Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Anunturi > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 971 din 28 august 2013        Toate Articolele Autorului

Rezultatele concursului de creaţie literară - LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CASTIGATORII concursului international de POEZIE si PROZA pentru romanii din intreaga lume, LIMBA NOASTRA CEA ROMANA-STARPRESS 2013, ORGANIZAT de REVISTA ROMANO-CANADO-AMERICANA “STARPRESS” – www.valcea-turism.ro, cu ocazia manifestărilor ORGANIZATE DE GRUPUL ROMÂN DE PRESĂ ŞI INIŢIATIVĂ CIVICĂ, în Capitala Romaniei – Bucuresti si într-o întrunire naţională la Sfinxul din Bucegi, în toate localităţile care au intrat în parteneriat precum şi în alte localităţi, comunităţi şi grupuri din străinătate care ni s-au alăturat (Canada, Iralanda, USA, Republica Moldova,Anglia, Italia, Spania, Franta, Germania etc.),în 31 august, de Ziua LIMBII ROMANE  
 
POEZIE PREMIUL I  
- Lavinia Huţişoru Dumitriu / Bucuresti - LIMBA ROMÂNĂ  
- Al.Florin Ţene / Cluj – GLORIE LIMBII ROMANE  
- Jianu Liviu-Florian / Craiova- ODĂ LIMBII ROMÂNE  
 
PREMIUL II  
- Iacob Cazacu-Istrati / Toronto / CANADA – IN LIMBA MEA ...  
- Tatiana Dabija / Chisinau / R.Moldova – LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  
- Melania Rusu Caragioiu / Canada – DOR DE PLAI ŞI DOR DE GRAI  
- Moldovan V. Dorin / Braşov – LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  
- Bivol Zinovia / Chisinau /R.Moldova – PLÎNGI, BASARABIE ...  
- Victor Burde /Alba Iulia /Romania – LIMBA ROMÂNĂ  
 
PREMIUL III  
- Luca Cipolla / Italia – LIMBA NOASTRA CEA ROMANĂ  
- Pr.stavr.Radu Botiş /Ulmeni / Romania – PÂNĂ CÂND ...  
- Elena Matei / Valenii de munte/ Romania – DESCOPERITĂ -N CASE VECHI ...  
- Olimpia Sava /Galaţi / Romania – SĂRMANUL ROMÂNESC VOCABULAR  
- Mariana Bendou / Onesti / Romania – LIMBA ROMANEASCĂ  
 
MENTIUNE  
-Lazar Magu – LIMBA ROMÂNĂ  
-Ionuţ Mădălin Dumitrache / Urlaţi, România – LIMBA GURII MELE  
-Menai Vasilica Olguta – OAMENII DE LA LITERE  
-Georgiana Magu - LIMBA ROMÂNĂ  
-Tatiana Scurtu Munteanu /Galati/ Romania – RAURI, VOI, CE DESPARTITI  
–Constantin Stroe / Bucureşti / Romania – ORGA LIMBII ROMÂNE  
-Tirchineci Adrian – LIMBA NOASTRĂ ; – -  
-Mariana Eftimie Kabbout- DESTIN  
-Virgil Razesu - LIMBA ROMÂNĂ  
 
-Sectiunea ADOLESCENTI PREMIUL I  
- Ana Maria Gibu / Dorohoi / Romania  
 
PROZA  
 
PREMIUL I  
-Elena Buică / Toronto / Canada – SPICUIRI DESPRE VIEŢIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE  
 
PREMIUL II  
-Corneliu Zeana / Iasi / Romania – LAMPA DE GAZ  
 
PREMIUL III  
-Voican Marin Ghioroiu / Bucuresti / Romania – EXPERIMENTUL DIABOLIC  
 
IMN  
 
PREMIUL I  
-MARIN VOICAN GHIOROIU / Bucuresti / Romania-LIMBA ROMÂNĂ (muzica si versuri, inregistrare la TVR -BUCURESTI)  
 
CUM VA FI SERBATĂ ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL  
PE 31 AUGUST, 2013  
 
Ne-am implicat, am publicat petiţii, am fost alături de ţară prin Maestrul Corneliu Leu şi am reuşit!  
Vestea cea mare a trecut oceanul! Pentru prima dată în istoria zbuciumată a României, pe data de 31 august anul prezent şi în miile de ani care vor urma (aşa sperăm), se va sărbători oficial Limba Română. Eu vă prezint aici afişul şi invitaţia pe care le-am lansat.  
 
Am aflat cu bucurie că Parlamentul României a legiferat Ziua Limbii Române la această dată, pentru a se sincroniza cu fraţii noştri români de peste Prut. Bine şi mai târziu, decât niciodată! Sunt de admirat românii din Republica Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Române (şi nu limba moldovenească, aşa cum le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Naţional încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/Din adâncuri înfundată/Un şirag de piatră rară/Pe moşie revărsată ... ” . Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexe Mateevici, care a trăit numai 29 de ani! Aşa este – limba este o „comoară” – cel mai important element al existenţei unei naţiuni.  
 
