Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Roni Căciularu         Publicat în: Ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Roni CĂCIULARU - CODUL LUI M.B.B.
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Despre „Calendele măgarilor”, de Mihai Batog Bujeniţă  
 
De la început trebuie să spun că mă intrigă atât titlul acestei cărţi, cât şi numele autorului ei. E drept, ele sunt de natură să te tragă de mânecă şi să-ţi implice câte un mic şi diabolic semn de întrebare. Nu sunt deloc banale, iar originalitatea lor parcă pişcă. Se pare că autorul are ceva demonic în el, are o anume plăcere de a-şi bate joc. In esenţă, titlul îmi ilustrează plăcerea sintetică de a râde şi de a produce râsul ironic şi dispreţuitor, pe socoteala unor categorii sociale care constituie tare ale României de azi (şi nu numai de azi), aflată în criză prelungită, în interminabila perioadă actuală de tranziţie, de la o orânduire la alta. Cam astea ar fi „calendele” la care se referă M.B.B. Dar, pentru că spiritul sau critic este atât de ascuţit, el nu se neglijează nici chiar pe sine însuşi, administrându-şi o anume autoironie-şaradă, prin adoptarea unui nume ciudat, care parcă zâmbeşte ( aş spune trist) câtre sine însuşi. Cu toată bâşcălia şi zeflemeaua constructivă, de dedublare, citindu-l pe acest deosebit de important scriitor român, am senzaţia că substanţa sa de conştiinţă scriitoricească este marcată de o încrâncenare, ascunsă cu subtil rafinament. Cât priveşte humorul cărţii sale, el vine din revoltă, din durerea şi înciudarea autorului faţă de o lume care nu-i la locul ei, inutilă şi destructivă.  
 
Cartea despre care vorbim nu este voluminoasă, dar e de o densitate şi suculenţă excepţionale, ea ne relevă un scriitor de anvergură universală, prin substanţa şi aliura ei - pe cât de satiric prezentată, pe-atât de profund umană. Dar cartea aceasta de excepţie îşi câştigă universalitatea, în acelaşi timp, prin tenta ei profund locală, specific naţională. Ca şi prin măiestria artistică, de un farmec întâlnit numai la scrieri de prim rang. Prin humor, prin satiră şi ironie, prin incisivitatea portretelor şi descrierilor în „apă tare”, prin..., prin... Dar nu vreau să insist prea mult asupra calităţilor deosebite de scriitor ale lui M.B.B., sau asupra deliciului lecturii acestei opere. Să reţinem doar că acest opus - „Calendele Măgarilor”- a apărut la prestigioasa Editură Tipo Moldova din Iaşi, într-o colecţie „de vârf”: „Opera Omnia” (seria pentru proză scurtă contemporană). Nu ştiu dacă azi cartea se mai găseşte în librării, totuşi aş recomanda-o prietenilor mei, cu cea mai mare căldură. Spre a le da acestora, şi nu doar lor, o mostră a satirei bujeniţiene, voi cita textul celei mai scurte schiţe care mi-a fost dat să citesc până acum. Ea apare în carte sub forma unui „Motto”:  
 
„Data stelară 2000, de revelion.  
- Maricico, dăşchide, fato fereastra, să vedem şi noi sfârşitu' lumii!  
( Nea Mardare, de la trei, un înţelept local).  
 
Adevărul e că mi-am notat atâtea fragmente demne de citat, din cartea acestui mare domn al literelor româneşti, pe nume Mihai Batog Bujeniţă, de altfel cunoscut şi peste hotarele României, încât cred că voi fi nevoit să renunţ la intenţia mea iniţială, de a cita din carte, lăsându-vă neştirbită bucuria delectării directe, cu un umor şi cu o satiră vecine cu cele ale unui Nenea Iancu, dar cu altă personalitate, cu un alt timbru, de autor contemporan nouă, al cărui loc este deja asigurat în paginile cele mai reprezentative ale perioadei actuale, în cadrul Istoriei literare româneşti.  
 
M.B.B. se dovedeşte, şi de data aceasta, un scriitor robust, lucid, detaşându-se de societatea în care trăieşte şi dominând-o, el prinzându-şi personajele în insectarul său literar, pus la dispoziţia noastră, spre a ne vedea semenii şi spre a ne simţi superioritatea. Căci răzând de oamenii aceştia trândavi, mincinoşi, impostori, proşti cu lustru „dă” deştepţi, incapabili, fără orizont, unii perfizi, alţii demagogi etc., descrişi cu o cerneală vitriolantă, ne simţim superiori în normalitatea noastră. Şi când spun „noastră” mă refer la cititorul român de aici, ca şi la cel din România, ori de pe orice meridian s-ar afla el. Autorul este nu numai inteligent, dar şi sarcastic în humorul său, implicându-se, dar şi păstrându-şi autonomia de a fi deasupra evenimentelor redate şi transfigurate literar de el, ca şi în afara personajelor sale, ridicole şi, nu o dată, groteşti. Prin descrierea acestor exemplare, Bujeniţă ne redă o Românie caracterizată, din păcate, printr-o dureroasă stare de criză. Economică. Socială. Politică. Morală. E o lume care orbecăieşte, părându-i-se că trăieşte. E o lume a sub-culturii, a prostiei, a matrapazlâcului, a compromisului josnic, a lipsei de ruşine, a încălcării nonşalante a normelor elementare de conduită... O lume comică, o lume jalnică. Iar dacă aceasta apare aici, în carte, este numai pentrucă acest înţelept şi curajos scriitor ştie că prin râsul său ( şi al nostru ) el devine un salvator al demnităţii umane. Numai pe baza acestui ideal înalt, scriitorul satirizează Calendele Măgarilor, însumând o lume precum cea a cărţii sale. Dar asta, în limbajul unei literaturi vivante, atractive şi distractive, de o teribilă profunzime.  
 
