Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Omagiu > Mobil |   


Autor: Rexlibris Media Group         Publicat în: Ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014        Toate Articolele Autorului

COMUNICAT DE PRESĂ – THEODOR RĂPAN - DUBLĂ LANSARE DE CARTE

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Vineri, 4 Iulie, 2014, ora 14.00, la Muzeul Naţional „George Enescu” – Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei, nr. 141, Sect. 1, Bucureşti, poetul THEODOR RĂPAN lansează cărţile: ORB ÎN LUMINĂ – Poeme alese. Antologie de autor, Bucureşti, Editura „eLiteratura”, 2014 şi FĂRĂ DE MOARTE – De trei ori 60 + 1 Iconosonete, Bucureşti, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2014.
*
Întâia senzaţie pe care o încercăm la întâlnirea cu poemele lui Theodor Răpan este aceea a „oficierii”, în deplină conştiinţă, a chemării Omului din fiecare către ceea ce este mai apoi o realitate unică - vârstele Poesiei - când lecturile se imprimă cel mai adânc în minte şi în inimă.  


Dăruit de Parce cu un „azi” peren, dar şi cu credinţa ieşirii din Apocalips, Poetul, cu cărţile la vedere, nu a ales alte căi spre a ocoli stâncile şi a trece printre Scylla şi Caribda, considerând, pe bună dreptate că nu-şi aparţine numai sieşi, ci, îndeosebi, Cititorului. Ce înseamnă pentru Theodor Răpan Cuvântul ca instrument de lucru, în raport cu esenţa Operei? Răspunsul ni-l dă poetul însuşi, prin cărţile sale care scot la iveală un spirit proteic, o personalitate creatoare complexă, cu deosebit de bogate resurse intelectuale şi cu un rafinat simţ estetic: HOHOTUL APELOR, Editura „Albatros”, în Caietul debutanţilor, 1975; PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI, Editura „Cartea Românească”, redactor de carte – Mircea Ciobanu/ comentat de Nichita Stănescu pe coperta a patra, 1986; AŞA CUM SUNT, Editura „Eminescu”, redactor de carte – Nelu Oancea, 1989; HOTARUL DE FOC, Editura „Europa” – Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu şi Gheorghe Tomozei, 1991; LA UMBRA CUVÂNTULUI, Editura „Semne”, 1995; SCHIMBAREA LA FAŢĂ, Editura „Semne”, 2001; TAURUL LUI FALARIS – MĂRTURISITORUL – Jurnal de poet, Editura „Semne”, 2003; MUZEUL DE PĂSTRĂVI – SCRISORI DIN LAZARET, Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2004; POŞTALIONUL DE SEARĂ – FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM, Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005; DINCOLO DE TĂCERE – Jurnal de poet, Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2009; DANSUL INOROGULUI – ELOGIUL MELANHOLIEI, Editura „Semne”, cu ilustraţii de Aurora-Speranţa Cernitu, 2010; EVANGHELIA INIMII – ANOTIMPURI – Jurnal de poet, Editura „Semne”, cu ilustraţii de Damian Petrescu, 2010; EVANGHELIA CERULUI - ZODII DE POET, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011; EVANGHELIA TĂCERII – SOLILOCVII, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011; EVANGHELIA APOCALIPSEI – EPIFANII, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2012; TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII, Editura „Tipo Moldova”, Colecţia OPERA OMNIA, Poezie contemporană, 2013; FIIND 365 + 1 Iconosonete, Editura „Semne”, cu ilustraţii din CESARE RIPA „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” (Padova, 1625), 2013; ORB ÎN LUMINĂ – Poeme alese. Antologie de autor, Editura „eLiteratura”, 2014; FĂRĂ DE MOARTE – De trei ori 60 + 1 Iconosonete, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2014.  


Ultimele două tipărituri, care ne prilejuiesc întâlnirea de astăzi, sunt două cărţi ce nu pot fi înţelese făcându-se abstracţie de titlul care este cheie, cifru, şi, în consecinţă, cititorul sau exegetul, oricare va fi, în demersul interpretativ, ajunge, volens-nolens, la el.  


