Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   


Autor: Octavian Lupu         Publicat în: Ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011        Toate Articolele Autorului

SCHIŢĂ DE STUDIU A BIBLIEI DINTR-O PERSPECTIVĂ DE ANSAMBLU – (6) – CARTEA DEUTERONOM
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Aducerea la existenţă a primei naţiuni monoteiste nu a fost un lucru simplu. S-a pornit de la un mic nucleu de oameni credincioşi din Mesopotamia, din care a fost format printr-un lung proces de selectare şi rafinare un grup social numeros, care ulterior în Egipt pe parcursul a peste patru sute de ani a devenit o mare mulţime. Această naţiune fără istorie, desconsiderată şi înjosită de egipteni a dobândit conştiinţa de sine şi memoria pierdută pe parcursul unei anevoioase şcoli din pustie timp de patruzeci de ani, adică o zecime din perioada egipteană. 
  
La finalul acestui interval, naţiunea formată din urmaşii lui Avraam era gata să formeze primul stat teocratic din istorie, un proiect grandios, destinat refacerii conştiinţei colective a umanităţii cu privire la Marele Autor al cerului şi pământului. Însă înainte ca mandatul lui Moise să se fi încheiat, era necesară o repetare a învăţăturilor de bază primite din partea lui Dumnezeu. Marele pericol era ca naţiunea nou constituită să se întoarcă la politeism şi astfel să fie compromis întregul plan de refacere a umanităţii. De aceea, cartea Deuteronom se constituie ca un manifest deschis împotriva oricărei forme de politeism, o respingere a compromisului şi tentaţiei de a reveni în rândul "lumii", pierzîndu-se cunoştinţa despre Marele Creator. În cumpănă se afla întregul destin al omenirii, de menţinerea vie a flăcării credinţei în singurul Dumnezeu depindea evitarea unei catastrofe nimicitoare similare cu potopul. Existenţa şi distrugerea omului de pe pământ se aflau într-o strânsă legătură cu extinderea monoteismului originar de la indivizi izolaţi la o naţiune bine constituită, aceasta fiind o etapă intermediară pentru extinderea transnaţională de mai târziu. 
  
Este posibil să privim Vechiul Testament doar ca o cronică a istoriei evreilor, dar acest lucru ar fi o mare greşeală. Etapa naţiunii monoteiste era esenţială pentru recuperarea umanităţii şi aducerea ei în armonie cu Dumnezeu şi cu întregul univers. De aceea, în religia mozaică au fost încorporate învăţături profunde despre transformarea interioară realizată prin credinţa în Marele Creator, precum şi elemente importante de justiţie divină şi de principii morale avansare, destinate să educe marea naţiune a evreilor în a deveni reprezentanţi ai autorităţii lui Dumnezeu pe pământ. Astfel, prin înfiinţarea primului stat teocratic, aflat sub directa îndrumare a lui Dumnezeu, se realiza un pas decisiv în eradicarea oricărei forme de răutate şi nelegiuire de pe pământ.  
  
Structura cărţii Deuteronom, nume ce se traduce prin "a doua lege"sau "repetarea legii", este logică şi uşor de urmărit, fiind o sinteză a discursurilor ţinute de către Moise înainte de terminarea mandatului său de conducător. Astfel, pentru început Moise a relatat în scurte cuvinte istoria călătoriei prin pustiu a naţiunii alese timp de patruzeci de ani. Această perioadă a fost presărată cu nenumărate evenimente nefericite, destinate să descurajeze pe evrei, să le inducă o stare de nemulţumire, care în final să conducă la răzvrătire şi la abandonarea credinţei în Dumnezeu. Cu siguranţă că pentru Moise, tentaţia de a abandona a fost continuă, fiind nevoit în multe ocazii să stea singur împotriva mulţimii potrivnice a celor nemulţumiţi şi să îşi pună în primejdie propria viaţă în confruntarea violentă cu indisciplina unei naţiuni ce nu ştia să asculte decât de biciul egiptenilor. 
  
În continuare, Moise a repetat în mod sintetic poruncilor divine, îndemnând naţiunea să persevereze prin intermediul unei educaţii continue în respectarea codului de legi transmis de ctăre Dumnezeu. S-ar putea să ne plictisească astfel de detalii legate de reguli ce nu mai sunt de actualitate în ce priveşte litera lor, dar dacă am studia cu atenţie principiile care au stat la baza lor, atunci am putea distinge fundamentele monoteismului originar, redat într-o mare măsură simbolic în cadrul religiei mozaice. Uneori, avem tendinţa să lecturăm superficial cartea Deuteronom, fără a fi în stare să discernem aceste nivel prodund al revelaţiei divine şi astfel să rămânem doar cu o impresie superficială a ceea ce Marele Autor doreşte să ne comunice astăzi în circumstanţe diferite faţă de acele vremuri. 
  
De exemplu, sistemul de jertfe şi descrierea cu multe detalii a acestuia, se constituie ca un mare obstacol pentru citirea Bibliei, din cauza lipsei de înţelegere a fundamentelor acestor rânduieli şi a ignorării intenţiei divine pentru toate generaţiile de oameni ale planetei Pământ. Însă acest sistem de jertfe, nu reprezenta altceva decât modalitatea cosmică de transfer a vinovăţiei rezultate în urma Căderii asupra unui elment intermediar, mai precis asupra unei fiinţe nevinovate, ce urma să primească pedeapsa divină hotărâtă asupra celui păcătos. Identitatea acestei fiinţe nu este dezvăluită, ea fiind acoperită prin reprezentări simbolice în genul animalelor folosite în acest scop. 
  
