Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Stihuri > Mozaic > Mobil |   



SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME)

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
RIDICĂ-TE PROFUNDĂ ROMÂNIE  
 
De voi putea ridica România profundă,  
Voi face oaste din artişti, scriitori şi poeţi!  
Şi-apoi cu ei, ocupând Parlamentul,  
vom alunga pe cei, pe care voi, şi de vreţi,  
nu puteţi! Nu puteţi!  
 
Răbdăm, o, Doamne Sfânt, de 65 de ani,  
Doar preşedinţi şi feţe numai de zmintiţi,  
Tot parlamentu-i... o haită de nebuni,  
numai corupţi, din măduvă, cu toţi-s,  
până-n dinţi! Până-n dinţi!  
 
O, glas de Ţară, de-ai mai striga la noi,  
cu vers de June al Literaturii noastre!...  
Ţi-am înarma şi slova păcii la nevoi,  
şi vom lovi cu ea duşmanul chiar coaste,  
dinspre Astre! Dinspre Astre!  
 
Vom pune legea dreaptă-n România mea!  
Să fie un Regat al tuturor ce-o cântă!  
Averea noastră toată, adunată-n dor,  
atinsă să nu fie de rugină, nici de molii,  
niciodată! Niciodată!  
 
Uneşte-te române, acuma este timpul:  
Te cheamă Ţara ta! E iarăşi în nevoi.  
Oare cui trebuie să mai plătească birul?  
O fură-acuma chiar şi unii fii ai tăi,  
ca şi străinul! Şi străinul!  
 
Hoţu-i în Ţară: vin’ acum şi-l prinde:  
Strigă-l pe nume, pe al tău duşman!  
Ca iarba rea stârpeşte-l, acum, frate,  
Căci iată-l, vrea să mori cu tot cu Neam  
şi cu Cetate! Cu Cetate!  
 
Până ce încă glasul nu-mi va amorţi,  
vreau să aprind plăpânda ta mândrie!  
Acuma, Doamne Sfinte, fă-mă auzit:  
Ridică-ţi luptătorii cu dragoste de glie,  
ridică-ţi şi bătrânii, chiar dacă ţi-au albit,  
cheamă-ţi acasă fii din cele patru vânturi!  
Şi mie, dă-mi un semn, cât încă n-am murit,  
şi-acuma, de mă chemi, Iubită Românie,  
’s pregătit! Sunt pregătit!  
 
 
ACOLO ESTE ŢARA MEA...  
DAR NU ŞI RAIUL ROMÂNESC!  
 
Se-ntoarce Monarhia Română printre noi!  
Ne cheamă la spectacol, un glas, să ne unim  
în dragoste de Ţară: E Bardul din Craiova!  
...şi mergem, ca... un ceas şi noi... să-l ascultăm.  
 
S-aşează-n bănci cu noi, Radu şi Margareta,  
după ce comuniştii cu totul ne-au tâmpit...  
Ne-au dărâmat Biserici, sau le-au umplut de vite,  
iar în români-creştini, pe mulţi sălbăticind!...  
 
Încurajează Bardul, cu ale lui cuvinte,  
pe „căpşunarii” Ţării plecaţi printre străini...  
Din ochi ne ţâşnesc lacrimi, ...din glasul lui suspine:  
Azi dragostea lui Tudor, străpunge pe români!  
 
Bardul aplaudat, revine iar în scenă,  
dar nu vrea nici un cântec, în plus, a ne cânta...  
Degeaba îi ceream, cu toţii, să ne cânte,  
cum numai el o ştie: Acolo-i Ţara mea!  
 
Scârbiţi de „tovi-tovarăşi” şi de ai lor „tovi-pretini”,  
ne-am luat lumea în cap, pentru-a ne transforma,  
căci bani pentru o pâine, ...copii, ...îmbrăcăminte,  
„ei” au făcut ca-n Ţară să nu-ţi poţi câştiga...  
 
„Noi nu ne vindem Ţara!” strigau în cor „minerii”  
chemaţi de ”preşedinte” să dea-n bucureşteni;  
„Noi-muncim-noi-nu-gândim!” Aşa scandau nebunii!  
Şi-ndatorând iar Ţara, ”ei” au vândut-o primii...  
 