ORB ÎN LUMINĂ. Poeme alese. Antologie de autor ne duce către „o altă realitate”, lirică, a poetului care acceptă jertfa de dimensiuni sublime, orbirea nefiind pedeapsa divină, ci, dimpotrivă, forţa ce conduce către cunoaşterea transfigurată, marcă a poetului itinerant.
Cartea aduce sub ochiul cititorului (în cele peste o mie de pagini, de la debutul poetului, în 1970, până la sonetele din 2013), un autentic florilegiu liric evidenţiat pe coperta a patra de către editorul cărţii, el însuşi poet, Vasile Poenaru: „Harul poetic al lui Theodor Răpan este asemenea unui gheizer: mereu mai limpede, mereu mai puternic, mereu mai înalt proiectat spre cer, de căldura mistuitoare a jarului dinlăuntru. Trudind cu devotament şi crezământ mai bine de 44 de ani la Curtea Poesiei, iată dovada prezenţei sale: 17 cărţi de versuri, una mai frumoasă decât alta.”  


FĂRĂ DE MOARTE. De trei ori 60 + 1 Iconosonete, este aspiraţia spre spiritualitate, este evoluţia firească spre un ţel mai înalt al celui care trăieşte în Cuvânt şi prin Cuvânt, pentru că numai el, Cuvântul, ne poate ajuta să depăşim limitele zidirii fizice.
Volumul amplifică viziunea Sonetului românesc şi o contrapunctează, îmbogăţind-o în spiritul liricului, măiestrit, o continuare a volumului publicat anterior, FIIND. 365 + 1 Iconosonete. Cu o relevantă constanţă revin, în tot cursul operei poetice a scriitorului, câteva metafore, ce capătă, astfel, o semnificaţie aparte şi configurează unitatea cărţilor: metafora Logosului, metaforele Timpului, metaforele Iubirii, metaforele Vieţii şi ale Morţii.  

Sonetele din urmă sunt rodul profundelor meditaţii filosofice asupra dramei Omului ca fiinţă duală, prinsă între iubire şi pasiune, între viaţă şi moarte, între soartă şi nemurire, constituite într-o carte a contrariilor, ca semn al Universalităţii.  

Citindu-le, în fiecare sonet simţi că poetul n-a părăsit niciodată filosofia iubirii, dimpotrivă, tocmai de aici începe întrepătrunderea originală, vie şi subtilă, pe care o realizează între Viaţă şi Moarte. Şi mai simţi ceva esenţial, că arta Cuvântului este şi o ştiinţă a Cuvântului, în creaţie fiind, deopotrivă, antiasceză, explozie, expresie, dar şi asceză, interiorizare, impresie indicibilă. Însoţite de opere grafice realizate de artistul plastic Damian Petrescu, imaginile sunt în deplină consonanţă cu sonetele, dovedind elocvent că erudiţia nu este doar necesară, ci poate fi şi agreabilă, când este funcţională. Temele grafice inspirate, realizate într-o tehnică deosebită, se completează reciproc, desăvârşind mesajul.  

Prin cărţile sale, Theodor Răpan provoacă expresivitatea limbajului într-o deplină reciprocitate cu nobleţea menirii de creator. Scriind complexitatea inepuizabilă a vieţii trăite sau imaginate ca altceva decât anecdotica inconsistentă a realităţii, cultivă o relaţie specifică, de implicare, între părţi şi totalitatea cărţilor, între vers şi orizontul de aşteptare al cititorului.  

La confluenţa cu mitul labirintic, Poesia lui este configurarea simbolurilor anticipative şi reconstructive. Neliniştita căutare de sine transformă destinul în creaţie, propunând Istoriei Literare un autor şi opera lui.
-------------------------------------------------  

BIOBIBLIOGRAFIE  

THEODOR RĂPAN: născut la 4 iulie 1954, în comuna Balaci, judeţul Teleorman. Fiu de învăţător. Absolvent al Facultăţii de Drept – Secţia Juridică, Universitatea Bucureşti. Atestat ca ziarist profesionist. Poet şi publicist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (2010).
CONTACT THEODOR RĂPAN:  

E-mail: theorapan@yahoo.com
Mobil: 0745.401.400  

ACTIVITATE LITERARĂ  

Debut publicistic: 1970, în ziarul Teleormanul literar
Debut editorial: 1975, Editura „Albatros” (HOHOTUL APELOR – Caietul debutanţilor)  

