Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Semn de admiratie pentru Vasile Burlui dintr-un teatru al mintii
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
SEMN DE ADMIRAŢIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINŢII 
  
Citesc şi recitesc cu mare plăcere ''Interogaţiile lui Aşur'' semnat de profesorul universitar doctor Vasile BURLUI, dacă nu greşesc a cincea carte de poezie a acestei personalităţi originară din Suceveniul Galaţiului. Stau undeva în curtea gospodăriei mele, pe o bancă veche şi dintr-o dată cerul vânăt de supărare mă bate cu stropi mari, ca într-o felie literară citită de curând. Nu-mi pasă pentru c-am împrumutat, din repetata şi obsesiva lectură la care parcă mă îndeamnă mereu autorul, absenţa, în sensul ontologic şi metafizic al acestui termen. Nu absenţa, pur şi simplu, a ceva sau a cuiva anume (ar fi prea simplu, ar fi minor), ci absenţa de sine şi din sine a fiinţei înseşi, incompletitudinea fără leac a făpturii umane, care, după cădere, şi-a ratat, iremediabil, şansa de a fi fericită. Sunt 42 de poezii scrise de El, ''neştiutul'', cel care a sesizat năucitorul realism al prieteniei, puţine cu dedicaţii (doar şapte!), fără obişnuitul de până acum dialog peste clipe cu Doamna Sa, deşi printre rânduri, o evocă permanent, multe concepute la Pietrărie la diferite date calendaristice, o plimbare prin anotimpuri şi istorie, vegheate de ''Helex Nebula-Ochiul lui Dumnezeu''. Arhiteme sunt mai multe, nu numai aceasta, cu rima căzând, deseori, acolo unde cade şi accentul semantic, tensiunea şi dinamica lor fiind determinate de drama pe care o trăieşte eul contemplativ şi meditativ, elegiacul Vasile Burlui dovedindu-se, aşa cum remarca în prefaţa cărţii şi cunoscutul critic literar Andrei Grigor, un ''poet experimentat, cu o bună ştiinţă a cărţilor clasice şi adevărate de poezie, dar şi a unei întregi istorii a culturii (şi a istoriei), din care răzbat deseori în ritmurile sale mituri şi mitografii, integrate în propria existenţă-sau poate validate de ea-, reconstruite în datele vieţuirii contemporane şi, în sfârşit, poetizate cu sens''. Sub raportul spectacolului liric avem a face cu lupta dintre trup (soma) şi suflet (psihe), nu cu cea între carne (sarks) şi duh (pneuma), de care vorbeşte magistral Apostolul Pavel. Otrăvit de fluviile angoasei, crezându-se pe marginea neantului, sufletul (sediul afectelor) este sfâşiat permanent de incertitudini, de tristeţi imposibil de numit, de dor. Uneori, rareori, de fapt, imanenţa, trupul (contactul nemijlocit cu ambianţa) pare a prelua iniţiativa, propunând aparenţa drept esenţă şi ceea ce este trecător-veşnicie. Spaţiul poeziei, pe care o putem considera în acest caz existenţialistă, este, deci, intervalul dintre neant şi paradis, iar substanţa ei umană-intervalul dintre intuiţie şi revelaţie, aşa cum Aşur, zeul protector al uneia dintre lumile mari şi de demult, are puterea mitică de a valida existenţa aflată la răscrucile îndoielii şi credinţei. Beatitudinea este un vis neîndeplinit pentru oameni. Nu o atingi decât murind în sineşi. Sunt momente preluate din adâncul fiinţei asaltată de trăiri intense şi explodate într-un tablou vast, amprentat de specificul unui lirism inconfundabil. Textele sunt scrise cu un înalt simţ al trăirii, cum ar fi în această excelentă ''Mea maxima culpa'': ''Sunt vinovat de cântecul de ciocârlie/Ce-l port pitit în sipete ascunse,/De macii scuturaţi în freamăt pe câmpie,/Sunt vinovat de gânduri nepătrunse''.  
  