Dar vine Monarhia să dea mâna cu noi,  
fără de gărzi de corp, căci n-au de ce-i feri:  
Românul ce munceşte, e om, nu-i un strigoi,  
nici hoţ, nici criminal: ...mai ştie om a fi!  
 
Nu ştim a da onoruri, ...dar văd că nu contează!  
Şi simt, ...şi înţeleg, acum, de ce-au venit:  
A sta cu noi în bănci, a fi român o oră...  
A fi Român e mult! Iar noi le-am dovedit.  
 
Vorbim, ...cum cel din Ţară, trăieşte amărât  
Cu pensii de nimica, pe-o viaţă ce-a muncit...  
Cum hoţii-n Parlament, plătiţi încă-n valute,  
n-au legi pentru-a plăti normal pe cel muncit...  
 
Monarhii nu promit a da la oameni bani,  
cum scapă printre degeţi un ”Becali” zmintit;  
Ce pot reda ei totuşi Românului din lume?  
Cinstea şi demnitatea! ...ce-atâta ne-am dorit.  
 
Bardul plecă! ...Cum? ...Nu ştim! Nici pe unde...  
Cu toţii am fi vrut azi a-l îmbrăţişa!  
...Degeaba i-am cerut, în lacrimi, să ne cânte,  
Cum numai el o ştie: Acolo-i Ţara mea!...  
 
 
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE!  
 
MOTTO:„Iertare de la Dumnezeu să cer?  
Dar, ...să-mi aduc aminte: Cu ce-am greşit spre El?”  
 
Să mă ierte-aş vrea, românul,  
ce-i mai tânăr decât mine,  
că nu pot şi eu, ca el,  
purta pantalonii-n vine...  
 
Şi-am să-i spun de ce nu pot:  
„Cămaşa” , „sumanul” rupt,  
le-am primit de la Vasile  
şi-s... „bucăţi pe dedesupt”!  
 
Să mă ierte „mucidonski”,  
arogant, privind la mine,  
că n-aş refuza nici munca,  
cea mai grea, ce-o fi, pe lume...  
 
Şi-i spun, de ce n-o refuz:  
„Cu munca m-am ajutat,  
să trimit pensia fetei,  
sau mai mult, de-am câştigat...”  
 
...Să mă ierte dar, românul,  
ce-i mai tânăr decât mine,  
că, nu pot să-njur pe SITE:  
.Să vorbesc urât, nu-mi vine!  
 
Nu pot beşteli pe nimeni...  
N-am duhul minorităţii!  
Ba, din contră, am ales,  
să ţin piept eu, răutăţii...  
 
Să nu zicem: „Ţepeş, vino!”,  
căci să vină, noi nu vrem:  
Nici să moară hoţii-n ţeapă,  
...nici cinstiţi, să mai avem!  
 
Am dorit, atâţia-n Ţară(!),  
pân-acum tot hoţi, s-avem:  
Şi-am avut habar de-AD-HOC!  
- Nu-i la modă? Nu-l mai vrem!  
 
Un Milionar, smerit?  
- Papion, de-ăla, să vrem?  
Cu „de-ai noştri”, parlamentul,  
vrem să-l umplem, cât putem!  
 
Avem Rege al Unirii?  
- Nu ştie a vorbi limba!  
Aşa că, nu ne-ar pricepe  
când „glumim” şi noi cu vorba!  
 
Nu mai ştim deci, a alege,  
unul smerit sau cinstit...  
Dar pe SITE, râdem, cu rusul:  
„Aşa-i Băse”, la privit!  
 
Iliescu, Róman, Geoană,  
sau Năstase-am vrea, sau Crin...  
Vrem ca ăştia, preşedinte,  
să ne mintă iar, din plin.  
 
Stoica, Vântu, acea Vlass:  
Iată-i, cum şi-au făcut plinul!  
Vrem, aşa, la fel ca ei:  
Plin să-şi facă, tot românul!  
 
--------------------------------------  
 
Să mă ierţi, copil-române!  
Vinovat? Tu, nu poţi fi...  
Nu ironizez, când spun:  
Eu, greşit-am, vreau să ştii!  
 
Am vrut să-ţi dau libertate,  
să cutreieri lumea mare...  
Tolerând însă, pe Primul,  
eu ţi-am destrăbălare!  
 