Aş „sparge” acum, cu voia dumneavoastră, aceste consideraţii şi m-aş lăsa dus de ispita iniţială a citatelor. Iată, de pildă, cum M.B.B. ne subliniază faptul că luna ianuarie este o perioadă depresivă. „Amintirea tot mai îndepărtată a chiolhanurilor de la sărbători, gândurile apăsătoare că mai ai cam o veşnicie până la concediu şi eşti nevoit, în această perioadă să te faci că munceşti, băutura şi banii s-au terminat, precum şi gagicile care umblă-nfofolite în palton şi încălţate cu galoşi, ar fi câteva motive, însă suficiente, să te prăbuşească.(...). Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboşi, cârnaţi, kile de tobă, ţuică, bere, vin şi zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar ghiara sa rece strânge beregăţile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaţ şi ultimul fum de ţigară, se declară pregătit să se-arunce în golul tranziţiei de la o societate la alta”.  
 
Câteva trăsături de condei şi este sugerată, schiţată deja, starea de criză a ţării, dar şi „reacţia” de grup, vizavi de ea. Citatul este luat la-ntâmplare, altele sunt şi mai suculente, mai acide, satira având în ea viguroase elemente ale comicului de situaţie, de limbaj, umorul find adesea grotesc şi sarcastic, dezvăluindu-ne o lume prea puţin cunoscută, dar ironizată şi declasată de autor, prin dilatare şi o oglindire realist critică, de o forţă artistică aparte, însoţită de o jubilaţie caricaturală care oferă mari satisfacţii estetice şi morale cititorului, omului obişnuit al României, însetat de cât mai multă normalitate şi decenţă. Comicul lui M.B.B. este imprevizibil, surprinzător şi deosebit de original. El caricaturizează ignoranţa, suficienţa, trândăvia, tâmpenia,impostura, perfidia, furtul, minciuna, mojicia, lipsa de cultură, neglijenţa şi perfidia. „Codul” lui M.B.B, inclus în „Calendele Măgarilor”, aruncă săgeţi asupra aleşilor ţării, asupra intelectualilor care nu ştiu nimic, ţăranilor care îţi arată câmpuri pustii şi-ţi spun cu mândrie că de acolo mănâncă pâinea orăşenii; el încriminează şi dispreţul pentru semenul tău, „care nu a dobândit avere, dar nici nu s-a prostituat pentru asta”... Critica satirică se ridică şi împotriva presei superficiale, neprofesioniste şi manipulatoare, împotriva stagnării şi recurenţei morale a unei bune părţi a ţărănimii în curs de orăşenizare, ca şi a altor aspecte ale societăţii actuale, constituindu-se într-o adevărată cronică de moravuri ale acestei tranziţii, din deceniile aşa numite postrevoluţionare. Dar să fim sinceri, astfel de racile sunt numai în România?! Ba, bine că nu! Ele se-ntâlnesc pretutindeni. Diferă numai gradul de concentrare pe metru pătrat. Incât oriunde, pe mapamond, M.B.B. este binevenit şi receptat cu voluptate.  
 
A face haz de oameni pe care-i poţi întâlni pe stradă, pe casa scărilor de la blocul în care locuieşti, la piaţă sau în concediul de odihnă, înseamnă nu numai curaj şi clar-viziune, dar şi o poziţionare istorică şi etică, acţionând conştient în scop curativ. Agresivitatea humorului lui M.B.B. se justifică astfel, iar cartea „Calendele Măgarilor” ne ilustrează un scriitor din cei mai buni pe care, cred, îi are azi România. Sunt sigur că afirmaţiile mele vor irita multă lume scriitoricească, care n-a apucat încă, sau n-a vrut, să-i vadă adevărata strălucire. Timpul, însă îmi va da dreptate. Iată de ce nu preget să recomand cu căldură literatura satirică a acestui scriitor clasic. El aduce pe scena lumii, aşa cum mai spuneam, o operă de valoare estetică şi morală incontestabilă, precum şi o dureroasă mărturie, însoţită de un zâmbet machiavelic, ce provoacă un râs puternic, sănătos şi necesar.  
 
Roni CĂCIULARU  
Petah Tikva, Israel  
15 decembrie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Roni CĂCIULARU - CODUL LUI M.B.B. / Roni Căciularu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1080, Anul III, 15 decembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Roni Căciularu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Roni Căciularu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!