Cărţi apărute:  

HOHOTUL APELOR (Editura „Albatros”, în Caietul debutanţilor, 1975) ● PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI (Editura „Cartea Românească”, redactor de carte – Mircea Ciobanu/comentat de Nichita Stănescu pe coperta a IV-a, 1986) ● AŞA CUM SUNT (Editura „Eminescu”, redactor de carte – Nelu Oancea, 1989) ● HOTARUL DE FOC (Editura „Europa” – Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu şi Gheorghe Tomozei, 1991) ● LA UMBRA CUVÂNTULUI (Editura „Semne”, 1995) ● SCHIMBAREA LA FAŢĂ (Editura „Semne”, 2001) ● TAURUL LUI FALARIS – MĂRTURISITORUL – Jurnal de poet (Editura „Semne”, 2003) ● MUZEUL DE PĂSTRĂVI – SCRISORI DIN LAZARET (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2004) ● POŞTALIONUL DE SEARĂ – FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005) ● DINCOLO DE TĂCERE – Jurnal de poet (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2009) ● DANSUL INOROGULUI – ELOGIUL MELANHOLIEI (Editura „Semne”, cu ilustraţii de Aurora-Speranţa Cernitu, 2010) ● EVANGHELIA INIMII – ANOTIMPURI – Jurnal de poet (Editura „Semne”, cu ilustraţii de Damian Petrescu, 2010) ● EVANGHELIA CERULUI – ZODII DE POET (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011) ● EVANGHELIA TĂCERII – SOLILOCVII (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011) ● EVANGHELIA APOCALIPSEI – EPIFANII (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2012) ● TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII (Editura „Tipo Moldova”, OPERA OMNIA – Poezie contemporană, 2013) ● FIIND – 365 + 1 ICONOSONETE (Editura „Semne”, cu ilustraţii de Cesare Ripa, 2013) ● ORB ÎN LUMINĂ – Poeme alese. Antologie de autor (Editura „eLiteratura”, 2014) ● FĂRĂ DE MOARTE – De trei ori 60 + 1 Iconosonete (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2014).  

