un diavol şchiop, care desface acoperişurile oamenilor, ca să de la iveală lucruri ruşinoase; aventurile unui om mediocru, care face pe uriaşul între pigmei şi pe piticul între uriaşi, inoportun şi ridicol întotdeauna; odiseea unui idiot, care după un şir de nenorociri burleşti susţine că lumea aceasta e cea mai bună din toate lumile posibile;peripeţiile unui profesor demonic, servit de un demon profesoral;plictisitoarea poveste a unei adultere de provincie, care se plictiseşte şi la sfârşit se otrăveşte; ieşirile oratorice şi neînţelese ale unui profet însoţit de un vultur şi un şarpe; un tânăr sărac şi înflăcărat, care asasinează o bătrână şi apoi, imbecilul, nici nu ştie să se bucure de prada sa şi sfârşeşte prin a se preda în mâinile poliţiei.”  
 
Sunt sigur că aţi intuit despre ce capodopere este vorba !  
Mai e, în Gog, o pagină memorabilă.  
 
***  
 
Şi biblioteca mea personală e burduşită cu texte frumoase, scrise sau traduse în limba română. Tot pe acelaşi principu le-am achiziţionat. Să le am la îndemână! Degeaba, când caut ceva atunci nu găsesc! Doar sunt bibliotecar. Dar, se pare, numai la locul de muncă.  
 
Periodic, se tot publică asemenea topuri de profil. Cu mici variaţii, s-au păstrat cam aceleaşi titluri, ordinea fiind în funcţie de personalitatea celui care dădea sentinţa. Numai că, vorba prietenului Dan Ilie, pentru a înţelege toate subtilităţile, mai trebuie citite câteva sute de cărţi şi, în primul rând, cartea cărţilor.  
 
ULTIMA ORĂ !  
 
Cutremur la Giurgiu. Pi buni! 3,9 grade pe scara binecunoscută, la intrarea în ţară. După sejurul la Nisipuri. „- Pregătiţi actele pentru control!” Actele! Constat că toate rămăseseră la recepţia Hotelului Sunrise. Cod roşu de precipitaţii! Caută vinovatul şi scoate-i ochii! Recepţionerilor, că nu ni le-au dat. Ardelencei, că nu le-a cerut. Mie că nu mi-am întrebat clar consoarta, rezumându-mă doar la:  
„- Ai luat tot ?” „- Da !”  
 
Am ajuns, să ne înţelegem, după patru decenii, doar din priviri. Ceea ce am şi realizat. Instant. În vama românească. „- Da, sunteţi tare de inimă!” îmi comunică, după, pişicher colegul de scaun. Român din Basarabia. După trecerea autocarului prin furcile caudine. Sau pe deasupra!?!  
 
N-am văzut picior de vameş. Intrasem în Schengen! Pentru cinci minute. Autocarul intră în Bucureşti. Sună un telefon. „Da, tată, sunt la Bellu! Abia aştept să ne vedem!” Acel turist, fost mare fotbalist, nu înţelegea de ce se cutremura maşina de hohote. Doar treceam pe lângă domiciliul corpului fizic al celebrităţilor trecute în eternitate!  
 
Paginile de jurnal paranormal, despre concediile la bulgari, cât de curând. Merită! Pentru eliminarea presiunii asupra neuronului!!!  
 
***  
 
LA FARMACIE  
- Doamnă, la ce vă trebuie arsenicul?  
- Vreau să-l omor pe soţul meu!  
- Îmi pare rău, dar nu pot să vând arsenic pentru acest motiv criminal, spune farmacistul.  
Doamna, furioasă, îi arată o fotografie cu soţul, care făcea dragoste cu soţia farmacistului.  
- Ah, scuzaţi-mă, dar n-am ştiut că aveţi reţetă!...  
 
LA TRIBUNAL  
- Inculpat, recunoşti cuţitul?  
- Da.  
- Înseamnă că recunoşti crima făcută!  
- Nu recunosc nimic, dar e a cincea oară când îmi arătaţi cuţitul...  
 
LA SOMATOLOG  
- Cum? 300 de lei pentru extracţia unei măsele? Doar pentru 5 minute de muncă?  
- Dacă doriţi, la cererea clientului, o extrag într-o oră!  
 
*  
 
Toate bune!?!  
Ai nevoie de o informaţie?  
Mică, mică? O rezolvăm împreună.  
Trimite mai departe! Mulţumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică!  
-------------------------------------------------  
 
Sergiu GĂBUREC  
Bucureşti  
duminică, 1 septembrie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE / Sergiu Găbureac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sergiu Găbureac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!