Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Şcoala din Rucăr în secolul al XX-lea (XXVi)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
2.2.2. Activitatea cultural-obştească a cadrelor didactice. Biblioteca şcolii 
  
O componentă esenţială a activităţii extraşcolare a corpului didactic dintotdeauna a constituit-o integrarea în viaţa de zi cu zi a comunităţii, în acele domenii unde "iluminarea"maselor făcea posibilă eradicarea în mare măsură a obscurantismului, ignoranţei şi misticismului, cu metodele specifice actului de instrucţie şi educaţie împărtăşit în şcoală, dar şi cu sentimentul îndatoritor al cetăţeanului activ şi responsabil, locuitor al cetăţii. Depăşirea adversităţilor firii, de sistem sau educaţie a făcut posibilă angajarea activităţii benevole a dascălului în atenuarea fenomenului endemic al analfabetismului din satul românesc: din datele avute la dispoziţie din etapa când recensămintele şi statisticile deveniseră acte administrative obligatorii (şi nu întâmplătoare, cum erau cele din perioadele mai vechi), rezultă că numărul neştiutorilor de carte era de 339, cu vârsta cuprinsă între 13 ani şi până la cea a ultimului bătrân. Aceştia au fost cuprinşi la începutul anilor 50, în cursuri de alfabetizare desfăşurate pe o perioadă de doi ani. Aportul cadrelor didactice se va dovedi - în această privinţă - la fel de înverşunat şi benefic şi pentru perioada de la sfârşitul anilor 70 şi începutul anilor 80, când aceeaşi angajare, voluntară şi răsplătită modic în plan material - dar cu infinite satisfacţii moral-profesionale va duce la evidenţierea, evaluarea şi diminuarea unui analfabetism bine camuflat din raţiuni propagandistice. Aceste eforturi au fost însă amintite în detalii semnificative mai sus (vezi "Anii 1948-1975"ai şcolii generale). La această acţiune au contribuit cu prisosinţă şi s-au evidenţiat prin responsabilitate toţi învăţătorii primei etape (începutul anilor 50) care cuprindea pe cei realmente analfabeţi, dar şi profesorii din cea de-a doua etapă (anii 70 şi începutul anilor 80) care îi cuprindea din motive de "imagine"a regimului şi pe "deţinătorii"unui atestat şcolar fără acoperire faptică. 
  
Cu riscul de a ne repeta, sub aceeaşi conducere a unităţii (prof. Ion Urdea) şi-au îndeplinit menirea învăţătorii Nicolae Terceanu, Constantin Nicolae, Maria N. Constantin, Aurel Băjan, Veruţa Petrescu, Maria Gh. Constantin, Gheorghe Constantin, Maria Urdea, Lucreţia Bălan, Veronica Baciu, Gheorghe Dulamă şI Lucreţia Dulamă, ori profesorii Virginia Nistor-Benga (română), Maria Rucsanda şi Mariana Lambescu (matematică) Nicolae Rucsanda (fizică), Valeria Bucur (istorie), Tiberiu Lambescu (geografie). 
  
Într-un alt plan de preocupări se înscrie şi efortul dascălilor şcolii, de a fi adevăraţi depozitari ai valorilor morale şi cultural-orale, continuatori ai tradiţiilor de seamă ale satului, ai portului şi limbii frumoase, ai datinilor străbune, ai jocului strămoşesc. Căminul cultural a fost locaţia care a polarizat aproape permanent energiile creatoare ale dascălilor, în multe din sferele activităţii cultural-artistice care caracterizează o comunitate dinamică, cu un dezvoltat simţ al cumpătării şi al creaţiei materiale şi spirituale.  
  
Dintre ele, activitatea corală ocupă un loc de frunte, prima formaţie corală din Rucăr datând din anul 1896. A fost condusă de învăţătorul Petre Popescu căruia, în acelaşi an parohia Rucărul de Jos îi aduce mulţumiri pentru acest gest. În anul 1906 corul din Rucăr a fost dirijat de învăţătoarea Virginia Mardare. Avea atunci 40 de persoane. La conducerea lui urmează învăţătorii Ion Nuţu, Vasile Ganea, Popescu Schiauc. Prin anul 1926 corul era condus de Nicuşor Gănwscu, iar prin 1928 de Gheorghe Boteanu.  
  
Din anul 1930 şi până în 1947 formaţia corală a fost dirijată de înv. Ion Şerboiu, preoţii Spiridon Popescu şi Spiridon Niţescu şi înv. Apolon Levandovschi. După 1947 şi până în preajma revoluţiei, la conducera corului au venit pe rând dr. C. Roman, C. Cotolan, Alfons Popescu, Gh. Gomoiu, Lucian Goian, Ion Oană,. După 1947, majoritatea coriştilor au fost cadre didactice, dar şi oameni din sat, liber-profesionişti, ţărani, muncitori forestieri, funcţionari de la primărie, din sistemul cooperatist şi bancar, etc. Prin felul în care a fost organizat şi condus, prin calitatea vocală deosebită a membrilor săi, corul s-a evidenţiat pe plan naţional (cu deosebire în primele două decenii după 1944) şi pe plan interjudeţean, judeţean şi zonal. Astfel, a obţinut premiul I şi medalia de laureat la festivalul-concurs organizat în sala "Fantasio"din anul 1951 şi ulterior, în anul 1953, la cel de-al patrulea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti a obţinut premiul II şi medalia de argint, la concursul internaţional al formaţiilor corale. Accidentul tragic de maşină din anul 1952, care a dus la moartea a trei membri de frunte ai formaţiei ( pe Dealul Negru, în timp ce veneau spre casă de la un concurs interjudeţean organizat la Râmnicu Vâlcea - printre ei şi directorul Căminului cultural de la acea vreme, învăţătorul Ion Vorovenci) a îndoliat întreaga comunitate din Rucăr, dar şi pe cea artistică de amatori din România. 
  
Ca semn al recunoştinţei faţă de cei plecaţi dintre ei, într-un mod atât de neaşteptat şi brutal, membrii formaţiei corale au închinat acestora, ca şi întregii obşti rucărene, succesul de peste un an de la Bucureşti. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Şcoala din Rucăr în secolul al XX-lea (XXVi) / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!