Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Şcoala din Rucăr în secolul al XIX-lea (VI)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
După plecarea lui I.D.Petrescu în Serviciul de control al şcolilor, la Rucăr a fost numit ca învăţător un localnic, Ilie Bunescu, un fost elev de-al lui. Acesta a rămas la conducerea şcolii din Rucăr de la începutul anului 1861 şi până în 1867. Atât în timpul cursurilor de pregătire cât şi în activitatea desfăşurată la clasă, Ilie Bunescu s-a dovedit unul dintre cei mai buni învăţători din Muscel.  
  
Impunându-se prin pregătirea şi devotamentul său pentru ridicarea şcolii din Rucăr, Ilie Bunescu este printre puţinii dascăli ai judeţului pentru care s-a făcut propunerea de a fi numit învăţător definitiv. În timpul cât a funcţionat la Rucăr, şcoala de aici a reuşit să atragă la învăţătură un mare număr de şcolari. Astfel, în anul şcolar 1863-1864, Ilie Bunescu avea în şcoala sa un număr de 65 de elevi. Nu cunoaştem nici până în prezent unde a fost localul şcolii. Materialul de arhivă ne informează că localul şcolii din Rucăr a ars în decembrie 1863. După mărturisiri ulterioare, şcoala era în 1863 la un sătean fruntaş de-al satului, Emilian Cotârleţ. Înainte de a trece la următoarea etapă, socotim necesar a arăta după ce fel de programă se desfăşurau învăţăturile în şcolile comunale : 
  
Clasa I. 
  
- Silabisirea şi citirea 
  
- Scrierea după model 
  
- Rugăciunile 
  
- Prinţipuri de numerotaţie şi calcule în gând 
  
Clasa a II-a 
  
- Citire liberă pe diferite cărţi 
  
- Scrierea după model şi dictando 
  
- Catehismul religiei creştine 
  
- Cele patru lucrări ale aritmeticii 
  
Este interesant de observat că inspectoratul şcolar fixase pentru învăţători şi orarul după care trebuiau să se desfăşoare învăţăturile.  
  
"Împărţirea lecţiilor pe timp", aşa se numea orarul şcolilor pe atunci, el fiind următorul : 
  
Înainte de amiază 
  
Clasa I. 
  
- Rugăciune (la intrarea în şcoală) 
  
- Scrierea în bănci 
  
- Silabisirea şi citirea în semicercuri 
  
- Scrierea numerelor de aritmetică 
  
- Calcul în gând la semicercuri 
  
- Rugăciunea (la ieşirea din şcoală) 
  
Clasa a II-a. 
  
- Rugăciunea (la intrare şi ieşire) 
  
- Citirea în semicerc 
  
- Scrierea în caligrafie 
  
- Aritmetica la semicercuri 
  
- Lucrări la aritmetică în bănci 
  
După amiază 
  
Clasa I 
  
- Scrierea în bănci 
  
- Învăţătura rugăciunilor şi silabisirea la semicercuri 
  
Clasa a II-a 
  
- Catehismul la semicercuri 
  
- Scrierea dictando în bănci 
  
- Rugăciunea şi ieşirea. 
  
Orarul prevedea de asemenea ca în fiecare săptămână, miercurea şi sâmbăta, să se facă controlul curăţeniei elevilor, iar sâmbăta după amiază şi duminica dimineaţa învăţătorul să meargă cu şcolarul la biserică. Observăm în orar obligaţii generale pentru toate şcolile. Se urmărea deci, ca activitatea şcolară să se desfăşoare unitar, după aceleaşi norme.  
  
Din lectura programei, întocmită de inspectorul şcolilor săteşti din Muscel, observăm că ea cuprinde un volum mai mic de cunoştinţe decât cel prevăzut în programa alcătuită de Eforia Instrucţiunii Publice, în 1862. Cea din urmă cuprindea şi noţiuni de geografie, cunoştinţe legate de măsurarea pogoanelor, reguli ortografice, memorizare din biografiile domnilor români cei mai vestiţi, măsuri de greutate şi lungime. 
  