REFERINŢE CRITICE  

● „Atenţie! Aici este uraniu!” (Nichita Stănescu) ● „Theodor Răpan, evoluând nespectaculos, dar sigur, se impune ca unul dintre poeţii rafinaţi şi discreţi ai tinerei generaţii ... ” (Cezar Ivănescu) ● „Theodor Răpan e un poet adevărat faţă de care cerneala tipografi- că n-are cum să-şi refuze licărul de tandreţe!” (Gheorghe Tomozei) ● „Oricum, de Theodor Răpan Poesia românească nu va scăpa!” (Artur Silvestri) ● „La Theodor Răpan este vorba de o însuşire organică a tradiţiei, de o retopire proprie, originală, făcută de un spirit cult, inteligent şi stăpân pe mijloacele artistice şi care tinde spre Echilibru, Desăvârşire, spre Sculptural ... ” (Alexandru Andriţoiu) ● „Conştiinţă estetică superioară, tradusă într-o autoexigenţă sporită, Theodor Răpan este el însuşi metafora stării de spirit a Poetului Universal.” (Vladimir Alexandrescu) ● Rar mi-a fost dat să cunosc un poet mai puţin preocupat de ceea ce azi se cheamă cu un termen negustoresc «box office». El scrie pentru că trebuie să scrie, el simte nevoia supravieţuirii în afara sa şi dincolo de sine.” (Tudor Opriş) ● „Poesia lui Theodor Răpan se înnoieşte semnificativ, căpătând greutatea galvanică a unui act iniţiatic fundamental. Poetul este invadat cu adevărat de marea putere misterioasă şi făuritoare de lumi a Cuvântului, o energie vie pe cât de avară, tot pe atât de decapantă, graţie căreia regăseşte speranţa împăcării cu sine şi calea spre luminişurile redempţiei.” (Ştefan Ion
Ghilimescu) ● „Theodor Răpan e un poet plămădit din cel mai roditor pământ românesc. Poezia sa – cea de azi, ca şi cea de ieri – reuşeşte să descindă pe cititorul însetat de frumos în universul versului.” (Ioan Barbu) ● „Azi, recunosc în Theodor Răpan un coleg aflat în cele mai periculoase clipe ale vieţii, urmând să-şi aşeze la picioarele Mântuitorului sufletul şi să se adâncească, dacă nu chiar să se piardă în Poesie.” (Aurelian Titu Dumitrescu) ● „Theodor Răpan a intrat în arena tumultuoasă a Poesiei printr-o magică fulgerare de baghetă.” (Gabriel Rusu) ● „Theodor Răpan iese victorios cu sine însuşi, scoţând în lumină acel freamăt viu şi acele esenţe pure, specifice artei autentice. Se observă, totodată, siguranţa rostirii frumoase, directe, a frazării inspirate, virtuţi cu efecte benefice, la nivel de comunicare şi înţelegere, pentru că totul izvorăşte dintr-o funciară sinceritate, din trăiri la marile temperaturiale gândirii poetice.” (Florin Burtan) ● „Theodor Răpan se dovedeşte poet născut, nu făcut, un talent veritabil care performează o autentică viziune a lumii şi un maestru al limbajului. Mai mult decât atât, autorul rămâne un actor exponenţial al puternicei tradiţii teleormănene şi acelui mirific spaţiu sudist, deopotrivă binecuvântat de Dunărea neînfricată, de Câmpia Eternă şi Pădurea Nebună.” (Aureliu Goci) ● „Poet harnic, publicând, de câţiva ani, cel puţin, volume cu pagini numeroase, în format 17x24cm, şi, nota bene, în condiţii grafice de excepţie, care de bună seamă nu stârnesc neapărat fericire între confraţii obligaţi să se mulţumească cu edituri care oferă condiţii precare, cu ediţii prizărite adesea, ale cărţilor lor, Theodor Răpan nu se bucură, la nivelul receptării generale, am impresia, de roadele acestei munci susţinute în aria Poeziei.” (Radu Voinescu) ● „Arta literară, Poezia lui Theodor Răpan urcă «pe schelele strigătului» cu acelaşi «primordial semn de-ngenunchere», răzvrătind cuvintele.” (Ioan Mazilu Crângaşu) ● „Avem de-a face cu o carte bine gândită, bine scrisă, bine lucrată! E o izbândă şi ca Literatură, dar şi ca Artă poetică şi grafică, o într-ajutorare, o îmbrăţişare între Cuvânt şi expresia grafi- că! Pentru Theodor Răpan este, deocamdată, vârful profesiei sale poetice!” (Radu Cârneci) ● „Acest volum pune într-un dialog – sonet/ilustraţii – marile întrebări şi teme ale Poeziei şi ale existenţei, fie că este vorba despre Clipa care este întotdeauna gata să aştepte Sfârşitul, sau o Clipă gata să aştepte Iubirea. Această carte este, până la urmă, şi o carte trăită, dar şi o carte visată.” (Dan Mircea Cipariu) ● „Concepţia, viziunea, structura