Monoteismul originar nu a avut astfel de simboluri ascunse, fiind clară asocierea dintre animalul jertfit şi Cel ce urma să se jertfească în numele omului. Dar religia mozaică, fiind doar o etapă intermediară în aducerea unei lumi lipsite de memoria începutului la adevărata credinţă. De aceea, atunci când citim cartea Deuteronom, chiar dacă nu înţelegem pe deplin scopul redării simbolice a planului divin de refacere a umanităţii, totuşi va fi util să examinăm cu atenţie detaliile de valoare, care trec dincolo de acele vremuri. 
  
În continuare, Moise a încurajat pe evrei în cucerirea Palestinei, acest lucru fiind esenţia în formarea naţiunii sfinte, prin definirea unui teritoriu în care monoteismul originar să fie repus în drepturi, cu perspectiva revenirii Marelui Autor în mijlocul omenirii. Trebuie bine înţeles faptul, că datorită Căderii, Marele Creator a fost izgonit de pe pământul adus la existenţă prin voinţa Sa. Iar prin politeism, îndepărtarea fizică a fost însoţită şi de o sfidătoare înlocuire a poziţiei Sale cu închinări false şi imaginate de omul degradat prin abandonarea legăturii cu Dumnezeu. 
  
Mai departe, Moise a îndemnat pe evrei să respecte poruncile Domnului, astfel încât prezenţa sfântă să rămână împreună cu ei. Scopul renaşterii unei naţiuni credincioase lui Dumnezeu era acela de a oferi cadrul ca Marele Autor să se întoarcă să locuiască pe pământ. În mod paradoxal, păcatul omului nu a adus doar pierderea nemuririi de către umanitate, dar deopotrivă a oferit planeta Pământ ca teritoriu fiinţelor răzvrătite împotriva autorităţii divine. Izgonirea lui Dumnezeu reprezintă cea mai de seamă vină a umanităţii, posibilitatea reconcilierii fiind exclusă cât timp omul rămânea de partea partidei ce dorea răsturnarea ordinii divine din univers. 
  
În continuare, prin amintirea ocaziilor de răzvrătire, Moise a încercat să îi determine pe evrei să nu mai repete greşelile trecutului, fiindcă acestea urmau să devină fatale. În plus, prin intermediul avertismentelor şi făgăduinţelor pe care aveau să le rostească de îndată ce intrau în Ţara Făgăduită, naţiunea trebuia să devină conştientă că se află într-un nou Eden, alegerea binelui şi respingerea răului fiind o cerinţă esenţială în a beneficia de prosperitatea unui ţinut fertil, aflat sub protecţia specială a lui Dumnezeu. 
  
Nu în ultimul rând, Moise a trasat sarcina de a fii nimicită idolatriei în Palestina, orice formă de politeism find exclusă, iar codul de reglementări civile, penale şi levitice, grupat generic sub numele de Lege, a fost din nou aminit ca obligaţie continuă pentru evrei. Legătura dintre politeism şi nerespectarea Legii era evidentă, fiindcă acest cod moral se baza pe închinarea la Marele Creator şi pe puterea morală oferită de El în a asculta de aceste rânduieli sfinte. 
  
La final, Moise a numit în mod oficial ca succesor pe Iosua şi a rostit o binecuvântare pentru întreaga naţiune, cu speranţa că dincolo de orizontul întunecat al viitorului, de presimţirea sumbră a neascultării, totuşi o eră luminată avea să înceapă prin venirea lui Mesia, a Celui care avea să conducă la apariţia deplină a monoteismului originar pe faţa întregului pământ. De fapt, cartea Deuteronom încheie în mod armonios activitatea plină de abnegaţie şi sacrificiu a unuia dintre cei mai mari lideri ai umanităţii. 
  
Niciodată până la Moise nu a mai existat o naţiune care să se grupeze în jurul credinţei în Viul Dumnezeu, iar proiectul la care a fost chemat a marcat încă o treaptă în decoperirea şi revenirea Marelui Autor pe pământ. Privind peste veacuri, putem înţelege că anunţarea lui Mesia nu a fost întâmplătoare, ea fiind destinată extinderii la scara întregii umanităţi a conştiinţei că Dumnezeu există, că El ne-a creat, că suntem datori să ne supunem autorităţii Sale şi că în final El va reveni pe pământ în mijlocul celor care aleg să Îl urmeze părăsind diferitele forme de politeism şi alăturându-se principiilor monoteismului originar, de care depinde totul în ceea ce ne priveşte. Însă despre provocările şi eforturile depuse în cucerirea Palestinei în timpul lui Iosua, vom vorbi în episodul următor. 
  
Octavian Lupu 
  
Petroşani 
  
09 septembrie 2011 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
SCHIŢĂ DE STUDIU A BIBLIEI DINTR-O PERSPECTIVĂ DE ANSAMBLU – (6) – CARTEA DEUTERONOM / Octavian Lupu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Lupu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Octavian Lupu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!