Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   



Sergiu GĂBUREAC - NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
(gânduri de decembrie)  
 
Mă gândesc, din când în când, la formarea noastră. Ca popor. Ce se întâmplă oare de nu ne încadrăm în nicio schemă? Civilizată! De parcă am fi venit de pe lună, deşi suntem aici dintotdeauna! Chiar dinaintea venirii noastre! După cum susţin unii. Dacii, cei mai... dacii au făcut, dacii au dres! Despre daci, observ că unii ştiu mai multe decât însuşi dacii!  
 
Ce aflăm din documente? Din textul de pe inscripţia de la Dionysopolis şi de la Iordanes&Co, aflăm că sub Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac. Pe teritoriul dintre Carpaţii Păduroşi - Nistru - Munţii Balcani - Marea Neagră. Regatul lui Burebista era recunoscut la anul 49 î.H. de Pompei, consul sine collega, însărcinat să apere Republica Romană. Dar şi dictatorul Cezar, care aruncase zarurile la trecerea Rubiconului, râvnea la Dacia.  
 
Interesant, Burebista îşi termină misiunea pământeană, fiind asasinat în acelaşi an, 44 î.H., ca şi Cezar!? Statul geto-dac se va destrăma în 4, apoi în 5 regate. Nucleul statal se menţine în zona munţilor Şureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus şi Coryllus. Decebal aduce, la apogeu, statul centralizat dac, reajustat teritorial (Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul şi sudul Moldovei). În davele sale exista o civilizaţie misterioasă şi în zilele noastre. Calendare astronomice de mare precizie, energii neconvenţionale, medicină holistică... Toate au stârnit curiozitatea romanilor. Inclusiv zăcămintele de la Roşia Montană!  
 
Începe o perioadă grea pentru daci. Urmare şi a faptului că unii, treceau deseori Dunărea. După una, după alta! În trei războaie grele, dacii şi-au demonstrat vitejia. Recunoscută prin înălţarea columnei din buricul Romei imperiale. Se pare că învingătorii nu au capturat tot tezaurul dac! Unii îl caută şi-n zilele noastre pe la Sarmisegetuza Regia, dar şi la Sarmisegetuza Ulpia! Mai o brăţară, mai un coson ...  
 
Pe scurt, Dacia este băgată (cum se repetă istoria!) în prima Uniune Europeană (5 milioane de km2). Funcţională sute de ani (limbă oficială, monedă unică, Pax Romana, mă rog, tot tacâmul). Conform directivelor şi normelor stabilite. Detalii în vol. 67-68 din Romaika (80 de cărţi) scrise de Lucius Claudius Cassius Dio, Columna lui Traian (124 de scene), a cărei copie, realizată în 1930, a ajuns pe maluri dâmboviţene, la Muzeul Naţional de Istorie, în 1967! Şi mii de alte cărţi. De specialitate sau beletristică.  
 
Decăderea morală a celor de la Roma, centrul conducător al primei uniuni, îşi spune, încet-încet, cuvântul. În ce ne priveşte, începând cu anul 271, romanii joacă alba-neagra cu migratorii, până când ne-au lăsat pe mâna goţilor şi rubedeniilor lor: vizigoţi, taifali, vandali, gepizi. Toţi au practicat, intens, turismul de primăvară-toamnă. De toate felurile. Uneori şi iarna. Din Banat până la Marea Neagră.  
 
Istoricii consemnează trecerea şi rămânerea, peste băştinaşii plaiurilor mioritice, a tot felul de migratori: goţii până în secolul al IV-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârşit, gepizii flanează în secolul următor, avarii în secolul al VI-lea, urmează slavii, vinşi ungurii prin sec. al IX-lea, pecenegii, cumanii, uzii şi alanii în secolele X - XII şi tătarii în secolul al XIII-lea... Toţi alogenii au lăsat urmaşi prin casele aborigenilor. Amintiri. Basme. Obiceiuri. Poporul se tot reinventează după fiecare val.  
 
Nu cresc bine primele generaţii de goto-vizi-tai-van-gep-romano-daci şi apar hunii. Prin 376. Migratori de origine mongolă. Nu-i confundaţi cu ungurii! Hanul Karaton rămâne un nume de referinţă prin incursiunile repetate prin ţinuturile Traciei. Avarii, verişorii lor, nu se lasă mai prejos. Îşi pun şi ei amprentele genetice prin zonă. Sosirea slavilor duce aproape la înlocuirea identităţii cultural-religioase, fondul lexical autohton împrumutând, pe veci, mii de cuvinte (14,17% din totalul celor cca 50.000 de cuvinte existente în DLRM). Ungurii, împinşi dintre Don şi Nipru de alţi migratori, găsesc teritoriul străvechii Dacii ocupat şi se stabilesc, prin 896, în Panonia. Nu s-au mulţumit cu noile meleaguri şi au forţat calea spre Apus. Numai că Otto cel Mare i-a retrimis, în 955, definitiv în pusta cunoscută. De atunci ştim cam ce-au făcut. Obiceiul de a migra dându-le, adesori, ifose imperialiste.  
 
