Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   



Sergiu GABUREAC - CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Din nou în Circumvezuviana spre Sorento. Trecem de Vezuviu şi victimele sale. Ajungem la o staţiune căţărată pe malurile abrupte ale Mării Tireniene. Oraşul poetului Torquato Tasso. Torquato Tasso!?! Meditez la ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi pierdut marea majoritate a scrierilor anticilor! Mai mult. Cum am fi evoluat dacă s-ar fi ştiut conţinutul marilor biblioteci antice Blambos, Ninive, Ur, Tescoco, Shadupun, Nippur, Pergamon, Alexandria... descoperite după mii şi mii de ani, dar nici azi descifrate, în mare parte! Ce-ar mai fi făcut oamenii de ştiinţă, medicii, inginerii, biologii, scriitorii, astrologii, filosofii, omenirea în general?  
 
Aflăm, abia acum, din acele scrieri, de alte nave spaţiale, războaie nucleare, călătorii interstelare, roboţi de tot soiul, iubiri sfâşietoare, medicamente minune, farduri, teme literare, concepte de viaţă pe care abia Renaşterea şi contemporanii le-au exploatat la maximum. În mii şi mii de cărţi, doctorate... şi câte şi mai câte! Păduri continentale sacrificate pentru a livra produsul care suportă orice. Nu-i zi lăsată de la Dumnezeu să nu constatăm, că tot ce s-a descoperit în ultimii 200 de ani, era deja depăşit acum opt-zece mii de ani. Totul bine conservat în biblioteci ! Private şi publice. Bine codificat.  
 
Repetăm, la nesfârşit, aceleaşi scenarii. Doar alte tehnologii. Cu acelaşi final. Un singur lucru nu învăţăm. Cel mai simplu cu putinţă. Cum să ne trăim cât mai bine segmentul de viaţă hărăzit de divinitate pe Terra. M-am răcorit!  
 
Semeni celebri: Lord Byron, Keats, Goethe, Henrik Ibsen, Walter Scott, Enrico Caruso sau Pavarotti şi-au purtat paşii pe străduţele minusculei localităţi şi prin piaţa poetului amintit, născut şi crescut aici. Prin anul 79 (şaptezecişi nouă) aici este restaurat... orologiul oraşului! Acelaşi lucru îl făceau bârlădenii mei. Pe la 1879! Iar eu nu-l ţin minte să fi funcţionat vreodată! Mereu la 17:20.  
 
Sorrento, un oraş al lămâiului. Printre case, se strecoară zeci de livezi micuţe, bine îngrijite, care asigură necesarul de fructe pentru staţiune şi export. Lămâia e-n toate... Peisajul, pe înserat, este tulburător şi te îndeamnă la reverie. Un bun loc pentru liniştirea sinapselor şi neuronilor stresaţi. Nu e cazul nostru, aşa că părăsim micuţa localitate cu ceva amintiri vizuale precum şi materiale, luate de la micuţele magazine de pe aleea comercială. Circumvezuviana ne aşteaptă cuminte, în prag de noapte, să ne ducă la casa temporară din napoletană.  
 
*  
 
Napoli. La unul din zecile de magazine ale Pieţii Garibaldi şi împrejurimi, un adevărat fief afro-asiatic, găsim, spre surpriza noastră, foarte multe produse româneşti, Grasa de Cotnari fiind unul dintre cele mai scumpe vinuri din zecile de oferte. În semn de respect am băut din cele locale. Şi ce pâine au napolitanii! Pizza este la ea acasă de vreo trei sute de ani. Celebra pizza Marguerita a fost creată aici, acum 123 de ani, în cinstea soţiei regelui Umberto, Marguerita di Savoia. Mi-amintesc, când eram musafir, mai mult s-au mai puţin poftit, prin casele Chiţocului copilăriei mele, de turtele făcute pe plită şi unse cu tot felul de ingrediente ce le făceau extrem de comestibile, inclusiv suc de roşii. Sunt sigur că tanti Cristina s-ar simţi frustrată la auzul unei asemenea ştiri... localitatea neavând legături comerciale cu Napoli nici înainte, nici după primirea noastră în actuala Uniune Europeană! Uite aşa, zi de zi, descoperim că mâncărurile noastre tradiţionale sunt şi ale altora. Ele există, de fapt, peste tot pe Terra. Îmi povestea un amic cum a găsit o ciorbă de burtă, ca la mama acasă, în Mexic! Şi, mai ales, cum i-a învăţat el să o mănânce cu ardei! Iute! Iute! Altul, sarmale prin insula Tonga! De mici, nici nu mai amintim! Ce importanţă mai au toate astea!? Totul e să simţi, din plin, energiile pe care le emană acel loc.  
 