Iartă-mă, român-copile,  
c-am ales de-atunci tirani  
...dintre ei şi din Vadimi...,  
alţi „paukări”, ...alţi duşmani!  
 
Nici Ţara nu-ţi e unită,  
nici tu fericit, nu eşti  
Plâng de-atâta-amărăciune,  
şi te iert, de mă urăşti!  
 
Chiar, cum mulţi pe Eminescu,  
ai dreptul să mă urăşti,  
căci, ca el scriu ADEVĂRUL,  
luminând, dintre poveşti.  
 
Nu-ţi mânjesc literatura,  
cu „nevoi” ce au cei „mari”,  
azi Brânză, ieri Maiorescu,  
hoţi, spioni, zişi demnitari.  
 
Proşti ne ştii... cât avem viaţă.  
Morţi: Luceferi, ţara-ţi are!  
Culpa mea-i român-copile,  
şi smerit îţi cer IERTARE!  
 
 
IUBIŢI-I PE COPIII ROMÂNIEI  
(Cântec patriotic/ A patriotic song)  
 
1. Iubiţi şi pe copiii României,  
căci sunt şi ei copii ca alţi copii!  
//: Dar azi vă spun că-s toţi, ca şi ai noştri,  
şi suntem obligaţi să ştim de ei. ://  
 
2. Închizând ochii, i-am lăsat prin gări,  
prin staţii de maşini sau de metrou,  
//: minţiţi şi alungaţi de criminalii  
spre-a fi în stradă pradă celui rău... ://  
 
3. Băieţi şi fete seara sunt vânduţi,  
pentru viol, la diavoli criminali,  
//: şi-n astfel de păcat sunt antrenaţi,  
copii ce sunt mai mici de zece ani... ://  
 
4.(se recită)  
Un gând pentru ştiinţă vă trimit  
vouă, creştini, azi încă fraţi ai mei:  
”Iubiţi pe toţi copii României,  
c-aţi fost şi voi odat’ copii ca ei!”  
 
5. Iubeşte-i pe copiii României,  
şi pe toţi cei pe care-i vezi ca ei,  
//: căci dacă n-ar fi fost Mântuitorul,  
în locul lor puteau să fie-ai tăi! ://  
 
6. Hai să iubim copiii României,  
şi să-ngrijim noi, mai întâi, de ei!  
//: Hai să-nţelegem că sunt toţi ai noştri,  
şi suntem obligaţi să ştim de ei! ://  
 
7. We have to love all the children of this world!  
We have set them before of the Lord will!  
//: Because He shown us of two thousand years.  
So, let for them free way to come to Him! ://  
 
ODĂ MOLDOVEI  
(Imn patriotic, compus pe melodia cântecului ”Splendoarea crinilor cereşti”)  
 
1) În Neamul meu, cel românesc, şi moldoveanu-i unul,  
căci de la Nistru la Carpaţi, e moldovean românul!  
 
Refren: O, România mea:  
Moldova-i Ţara mea, şi-a ta!  
De dor mereu, îţi voi câta  
„Acea Ţară dintre râuri!”,  
…până ce iar te voi vedea  
întreagă, ca pe vremuri!  
 
2)Vitejii lupători ai ei, aveau fruntea senină,  
deşi destinul le-a fos plin de luptă şi prigoană.  
 
3)Iar domnitorii mari ai ei purtau pe cap coroană:  
De lupte-n care au biruit, Istoria e plină!  
 
4)Bisericile ei au fost în aur scump lucrate,  
iar sfinţii ei duhovnicesc şi-azi fie-ce cetate.  
 
5)A’ sale râuri udă şi-azi, cu apă cristalină,  
Moldova României Mari, de oameni harnici plină!  
 
6)Poeţii ei şi azi, în vers, neîntrecuţi o cântă  
În limba ta, ...de mii de ani: ”Moldovă, să fii mândră!  
 
7)Fie binecuvânată-n veci, căci greu i-a fost trecutul:  
E parte-a României Mari, căci nu-i de vină Prutul…  
 
Alexandru TOMA  
Madrid, Spania  
6 martie 2011  
Referinţă Bibliografică:
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) / Alexandru şi Maricuţa Manciuc Toma : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 65, Anul I, 06 martie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Alexandru şi Maricuţa Manciuc Toma : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Alexandru şi Maricuţa Manciuc Toma
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!