şi compoziţia cărţilor lui Theodor Răpan au, indiferent de unghiul din care sunt receptate, forţa de a reîncarna şi exprima oricare dintre stările înalte ale Sonetului, într-un stil original, inconfundabil. Pe acest drum mi se pare că se cuvine să ne aplecăm spre descifrarea şi valorizarea «muzicii sferelor» în care Poesia cu formă fixă dobândeşte noutate şi prospeţime.” ( ... ) „Deopotrivă labirintic şi somptuos, liric şi metaforic, voluptuos şi magic, Theodor Răpan este generator şi regenerator al unor stări pe care doar marii poeţi ar putea să le mai provoace.” ( ... ) „Astfel, harul, sinceritatea, bogăţia şi puritatea sentimentelor din sonetele rostite întru slujirea Poesiei, în care se îmbină rafinamentul şi erudiţia, precum şi desăvârşirea artistică a formei poetice, îl singularizează pe Theodor Răpan, impunându-l ca pe o voce lirică aparte!” (Nicoleta Milea) ● „La Theodor Răpan Sonetul devine principalul instrument soteriologic al umanitătii! – el conţinând şi Iubire-Armonie, dar şi Puritatea Marianico-Hristică, Resurecţională, a Iubirii. Ceea ce-l face foarte român şi uman pe acest sonetist de excepţie este atitudinea sa profund creştin-ortodoxă, iconodulă. Deşi, nu neapărat dogmatic-convenţională – ci, chiar, posibil de regăsit în folclorul cu arome antic-dacice! – spre exemplu, atât de eminesciana reinterpretare a mitului solaro-selenar, adică, mai exact: apollinico-artemizian, al Dalbilor Pribegi!” ( ... ) „Magia stihului/stilului lui Theodor Răpan constă, esenţial, chiar din Instaurarea Incantaţiei Vieţii întru Demnitatea Frumosului – Incantaţie prin care Orfeu şi Hristos sunt ajutaţi să recupereze lumea noastră „modernă”, căzută, adică (dacă ne raportăm la episodul Grecia, din eminesciana poemă vaticinară, „Memento mori”!), în bezna şi labilitatea „oceanului” ( ... deşi, mulţi am fi ispitiţi a o numi, mai curând, „mlaştină sleită”!), prin autosacrificii armonice, întru Paradisul Muzicii Sferelor Celeste.” ( ... ) „Cine vrea să guste şi, apoi, să vorbească, în cunoştinţă de cauză, despre Poezia românească adevărată, despre zbaterile cele mai profund umane, turnate în bronzul expresiei strălucit-clasice, va fi nevoit să se refere, implicit, în zilele noastre, şi la Theodor Răpan.” (Adrian Botez) ● „Sonetele lui Theodor Răpan, de un rafinament irefutabil, dau seama despre un poet aflat la apogeul maturităţii creatoare, stăpân pe o vastă gamă de cadenţe lirice, prestidigitator al unor subtile întorsături prozodice cu efecte dintre cele mai interesante.” (Dan Lupescu) ● „Toate sonetele din această magistrală carte demonstrează, dacă mai era nevoie, că autorul stăpâneşte nu doar Limba Română, ci şi Arta Poetică! Nicăieri nu suntem, în Poezie, mai aproape ca aici de fiorul liric întrupat în Cuvânt! Nu-i de mirare că sonetele lui sunt atât de proaspete şi de vii! (Ioan Vasiu) ● „O simplă privire asupra operei poetice a lui Theodor Răpan atrage atenţia asupra productivităţii absolut neobişnuite a acestui autor cu origini teleormănene.” (Gheorghe Stroe) ● „Theodor Răpan, prin demersul său, confirmă asimilarea unei specii-regină şi capacitatea de a o revaloriza într-un context nefavorabil unor asemenea întoarceri la sursele originare ale marii Poezii universale.” (Adrian Jicu) ● „Într-o perioadă în care literatura din colţuri diferite de lume se globalizează, se toacă şi se realcătuieşte într-un fel de «puzzle» metaforic, din ce în ce mai rar întâlneşti poeţi născuţi, nu făcuţi în paginile revistelor. Theodor Răpan ne demonstrează că a fi original este egal cu acea simplitate celebrată de cei aleşi.” ( ... ) „Un Poet! Da, Theodor Răpan este Poetul şi, dincolo de vremurile grăbite în care trăim, critica literară va trebui să-i recunoască Opera literară distinctă!” (Melania Cuc) ● „De patru decenii şi jumătate Theodor Răpan, purificat de patima de a fi, cucerit de vers, învie în cărţile sale ansamblul de structuri intime ale imaginarului în care, rând pe rând, într-o dramatică încătuşare, forma mentis devine forma rerum, sau, mai simplu şi deloc de înţeles, Poesis!” ( ... ) „Expresie a unui temperament robust, preocupat