M-am delectat citind acest volum, chiar am avut momente de deprimare în faţa realităţii vieţii, unde totul curge în acea pâlnie a timpului care parcă înghite tot. Legile implacabile ale entropiei ne fac să dispărem încet. Se scrilejează pe cele trei chakre, pe chakra celui de-al treilea ochi (între gânduri), pe chakra comunicării (între cuvinte) şi pe chakra inimii. Dacă vă veţi deschide centrii energetici, veţi înţelege mesajul poemelor. Cu semn de admiraţie, vă pot ajuta şoptindu-vă că nu este nici o epopee decupată, e doar sărutul. Samuel Butler spunea undeva: ''Viaţa este ca şi iubirea; întreaga raţiune este împotriva ei şi toate instinctele sănătoase pentru''. Poate şi pentru că uneori trancedentul se anulează prin simpla lui negare. Amintire versus uitare. Amintirea ca materializare a timpului. Natura ca hierofanie. Metafizic. Interior. Bergsonian. Sunt în cele citite tăceri şi transcendenţa unor îndărătnicii lirosofice. Un soi de transfigurare în care poetul arde pentru a mai ucide puţin din întuneric. Există oameni, câţiva la un secol, care mor de preaplinul dragostei din ei: poeţii şi sfinţii. Poeţii, de prea-dulcele frumos al lumii, sfinţii de prea plinul harului divin. Sau cum ar spune Anne de Noailles: ''Mi-am făcut din plin onoarea de-a suferi''. 
  
Căutarea sentimentelor în fiinţă predomină. O viziune a vieţii interioare în dragoste. Fiecare concept devine idee şi fiecare idee devine concept. Doar intelectul le abrogă. Voinţa dragostei pune stăpânire pe suflet. Exacerbarea simţurilor alocă sincerităţii trăirea în neantul iubirii, pentru că iubirea fără adevăratele sentimente, trăite în sineşi, este moartă. Poema care dă titlul volumului poate fi o artă poetică ce defineşte un specific auctorial remarcabil, un anumit tip de imagine, frisonant şi convingător. ''Interogaţiile'' lansate sunt adevăruri exprimate sub forma întrebării retorice rostită cu plecăciunea umilă a înţeleptului, neliniştea metafizică şi cea pământească denotă emoţia netrucată, lirismul natural şi memorabil al unui poet care suferă profund, dar reţinut şi cu demnitate, ca în ''Paris'', ''Când voi pleca'' sau ''Sicut candela ardens'', din care citez la întâmplare ''Când Oul Universului s-a spart,/Dar nu ai căpătat răspuns la Întrebare''. În năzuinţa de a atinge frumosul, Vasile Burlui caută permanent noi linii de expresie, precum pictorul care îşi pregăteşte cadrul, şevaletul şi penelul pentru operă. Spontaneitatea şi corenţa exprimării, naturaleţea versului şi simţirii din care se făcea doar pe vremuri poezie autentică, flori rare astăzi, o metrică a versului cu efect, rostirea firească a sunetului, trecut prin filtrul liric, toate aduc flori de lumină din lumina aceea de aură care nu trebuie strivită, nici înăbuşită. Sufletul poetului este plin de trăiri intrinsece, poeme complexe, nuanţate, prezentate într-un mod concentrat. Este ca într-un teatru al minţii. Cu imagini noi, inedite. 
  
Nu vreau cuvintele mele despre această nouă apariţie din colecţia ''De Anima'' a editurii ieşene Apollonia să devină patrimoniu, dar nu mă pot abţine să mai scriu câteva cuvinte. Asta deoarece chiar îmi era dor să-l citesc pe autor din nou. Mi-a lipsit. Mă bucur că-şi păstrează unicitatea şi că poezia sa este ca şi o perlă rară. Desigur, pentru cei care preţuiesc perlele. Sunteţi Poet, domnule preşedinte, ştiţi să scrieţi, aveţi talent şi inspiraţie pentru tot ce vreţi să comunicaţi. Scrieţi, asta vă e menirea, conduceţi-vă cititorii prin lumea dvs. mirabolantă, continuaţi să ne uimiţi. Cu siguranţă, voi mai avea curând ocazia să scriu despre opera la care meşteşugiţi. Închei cu vorbele pe care vi le-ar fi spus regretatul meu tată: ''Mă, fir-ar să fie, cum scrii tu, pohete Vasile Burlui. Teribil. Te cutremuri. E Poezie''. 
  
Cu plecăciune, 
  
Pompiliu COMŞA, Reporter European 2012 
  
*Vasile Burlui, ''Interogaţiile lui Aşur'', Editura APOLLONIA, 2013, colecţia ‚'De anima'', 100 pagini, cu o prefaţă de Andrei Grigor şi un portret de Zamfira Bârzu 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Semn de admiratie pentru Vasile Burlui dintr-un teatru al mintii / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1071, Anul III, 06 decembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!