Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Amintiri > Mobil |   



Scriitoarea (II)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Ai cartea la d-ta? adăugă interesată de proba de sinceritate la care părea că mă supune, un fel de minge ridicată la fileu de care trebuia să degajezi terenul. Putea-i să interpretezi atenţia acordată detaliilor ca pe ceva asemănător cu recunoaşterea stupefiantă a unei trădări pe cale de a se produce şi la care nu sperai prea curând să se întâmple. De care însă nu se mai sinchisea, oricâte rele i-ar fi pricinuit. 
  
„O am, zic cu o voce scăzută. 
  
„Bine, zice. Dă-mi-o!”. O ia, o cercetează ca pe ceva drag, răsfoieşte câteva file, stă o clipă în cumpănă şi o aşează pe un taburet îmbrăcat în piele neagră, potrivind-o să nu alunece de pe suprafaţa lucioasă.. 
  
„În afară de Giuresci, tată şi fiu, pe cine ai dascăli? 
  
„Nu cred că-i cunoaşteţi. V-ar fi mai de folos dacă m-aţi întreba de unde sunt de loc!?” ... O, cred că am uitat, scuze, nu ştiu dacă i-am propus „aberaţia” chiar în termenii ăştia cu „folosul”! La ce să-i fi folosit ei o asemenea enormitate debitată de mine!? Cel puţin mie, da, m-ar fi introdus în atmosfera stânjenitoare că puţinul „zumzet” verbal nu s-ar stinge atât de vizibil pe măsură ce timpul trece. Şi nici Vasile nu mă scoate din „ambuteiaj”, trece prin faţa rafturilor zgâindu-se interesat la titluri, răsuceşte ca pe un sul foile veline de caiet studenţesc ca să-şi facă de lucru.  
  
Recunosc că nu sunt în stare să întreţin o ambianţă destinsă, priceperea într-ale volubilităţii şi antrenului nu sunt punctul meu forte. 
  
„ Pe Maciu, Almaş, Nestor, Gheorghiu, Condurachi, Sacerdoţeanu, Ştefan, Tudor, Pippidi ... Berciu e decan, mai adaug până ce cu o mână face semn că enumerarea e deajuns. 
  
„Cei mai mulţi de vârsta mea, i-am cunoscut în cercuri restrânse la Universitate, când soţul meu era invitat să ţină discursuri despre buget şi plăţi dirijate învăţământului superior. 
  
Mi-a fost ruşine să întreb despre soţul dumisale însă, parcă ghicindu-mi frământarea venea singură în întâmpinarea curiozităţii. 
  
„Sunt ani buni de când s-a prăpădit, domnule tânăr!, oftă adânc ca o uşurare de moment, pentru a rupe „nodul” durerii atroce ce se acumulase în copleşitoare şi îndelungate singurătăţi, gâtuindu-i răsuflarea şi fixându-i amintirea într-un timp incremenit, crucificat şi ireversibil. 
  
Ia cartea, găseşte un moment de gând care îndepărtează meditaţia unor imagini care şterg şi abrutizează personagiile timpurilor de odinioară, schimbă cu degetele lungi eşarfa roşie cu bulina albe de pe un umăr pe altul, stiloul cu peniţă redis se supune ascultător firului de gând tors cu încetineală în stropii de cerneală albastră înşiraţi în litere de-o şchioapă pe pagina de gardă, în două minute îmi întinde cartea şi-mi spune să citesc ce-a scris. Dau curs „poruncii” cu o anumită codeală şi încerc să fiu coerent căutând cu înfrigurare să ies din pasa asta emotivă exacerbată, complet contrară cuibului totuşi rasat în care am avut cinstea să fiu inivitat. 
  
„Domnului X, căruia îi doresc mare reuşită în operile sale. Şi multe şi simpatice gânduri. Georgeta Mircea Cancicov, Bucureşti, 1969”.  
  
Cartea se numea „Pustiuri”, apăruse în acelaşi an în a doua ediţie la Editura pentru literatură, o carte de povestiri, cu tematică şi personagii din lumea satelor moldave din deceniile 2-5 ale secolului al XX-lea. Prima ediţie fusese tipărită în 1941, anul intrării noastre în războiul antisovietic, fără cine ştie ce accente ale politicii vremii, însă mediul de baştină din care provenea scriitoarea, unul rural şi modest n-a contat, autorităţile comuniste luând drept criteriu pe cel adoptiv şi care se „arunca sus” biografic, partinic şi profesional, într-o Românie decadentă şi reacţionară, cu forţe politice de aceeaşi coloratură şi care se face „vinovată” de nivelul de dezvoltare pentru care arătatul cu degetul este cel dinainte.  
  
Vinovaţii sunt întotdeauna alţii, noi doar „cârmim timona”, bagajul de vinovăţii şi greutăţi produse de voi îl târâm noi ... Alo, că veni vorba, s-a schimbat ceva de la dogmatismul ideologic şi doctrinar al anilor imediat posbelici sau chiar mai înainte !?  
  
Pătimise îndeajuns ca să nu-i ierte pe delatori, întâlniţi la tot drumul şi pe unde nu s-ar fi aşteptat şi pe cine n-ar fi crezut că-i poartă sâmbetele, niciodată şi sub nici un motiv ... Toate astea mi le voi explică mult mai târziu când „opera” mea n-a fost pe măsura urării pe care mi-o transmitea, însă gândurile distinsei doamne „scriitoare şi ministru” nu mi-au dat nici o clipă pace, m-au însoţind încurajându-mă şi continuă şi acum, la bătrâneţe, să mă „provoace”.  
  
P.S. Scriitoare a fost din naştere, prin talent şi vocaţie însă şi-a dobândit statutul şi locul în literatura română printr-o continuă şi laborioasă trudă. „Ministresă” n-a fost decât prin „adopţie matrimonială”, alesul d-sale fiind ministru de finanţe al României în două guverne interbelice, în 1937 şi 1939 : Mircea Cancicov. Îndeajuns să fie condamnat la ani mulţi de închisoare şi să marcheze profund, prin legământ şi destin, întreaga carieră a distinsei sale soţii.  
  
După 1989, când s-a dat „drumul la gură” aveam să aflu că singurul academician plin pe care l-a dat satul meu celui mai înalt for al ştiinţei şi culturii româneşti a fost coleg de guvern cu ... Mircea Cancicov, bun prieten cu familia Cancicov. Este vorba de academicianul Victor Slăvescu, ministru de finanţe al României cam în aceleaşi guvernări ...  
  
Dacă a-şi fi început cu locul naşterii, dialogul cu distinsă doamnă s-ar fi animat iar confesiunea mea ar fi fost mai consistentă în amintiri şi fapte. Poate şi drumul de urmat ar fi avut o altă cadenţă şi orientare! De unde se vede că cel mai adesea suntem ce suntem datorită conjuncţiei astrelor, întâmplării sau credinţei în Dumnezeu. Fiecare după ce alege, nimereşte sau are chemare. Adesea, prea târziu, opţiunea!... 
  
George Nicolae Podişor 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Scriitoarea (II) / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 179, Anul I, 28 iunie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!