Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Cezarina Adamescu         Publicat în: Ediţia nr. 605 din 27 august 2012        Toate Articolele Autorului

SCRIU DESPRE CEI CARE SCRIU - tabletă - CEZARINA ADAMESCU
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

SCRIU DESPRE CEI CARE SCRIU  

 

 

Din totdeauna i-am iubit pe cei care scriu. Am fost fascinată de tot ceea ce ei reprezintă şi mă interesa orice amănunt legat de viaţa scriitorilor, unde s-au născut, cât au trăit, ce alte cărţi au mai publicat, ş.a.  

Mult mai târziu, mi-am dat seama că, pe scriitori e mai bine să nu-i cunoşti personal. Să-ţi rămână aşa, ca nişte repere luminoase, cu aură pe chip şi pe suflet. Puteam să-mi închipui orice şi le reinventam biografia, după bunul meu plac. S-a întâmplat să cunosc un mare număr de scriitori, de-a lungul câtorva decenii de studiu şi cercetare literară şi, adevărul e că, imaginea mea despre ei era cu totul alta. Am fost, în cele mai multe cazuri, dezamăgită. Trebuia să-i las, în tablourile lor din imaginaţia mea. Stăteau bine acolo şi-i iubeam nespus pentru scrierile lor. Nici o clipă nu m-am gândit în copilărie şi tinereţe c-o să le calc pe urme. Mi se părea imposibil. Era un ideal care, ca toate idealurile era greu de atins.  

Muuult mai târziu, după ce am împlinit 30 de ani, am debutat într-un ziar local. Apoi, la multe reviste literare unde mi-am făcut adevărata ucenicie, la rubrica Atelier, deschisă de mari scriitori cum au fost Cezar Ivănescu, Geo Dumitrescu, Ioanid Romanescu, Alex. Ştefănescu, Nicolae Motoc, Sergiu Adam, Emil Brumaru ş.a.  

Şi pot spune cu mâna pe inimă că ziua de 19 septembrie (o zi oarecare, de altfel) 1982, a fost şi a rămas, cea mai fericită zi din viaţa mea.  

Asta pentru faptul că mi-a apărut o poezie de toamnă în ziarul local. Mă întorceam de la redacţia ziarului, cu preţioasa comoară făcută sul în mână şi-mi venea să strig oamenilor, să le atrag atenţia, cât sunt de fericită. De altfel, am străbătut bulevardul şi celelalte străzi până acasă, într-un picior, aşa cum sar copii la jocul şotron.  

Eram femeie matură şi aş fi putut lesne să fiu luată drept sărită de pe fix, cel puţin, dar nu-mi păsa deloc.  

Acasă, am arătat mamei ziarul, s-a bucurat, a lăcrimat. A citit-o de multe ori până a învăţat-o pe de rost. Femeile din mahala au venit la mama şi şi-au dat cu părerea:  

-Madam Adamescu, fata dumitale a publicat o poezie la Viaţa Nouă!  

-Dar cât a luat pentru asta?  

-Ei, cine ştie ce-a făcut ea ca să fie publicată! (prin aceasta înţelegând că am ajuns la oarecare compromis cu redactorul şef sau cu alţi redactori pe care-i cunoşteam doar ca nume în ziar).  

În fine, fel şi fel de păreri. Am cunoscut succesul străzii, dar şi admonestările ei.  

Admiraţia şi dragostea mea pentru cei care scriu nu s-a diminuat însă, niciodată. Consider un efort meritoriu din partea celui care scrie, fie şi un catren. Îi respect şi-i preţuiesc, pe toţi scriitorii. Însă am şi preferinţe şi am alcătuit, de-a lungul timpului, nenumărate topuri, de câte ori se ivea un nume nou în literatură.  

Când am început să scriu despre cei care scriu, nu m-am gândit nici o clipă că aş putea să le fac o critică în adevăratul sens al cuvântului. Era mai mult, un omagiu adus autorului sau autoarei, de pe poziţia cititorului. N-aveam nici o cădere să mă aplec asupra cărţilor lor.  

După ce am debutat editorial, în 1987, la Bucureşti, cu un volum de versuri remarcat imediat de critică, mulţi autori cunoscuţi sau pseudo-cunoscuţi au venit să mă roage să scriu pentru ei. N-am putut să-i refuz. Treceam cu largheţe peste nedelicateţele lor stilistice, peste greşelile şi banalităţile lor şi reţineam doar ceea ce era meritoriu. Aşa mi-am făcut un renume în critica literară, mai bine zis, în cronica literară de actualitate.  

Şi deşi am scris peste 20 de cărţi de critică eseistică, însumând mii de pagini, nu mă pot considera un critic literar pentru că, aşa cum am mai spus, nu pot fi rea, nu pot să discreditez actul literar, chiar dacă nu e atât de bine realizat artistic. Oricine are dreptul să încerce. Începutul e tare greu şi nimeni nu s-a născut învăţat. Important este să perseverezi ca să ajungi la un rezultat.  

N-am avut maeştri, n-am făcut parte din şcoli de literatură sau din generaţii (deşi ca vârstă mă încadrez în generaţia optzecistă), am scris de capul meu, numai ceea ce am simţit, atunci când am lecturat un manuscris sau o carte editată.  

Recunoştinţă n-am prea primit, dar nu-i bai. Tot ce am făcut a fost o încercare de a mă adânci în miezul cărţilor, de a mă pronunţa în acest domeniu atât de fascinant care e scrisul. Şi toate acestea, le consider exerciţii de admiraţie şi de preţuire pentru confraţii mei, scriitorii.  

Cât de bine fac, asta va dovedi timpul, sau nici măcar el.  

Tot ce pot mărturisi este că-mi place să-i cunosc pe autori din cărţile lor, că mă alătur travaliului şi strădaniei lor de a scoate la lumină minuni literare pentru a bucura oamenii. Şi atunci, de ce aş fi eu marea judecătoare?  

 

CEZARINA ADAMESCU  

27 august 2012  

Ziua Sfintei Monica  

Referinţă Bibliografică:
SCRIU DESPRE CEI CARE SCRIU - tabletă - CEZARINA ADAMESCU / Cezarina Adamescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 605, Anul II, 27 august 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cezarina Adamescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!