„Mult e dulce şi frumoasă/Limba ce-o vorbim ... ” a zis poetul Gheorghe Sion (1822-1892) în poemul „Limba românească”. Ce român nu a auzit aceste minunate versuri? Teritoriul unei ţări se poate reduce, poate chiar să ”dispară” luând alte denumiri, poate fi „înghiţit” de ţări hrăpăreţe, dar limba rămâne, evident, dacă locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminaţi.  
 
Rusificarea forţată şi surghiunul românilor acestei părţi fără noroc a României, nu au reuşit să elimine limba română decât parţial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecţie de dragoste de limbă şi de eroism românilor olteni, bănăţeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc.  
 
Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiaşi zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române – dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică nu o „Mică unire”, ci o mare unire – în cuget şi simţiri.  
 
Desigur, ar fi existat şi alte opţiuni : Ziua de naştere a lui Eminescu ar fi putut fi decretată Ziua Limbii Române, aşa cum Federaţia Rusă, în anul 2011, a decretat ziua lui Puşkin (6 iunie) – Ziua Limbii Ruse. Însă, prin eforturile marelui scriitor Corneliu Leu şi a altor români patrioţi, la care a subscris şi subsemnatul prin revista Destine Literare, s-a ajuns a se lua cea mai bună decizie.  
 
Trăiască Limba Română! La mulţi ani Zilei Limbii Române pe 31 august! – clamăm noi, aici, în Canada  
 
Aşa cum limba franceză din provincia canadiană Quebec este o „insulă francofonă într-un ocean anglofon” (nu ştiu cine s-a exprimat atât de plastic) tot aşa, limba română este o insulă de latinitate într-un ocean slav.  
 
Deci, pe 31 august este sărbătoare mare pentru toată suflarea românească. În rezonanţă cu ţara noastră de origine, şi noi, românii rătăciţi prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE!  
 
La Montreal, mai multe organizaţii româneşti vor sărbători acest eveniment în câteva locuri, fiecare după priceperea sa, cu cele mai bune intenţii.  
 
Însă noi, scriitorii români – canadieni, uniţi în Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) de aproape 13 ani, împreună cu entităţi prietene (vedeţi Invitaţia pe care o reproducem), nu puteam să-l lăsăm pe Eminescu al nostru singur printre străini, să-l uităm în această zi măreaţă. Am decis să ne adunăm în Piaţa României din Montreal, indiferent daca ploua sau ninge ... şi să ne sărbătorim limba aşa cum se cuvine. Afişul alăturat ne este mărturie. Trăind printre francofoni, nu puteam concepe să organizăm serbarea numai între români. Aşa se face că lângă Eminul nostru din Piaţa României, vor fi prezente şi personalităţi montrealeze, care ne vor demonstra că vorbesc limba română (!). Aţi înţeles bine, există oameni de cultură pe aici care vorbesc limba noastră cea ”dulce”, pe care au învăţat-o din dragoste pentru români (şi românce) şi pentru România noastră natală.  
 
Ne vom afla lângă Eminul nostru drag, cu gândul spre ţară, spre Platoul munţilor Bucegi, unde maestrul Corneliu Leu, îndrumător naţional şi internaţional al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ura cu toţii –„ La mulţi ani, dulce Limbă Română!” şi vom cânta :  
 
IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE  
(din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu)Ne cheamă Sfinxul din Carpaţi)  
 
Să fim alături fraţi cu fraţi  
În miezul ţării noastre sfânt  
La ceas de mare legământ.Ne cheamă Sfinxul din Bucegi,  
Simbol de voievozi şi regi  
 
Ce-aici românii i-au avut  
Din cel mai depărtat trecut!  
Pe munţii româneşti urcaţi  
Sub semnul magic din Carpaţi,  
 
Pecete-adâncă, din bătrâni  
Peste suflarea de români.  
Pecetea limbii româneşti  
Rostind măiestrele poveşti  
 
Cu Sânziene, Feţi Frumoşi ...  
Sau cântece cu viers duios  
Ţesut la poale de Carpaţi  
Şi-oriunde Ţara are fraţi  
 
În lumea largă răspândiţi.  
Care prin verb, ca legământ  
Rostit în cântec şi-n cuvânt,  
Rămân uniţi, de nimeni despărţiţi.  
 
Ne cheamă Sfinxul din Carpaţi  
Să fim alături fraţi cu fraţi  
În miezul ţării noastre sfânt  
La ceas de mare legământ.  
 
Ne cheamă Sfinxul din Bucegi,  
Simbol de voievozi şi regi  
Ce-aici românii i-au avut  
Din cel mai depărtat trecut!  
 
