Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Şcoala din Rucăr în secolul al XVIII-lea
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CAPITOLUL III -ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA 
  
Chiar dacă în plan general, veacul al XVIII-lea a reprezentat, în evoluţia formelor de civilizaţie şi a sistemului de valori, un moment de ruptură, de întoarcere a societăţii din calea ei firească de integrare în civilizaţia de tip european şi a includerii ei forţate în sistemul politic, economic şi de valori otomane - urmare a instaurării regimului de dominaţie fanariotă, aceste forme de integrare au fost parţiale şi vremelnice, neajungând vreodată la forme de simbioză inter şi intraculturale care să fi pervertit în profunzime zăcământul spiritual tradiţional şi formativ. 
  
Desigur, nu poate fi neglijată orientalizarea în materie de mod de viaţă, habitat, de alimentaţie şi îmbrăcăminte la nivelul elitelor însă, la nivelul maselor şi al structurilor administrative de jos, locale, inclusiv a instituţiei şcolare, acestea şi-au urmat mersul lor firesc, chiar daca nu atât de lesnicios. Viaţa comunităţilor locale (şi deci şi a Rucărului acestui timp) devine din ce în ce mai complexă şi dinamică iar îndeletnicirile tradiţionale sau pe cale de a deveni (neguţătoria şi prestaţiile vamale aferente, etc.) impuneau cu necesitate, organizarea ştiinţei de carte în structuri coerente, corespunzătoare nevoilor locale. 
  
În această perioadă a fost nevoie de un mai mare număr de slujitori ai vămii. Apoi, din sânul populaţiei rucărene se ridicaseră un număr mai mare de neguţători, iar numărul tranzacţiilor de tot felul încep să crească. Se fac tot mai multe înstrăinări de drepturi, vânzări de delniţe, se întocmesc tot mai multe acte de zălogire, zapise de vânzare, adiate, hotărnicii, noi catagrafii. Toate acestea au cerut un mai mare număr de ştiutori de carte în mediul rural, deci şi la Rucăr. Despre şcoala din acest secol existentă la Rucăr aflăm din mai multe izvoare documentare. Un prim izvor îl constituie însemnarea lui Teofil, "nepotul popii Stanciului"din Rucăr. Probabil că el venise în Rucăr pe la sfârşitul secolului al XVII-lea de prin părţile Făgăraşului şi învăţase la şcoala românească din acel oraş, întemeiată aici din anul 1657. În anul 1700 el menţionează că a terminat de scris cartea intiitulată Parimiar, cu un total de 265 de file. Peste doi ani Teofil copiase un Miscelaneu teologic în care semnează Teofil grămatic ot Rucăr. La fila 265 Teofil menţionează: "Să se ştie că această carte care se cheamă izvod de Pariimii iaste a lui Teofil". Se arată de asemenea că a fost scrisă cu "toată truda şi cheltuiala lui ca să fie de învăţătură lui şi cui va da Dumnezeu". În celălalt manuscris, la fila 231 el scrie:"Eu Teofil grămăticul am scris până aici cu mila lui Dumnezeu la Rucăr", iar la fila 237 se specifică ""am scris eu Teofil holteiul, nepotu popii Stanciu din Rucăr la 7210"/1710. Că era grămătic la Rucăr, aceasta ne-o spune şi la fila 196. S-a stabilit şi prin alte studii că funcţia de grămătic era echivalentă cu aceea de învăţător. Avem deci dovada certă că în Rucăr era cineva care, pe la 1702, se ocupa cu predarea învăţăturii de carte, a scrisului, cititului şi socotitului. 
  
Nu cunoaştem cât timp se va fi îndeletnicit cu această ocupaţie şi nici locul unde va fi ţinut el, desigur o şcoală particulară. Cunoaştem însă că în acest secol, numărul ştiutorilor de carte a fost de 105. Demn de reţinut este faptul că, la data când îşi făcea însemnările Teofil, acesta era tânăr. El va fi fost multă vreme dascăl al copiilor din Rucăr.De altfel, dintr-o însemnare făcută în diata lui popa Ochi din acest sat, la 4 decembrie 1741, el menţionează următoarele: "... Şi după ce au venit moşul mieu din Moldova, văzându-mă că am învăţat cărticică, mi-au făcut şi zapis ca să-l pomenesc". Deci învăţătura de carte se bucura de o frumoasă apreciere. 
  
Să fi învăţat el carte la Teofil grămăticul ? Este posibil. Din alte însemnări făcute pe unele cărţi religioase aflăm despre existenţa unei şcoli la Rucăr în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea. Unul din învăţătorii şcolii rucărene din această perioadă a fost Matei dascălul. Numele lui figurează într-un document rucărean scris de el la 20 aprile 1775. O şcoală importantă a fost întemeiată pe lângă biserica Rucă-Suseni de către Gheorghe Smernea, un român venit în părţile noastre, ale Muscelului, unii spun că din Albania, alţii din Macedonia. 
  