Ultima zi. După o nouă dimineaţă plină prin Napoli, părăsim hotelul. Miile de scutere, ori motociclete de toate calibrele, întârzie, ca în fiecare zi, traversarea străzii minute bune. De aici, poate şi eticheta de hoţi de cercei, lănţişoare, genţi, pusă conducătorilor unor astfel de mijloace de transport ultraeficiente!  
 
Bătrânul dictator unificator, Giuseppe Garibaldi, cel care a spus la Marsala „Aici se face Italia sau se moare”, parcă ne mulţumeşte în numele primarului, pentru vizita făcută, de la înălţimea soclului său recent restaurat. Mai aruncăm o privire spre noul centru economico-financiar, ce se ridică semeţ lângă Stazzione Centrale.  
 
Napoli rămâne locul ideal de unde poţi vizita, cu uşurinţă, toată Italia de Sud. Dăm ocol pieţei, ce-i poartă numele, în căutarea staţiei spre aeroport. O găsim aproape de punctul din care plecasem. Circa zece minute până la aeroport. Alte două ore până acasă. Vezuviul ne dă cale liberă.  
 
Bucureştiul ne întâmpină în plină noapte cu aceeaşi caniculă. Diferenţa. La Napoli şi împrejurimi nu i-am dat importanţă. Poate şi pentru faptul că în acele zile nu am văzut la niciun post de televiziune italian, vreo hartă colorată galben, portocaliu, roşu... însoţită de comentarii apocaliptice! Mi s-a părut(!) că, premeditat, dau o prognoză cu temperaturi ceva mai mici, fără a băga lumea în sperieţi prin tonalităţi isterice şi cu tot felul de amănunte înfricoşătoare, cum se poartă pe malurile Dâmboviţei. Prin Europa nu se face rating din buletinul meteo!  
 
În general, nu am văzut la televizor ştiri negative şi, mai ales, comentate cu lux de amănunte. Ceea ce contrastează cu ceea ce simţi în realitatea înconjurătoare. Mult mai degradată decât la noi, în anumite aspecte. Circa 6.500 de ucrainieni (unii afirmă că sunt mai tari decât cammorra locală), trei mii de chinezi, vreo două mii de români, apoi polonezi, filipinezi, negri de toate nuanţele, crează a varietate greu de definit în multe zone ale polisului.  
 
La Otopeni nu se poate ateriza. Trafic intens. Am tresărit. Degeaba! Văd o bella Selena, ca o pizza Quattro stagioni, de vreo două ori prin hublouri până simţim pământul sub roţi. Lowcost-ul rămâne cea mai bună soluţie pentru firava clasă de miljoc din România. Totul e să fii curajos şi optimist. Piloţii noştri au fost la înălţime şi de acestă dată!  
 
Ar fi fost păcat să ratez spectacolul din Piaţa Universităţii cu prilejul re-suspendării şefului de stat. Sincer, m-am simţit foarte bine, ca locuitor al plaiurilor mioritice, în noul voiaj prin Italia. Parcă îmi sună prin urechi: „Si prega di non uscisse a questa ore!” Sau cam aşa ceva. Nu mai contează. Sunt acasă! Întreg! A rividerci!  
 
N.B. Am fost câteva zile la mare, cu trei dintre nepoţi. Într-o staţiune bulgărească, la un hotel nemţesc, care arată a occident curat. La plimbarea de seară, cea mică mă întreabă:  
- A ce miroase Turnul Eiffel de aici? Nedumerit o întreb:  
- A ce miroase?  
- A, Paris !  
Da, da a Paris ! A mirosit ea ceva în legătură cu Parisul!  
Toate bune !  
 
(sfârşit)  
 
Sergiu GĂBUREAC  
Italia  
august 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Sergiu GABUREAC - CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO / Sergiu Găbureac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 612, Anul II, 03 septembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Sergiu Găbureac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!