Cu sufletele-alăturaţi,  
De-aici spre patru zări zburaţi  
Spre fraţii ce-n străin pământ,  
Ţin rădăcina prin cuvânt  
 
Şi-ntinse aripi ce vâslesc  
Spre tot ce-i graiul românesc.  
Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt  
Clădit şi-n piatră şi-n cuvânt.  
 
Cuvântul românesc, rostit  
În slujbe de altar sfinţit  
Prin nobili ctitori, mari bărbaţi,  
Eroii noştri legendari,  
 
Semeţi, viteji, cu braţe tari,  
Încununaţi cu creste de Carpaţi !  
Spre Basarabia zburaţi  
Şi duh de ţară respiraţi  
 
Din duhul jertfei de martiri  
Pe-altarele Marii Uniri!  
Spre Vlahi din Tatra în Timoc,  
În pustă şi în orice loc  
 
Aceeaşi limbă ei vorbind  
Până la aromâni, în Pind ...  
Şi să rămânem veşnic fraţi  
Bând apa vie din Carpaţi,  
 
Aici, la Sfinxul din Bucegi,  
Unde-am avut preoţi şi regi.  
Şi o Credinţă am avut  
Din veac de mare început;  
 
Iar nimănui n-am făcut rău,  
Crezând în Bunul Dumnezeu  
Care, cu noi, va fi mereu!  
Va fi mereu!  
 
Şi, de asemenea, vom recita din creaţiile prin care, aici, în Ţara Arţarilor, noi contribuim la împlinirea literaturii şi artei care se dezvoltă prin această limbă şi în spiritul ei desăvârşindu-i cultura milenară, sentimentele creştine şi umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca şi pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos.  
 
LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE  
(de George FILIP)  
 
VULTURUL CREŞTIN  
 
de fapt eu sunt un vultur carpatin  
cu aripi de la Dunăre la Tisa,  
să cânt pe româneşte, să mă-nchin  
pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa.  
 
In limba românească pot doini,  
Hora unirii peste plai se-ngână,  
În româneşte voi mărşălui  
Încolonat în armia română.  
 
Să îmi iubesc femeia-n limba mea  
Când muguri noi în grai mi s-or aprinde,  
De sărbători, când magii vin din stea,  
feciorii-n limba mea să mă colinde.  
 
La Sfânta cruce de pe Caraiman  
Să rostui rugăciuni – pe româneşte  
şi să îmi intre-n casă an de an  
popi ortodocşi, cu DOAMNE MILUIEŞTE ...  
 
când ne mai bate bunul Dumnezeu  
printre păcatele terestre – certe,  
poetul păcătos ... acesta ... eu,  
să-L rog pe româneşte să ne ierte.  
 
ce bine e să plângi în limba ta!  
ce bine e să facem nunţi ca-n basme  
când are cine bine-cuvânta  
prin viaţa ponegrită de fantasme.  
şi când o fi să fiu vultur bătrân  
 
şi o să zbor la Doamne-miluieşte,  
femeia mea – cu busuioc în sân,  
să mă jelească tristă ... româneşte.  
 
11 august, 2013 – Montreal.  
 
Mare adunare naţională de Ziua Limbii Române la Sfinxul din Bucegi  
 
Ziua Limbii Române este sărbătorită, anul acesta, în condiţii cu totul speciale, având loc o serie de manifestări, în paralel, în România şi Republica Moldova. 31 august devine o zi importantă pentru românii de pretutindeni şi, mai ales, pentru cei din cele două state româneşti, între care limba română formează poate cea mai trainică punte de legătură şi frăţie.  
 
Dincolo de aceasta, cunoaşterea şi vorbirea la perfecţiune a limbii române este o dovadă de patriotism şi de profund respect al individului faţă de conaţionali şi faţă de sine, dar şi faţă de înaintaşii care s-au jertfit ca noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul şi exteriorul fruntariilor patriei.  
 
Aşadar, iniţiativa sărbătoririi limbii române printr-o serie de manifestări pe plaiurile româneşti aparţine Grupului Român de Presă şi Iniţiativă Civică. Manifestările cuprind Capitala, dar şi judeţul Prahova.  
 
Manifestarea centrală urmează să aibă loc pe platoul Bucegi, în zona Sfinxului, considerată ca fiind locul cel mai profund românesc, cu o tradiţie ce se pierde în negura vremilor, în perioada geto-dacică. Aici sunt chemaţi, la Sărbătoarea Limbii Române, toţi cei care doresc să participle la această mare adunare naţională. Cu acest prilej, pe o scenă amenajată la Sfinxul din Bucegi se pregăteşte un concert dedicat evenimentului. Pentru ca să fie deschis accesul unui public cât mai mare sus pe munte, se fac eforturi pentru ca noul drum TransBucegi să fie pus în funcţiune până la sfârşitul lunii, fiind aşteptaţi circa 5000 de oameni să se deplaseze pe Platoul Bucegi în data de 31 august.  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Rezultatele concursului de creaţie literară - LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 971, Anul III, 28 august 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!