Menţionăm că această programă a fost elaborată de George Radu Melidon, viitorul director al şcolii normale din Câmpulung. Socotim însă că programa era prea cuprinzătoare şi că Melidon, deşi era director pentru instrucţiunea publică, era departe de a cunoaşte realitatea satelor noastre, cu învăţători care nu erau pregătiţi, cu elevi, fii de oameni săraci, care nu aveau cu ce să se îmbrace pentru a frecventa regulat cursurile şcolare. 
  
Problema unui învăţământ pentru toţi tinerii de ambele sexe a constituit preocupări încă mai înainte. Amintind numai Proclamaţia de la Islaz şi Mesajul domnitorului Unirii observăm că se cerea ca toţi fiii ţării să se împărtăşească din binefacerile învăţăturii de carte. De altfel, în articolul XVI din Constituţia paşoptistă se menţiona că pe învăţătură se întemeiază viitorul ţării. 
  
Toţi oamenii revoluţiei şi în special oamenii şcolii luptaseră pentru un învăţământ atoatecuprinzător, de masă. Între obiectivele pe care le fixaseră luptătorii pentru Unire, în primele rânduri se situa problema învăţământului şi cu deosebire gratuitatea lui. Legiuirea care urma să aibă la bază aceste principii a fost Legea instrucţiunii publice din anul 1864. 
  
Ideea obligativităţii învăţământului o găsim prezentă la fruntaşii mişcării revoluţionare de la 1848. În Proclamaţia de la Islaz se preciza că "nici un fiu de cetăţean din câţi se află azi în vârstă de 12 ani şi câţi se vor mai naşte de acum înainte, să nu rămână neîmpărtăşiţi de învăţătură". 
  
Am văzut însă că, după înăbuşirea revoluţiei, guvernul reacţionar a închis şcolile, iar pe învăţători şi profesori i-a îndepărtat din învăţământ. Prima legiuire şcolară, elaborată în condiţiile statului centralizat român, care hotărăşte în esenţă, învăţământul de stat obligatoriu şi gratuit, este Legea instrucţiunii publice din 1864. Legea stabilea obligaţia ca toţi copiii, cu vârste între 8 şi 12 ani, să urmeze la şcoală. Prin lege se interzicea angajarea în industrie sau la vreun meşteşug, a copiilor sub 12 ani. Se stabilea de asemenea, gratuitatea învăţământului. Întreţinerea şcolii revenea drept sarcină obştei comunale. Mai erau prevăzute drept principii importante cel al egalităţii sexelor la învăţătură, desprinderea treptată a şcolii de sub tutela bisericii, unitatea şcolii elementare de la oraş şi sat, necesitatea pregătirii învăţătorilor. Se mai prevedea ca şcoala să aibă o durată de 4 clase, în care să fie cuprinşi atât băieţii cât şi fetele. 
  
Şcoala din Rucăr, după legea instrucţiunii publice din 1864, continua cu vrednicul învăţător Ilie Bunescu, după această programă: citirea şi scrierea, gramatica, catehismul, noţiuni de geografie şi istorie a patriei, cele 4 operaţiuni aritmetice, noţiuni de igienă, cunoştinţe referitoare la datoriile cetăţeanului, sistema legală a măsurilor şi greutăţilor. Pentru fete se adăuga şi lucrul de mână. După cum se observă, catehismul, religia, figura între obiectele de învăţământ din şcoala elementară. De altfel, ea nu va lipsi nici din programele pentru licee şi şcoli normale, care se vor elibera în această perioadă. 
  
Erată: în nr. din 3 octombrie 2011 al revistei nr. episodului al articolului este de V şi nu XV 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Şcoala din Rucăr în secolul al XIX-lea (VI) / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!