Cumanii, antemergătorii turcilor, îi înlătură pe pecenegi, care ne-au vânturat locurile şi casele ani buni. Preluăm din limba lor, pe parcursul a mai multor secole, zeci de cuvinte. Luând de la noi alte obiceiuri. Cumanii, da, da, cumanii!, au intrat pe la femeile autohtonilor vreo câteva secole. Ei rămân un popor interesant. Puţin cercetat, Muntenia era cunoscută prin sec. al XIII-lea sub numele de Cumania, cu multiple toponime, negate, ca origine, de unii lexicologi, trecute la „de origine necunoscută”. Pe această linie genetică vine Nadia Comăneci?! Pi buni!  
 
Pe la 1300 vin, din neantul asiatic, tătarii, la fel de puşi pe harţă continuă. Refrişează Europa cu sângele lor năvalnic şi creează pagini de epopee în zilele marelui Ştefan prin luptele care pe care. Pentru moldoveni. Cum eram aici de secole i-am liniştit şi pe aceştia. Plăcându-le mult locurile, fetele şi vinul, unii n-au mai plecat în veac. Cu turcii, însă, nu ne-a mers. Dacă până atunci, migratorii ne refrişau o sută-două de ani, „colaborarea” cu turcii a durat peste 400 de ani, la concurenţă cu influenţele slavă, evreiască, poloneză, ţigănească (romii au apărut mult mai târziu), austriacă...  
 
Mari specialişti afirmă că formarea poporului roman era încheiată la retragerea aureliană. Dacă romanii, ne-au educat doar vreo sută şi ceva de ani, şi doar pe o părticică a teritoriului locuit de daci, lăsând urme adânci, mă întreb, ceilalţi chiar nu au contribuit cu nimic? Când peste noi au stat atâtea seminţii! Le-am suportat cu stoicism. Şi nu un an-doi, ci, fiecare, decenii întregi. Sau secole. Doar aşa se explică de ce poporul român, 28 de milioane, rezultat din acest amestec continuu de influenţe şi gene, este atât de special. Inteligent şi prost, cinstit şi hoţ, optimist şi fatalist, cinic şi sensibil, harnic şi leneş, credul şi cârcotaş... Alte detalii în vizionarul Herodot cu Istoriile sale: „Geţii (cărora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci". (cartea a IV-a) „După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt". „Dar unirea lor e cu neputinţă şi nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi". „La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viaţă". „La traci există următoarea rînduială: îşi vînd copiii pentru a fi duşi peste hotare". (cartea a V-a). Orice asemănarea cu realitatea e pur întâmplătoare! Mă cam îndoiesc că suntem urmaşii dacilor, înfrăţiţi cu romanii!  
 
„Noi de la Râm ne tragem!” a zis cronicarul. Ce ştia bietul pe atunci? Pentru mine, formarea poporului român nu s-a încheiat. Mi-am dat seama de lucrul acesta după scăparea la libertatea postdecembristă. Când am luat, cu o repeziciune demnă de o populaţie şi nu de un popor, comportamente, obiceiuri, cuvinte de pe alte meridiane şi paralele. Se dovedeşte, o dată în plus, apetitul teribil al indigenilor spre limbile străine. Brânză, barză, varză, fiind rostite, cu mândrie patriotică, doar pe la sărbători. Ne-am îmbogăţit cu trend, cool, training, O.K... adăugate la hoţie, mişto, şpagă, mită, viol... implementate obsesiv de tembelviziuni! Am renunţat, după cele trei cântări ale cocoşului, la cele strămoşeşti. Totu-i de vânzare! Am uitat să scriem cu ă, â, î, ş, ţ. Litere ale alfabetului roman. Pardon, român!  
 
*  
 
Toate bune!?!  
Ai nevoie de o informaţie?  
Mică, mică? O rezolvăm împreună.  
Trimite mai departe! Mulţumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică!  
-------------------------------------------------  
Sergiu GĂBUREC  
Bucureşti  
sâmbătă, 14 decembrie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Sergiu GĂBUREAC - NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN / Sergiu Găbureac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1079, Anul III, 14 decembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sergiu Găbureac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!