În pisania bisericii din Suseni, ctitoria sa, el menţionează că venise la Rucăr din eparhia Castoria. Era cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguţătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, îşi schimbă numele în Gheorghe Rucăreanu, începând să cumpere diferite delniţe, apoi şi moşii întregi, chiar munţi din proprietatea devălmaşe a satului. Stăpânit de gânduri frumoase pentru satul al cărui nume şi-l adoptase, ajungând şi la o stare economică înfloritoare, Gheorghe Rucăreanu, mai târziu epistat al oraşului Câmpulung, a zidit biserica din partea de sus a Rucărului şi alături de biserică a construit chilii pentru şcoală şi dascăli, pe care i-a angajat cu plată de la el. Construxcţia bisericii s-a terminat în anul 1782, având hramul sfinţilor Gheorghe şi Dimitrie. Pe peretele dinspre sud se păstrează numele meşterilor zidari: Costandin şi Ion ot Campulung, mesiţa(luna) avgust 1782. La acea dată a fost terminată şi şcoala din curtea bisericii. Deducem aceasta din însemnarea dascălului Dimitrie Anagnostache care, pe o Liturghie, face următoarea precizare: "Şi am scris eu Dimitrie Anagnostache ce am învăţat copiii la şcoala acestei sfinte biserici, la leat 7290"(1782). Acest dascăl scrie mai multe documente rucărene ca cel din: 15 februarie 1783; 20 mai 1786; 26 mai 1786;1787. Din alte însemnări făcute pe cărţi ale bisericii aflăm că la această şcoală au funcţionat şi alţi dascăli. Astfel, pe o Cazanie, tipărită la Râmnic în anul 1792,Niţu sin(fiul) lui Ezechil Enescu scria: "Precum să se ştie când am fost eu Niţu sin Ezechil Enescu dacăl la Rucăr, în cursul anilor de la Adam 7302(1794)". Alături de el, tot pe această carte semnează Niţu sin Bran Duşescu, Niţu Popa Nica dască şi Nicolae Calu-Pârnă Dascălul Niţu, fiul lui Bran Duşescu, face o însemnare şi pe un Antologhion, tipărit la Bucureşti în anul 1777, pe care scrie, în anul 1795: "Niţu sin Bran Duşescu, dascăl ot Rucăr la copii". De menţionat că Niţu sin Ezechil Enescu şi Niţu sin Bran Duşescu nu erau localnici. Ei fuseseră aduşi din ţinutul Braşovului, primul din satul Măgura, al doilea de la Zărneşti. Niţu sin Ezechil Enescu avea şi calitatea de logofăt al satului Rucăr. După cum ammai arătat el a scris şi Ocolniţa satului Rucăr, întocmită prin osârdia preotului Bran Baştea şi apoi tipărită. Ceilalţi doi dacăli, Niţu Popa Nica şi Nicolae sin Mihai Calu-Pârnă(Pârnuţă) erau localnici. De la cel din urmă ni s-au păstrat documente scrsie de el, într-o caligrafie aleasă, chiar frumoasă, precum şi un manual didactic, un Abecedar, intitulat de el Buchiile tălmăcite, o carte alcătuită de el în scopul uşurării procesului de învăţământ. 
  
Menţionăm că la 1785, la Viena, se tipărise Carte trebuincioasă pentru dascăli. Apărută în limba română, lucrarea folosea dacălilor, atât ca manual, cât şi ca îndreptar metodic. 
  
Nu cunoaştem dacă această carte a fost cunoscută de dacălii şcolii de la Rucăr de după 1785, data apariţiei ei. Ştim însă că, dascălul Nicolae Calu-Pârnă s-a gândit şi a elaborat un manual pentru predarea învăţăturilor începătoare. A pornit de la faptul că elevii începători trecuseră, în cadrul bisericii, prin catehizare şi memoraseră unele texte biblice. 
  
De la astfel de texte a început el predarea lecţiilor, analizând un text biblic cunoscut de copii şi care începea cu litera pe care o avea de predat şi pe care o sublinia, o scria pe tablă iar ucenicii săi o repetau pe tăbliţele lor. Am avut neîndoielnic şcoală la Rucăr, cu local propriu şi învăţători renumiţi în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea. 
  
Socotim că numărul şcolarilor era destul de mare deoarece, în această perioadă, şcoala avea un număr de cinci învăţători şi că ea, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu, a fost una din cele mai importante din ţară în acel timp din mediul rural. În privinţa conţinutului procesului de învăţământ facem din nou aprecierea că, în general, dascălii şcolii căutau în primul rând să deprindă pe elevi cu scrierea limbii române, citirea şi cele patru operaţii aritmetice, ceva cântări bisericeşti şi istorioare morale. Cartea elaborată de Mihai Calu, în partea a doua, cuprindea astfel de lecturi. 
  
Referindu-se la primul dascăl de la şcoala întemeiată de Gheorghe Rucăreanu, Dimitrie Anagnostache, socotim că el a fost adus de către ctitor de prin părţile sale de origine. 
  
El ştia şi limba greacă, pe care o va fi predat fiilor lui Gheorghe Rucăreanu. Ca manuale şcolare, în acea vreme, erau folosite şi Ceaslovul, Cazania şi Psaltirea, pe care le vom întâlni întrebuinţate, în acest fel şi în primele decenii ale veacului al XIX-lea. Este de reţinut că unele cărţi religioase aparţineau şi particularilor. 
  
Un Penticostar, tipărit în anul 1743 fusese cumpărat de către Mihai Calu; popa Simon menţionează pe o Psaltire, la anul 1776, că a cumpărat-o cu 3 taleri "ca să fie mie şi copiilor mei de învăţătură", deci cu un evident scop didactic. O Cazanie a bisericii din Rucăr purta semnătura lui Bucur Popovici, fiul lui popa Dimitrii din Sohodol, sat din apropierea Branului. Este o dovadă că tipăriturile circulau dintr-un loc în altul, până în cele mai îndepărtate ţinuturi. Pe un Catavasier, Ion Năstase scria în anul 1842 că este al lui, cumpărat de la Câmpulung cu 8 lei. La acea dată, el semna Năstase Rucăreanu, revizor şcolar al plaiului Dâmboviţa. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Şcoala din Rucăr în secolul al XVIII-lea / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!