de ce se întâmplă în inima Poesiei, Theodor Răpan oferă reîntâlnirilor noastre cu fiecare carte, o înţelegere de a înfăptui ceea ce ne spune Ea, cu sensibilitate şi har, cu mâna întinsă spre destinul celui care, cu durere şi speranţă, acceptă această Lumină.” (Cătălin Bordeianu) ● „Harul poetic al lui Theodor Răpan este asemenea unui gheizer; mereu mai limpede, mereu mai puternic, mereu mai înalt, proiectat spre cer de căldura mistuitoare a jarului dinlăuntru.” (Vasile Poenaru) ● „Acest sonetar, care aruncă lumini şi umbre dinspre ilustraţii înspre versuri, este scris sub povara grăuntelui de nisip ce cade, fir cu fir, într-o ireversibilă clepsidră. Sonetele sunt un joc de-a v-aţi ascunselea cu Moartea. Cuvântul este stânca de scăpare şi turnul de adăpost în faţa inevitabilului resimţit ca o umbră la pândă. Cuvântul coagulat sub forma sonetului, considerat de poet ca fiind «Prinţul poeziei», este tărâmul tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte.” (Andrea Hedeş) ● „Theodor Răpan lucrează pentru neuitare.” (Lucian Gruia) ● „Theodor Răpan îmbracă hainele şi tulburările poetului medieval, preluându-i parţial vocabularul, minitemele, subiectele, mijloacele de expresie şi chiar atitudinea descensională. Prin toate aceste strategii poetice, sonetele cuprinse în volumul de faţă sunt un fel de reciclare, de «rescriere» a sonetului tipic, şi asta nu doar în structura lor formală, ci şi în viziunea, în modul de procesare a lumii pe care o desfăşoară.” (Virgil Diaconu) ● „Cartea aceasta de sonete e ca o seară fermecătoare petrecută la Operă, cucerit de voci, armonii şi costume, iar când ieşi în stradă, realitatea te izbeşte aproape ucigător.” (Cleopatra Lorinţiu) ● „Spre deosebire de mulţi versuitori cu care Limba Română e în pricopsire, Theodor Răpan, faţă de cititorul avizat, are atu-ul tăcerii Pădurii Nebune, ca Deliorman. Cuvintele sale ard, dar nu se mistuie.” (Petru Solonaru) ● „Versuri perfect «tăiate» în dimensiunile versului proprii sonetului, metafore strunite genial de autor, o experienţă de viaţă trecută superb în Cuvânt, respirând talent şi ucenicie îndelungă pe coala de scris, un lirism debordând din fiecare stanţă, de o muzicalitate ireproşabilă – semn al maturizării poetului – o viziune aparte, fundamental idilică şi parţial melancolică asupra vieţii, semne ale unei efuziuni native, proprii adevăraţilor trubaduri ai iubirii de tot şi de toate, nelinişti metafizice brodate pe evenimente pur umane, un lexic bogat şi distinct, fără pic de aroganţă şi fără urmă de stridenţă a rostirii sau a revendicării vreunei recompense de breaslă, toate acestea dovedindu-se un argument – dacă mai era nevoie după atâtea cărţi semnate de Theodor Răpan – că «Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credinţă», cum scria Juan Ramón Jiménez.” (Dan Rotaru) ● „Sonetele lui Theodor Răpan sunt în căutarea mirabilului, a maravigliei, însoţind, prin expresia artistică, iubirea, fapta cavalerească, fapta religioasă, viaţa, ele însele sol fertil pentru metafore şi alegorii, completând sau contrapunându-se alegoriilor grafice.” (Adrian Lesenciuc) ● „Dirijând timp de 30 de ani revista de Arte şi Litere Nouvelle Europe, patronată de Comisia de Cultură a Parlamentului Europei (cel mai mare tiraj de pe Continent), am parcurs operele a sute de poeţi de pe mapamond, scriind despre circa 300 dintre ei (despre cei mai buni, bineînţeles). Din interiorul acestei lungi experienţe afirm că Theodor Răpan merită cu prisosinţă să intre în Pantheonul marilor peniţe lirice.” ( ... ) „Un nou sonetist bate la uşa performanţei estetice a acestui delicat „gen fix” al Poeziei. În urmă cu câţiva ani, am descoperit un mai tânăr poet, care pur şi simplu m-a fermecat. Personal, cu experienţa pe care o am şi cu sentimentul precoce pentru Sonet, afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan este, fără îndoială, cel mai important sonetist al poeziei de astăzi!” (George Astaloş).  

„Theodor Răpan, un om indrăgostit de poezia românească, un om drag poeziei româneşti. Plin de har, talentat, cult, truditor in domeniul scrisului, poetul bucură nu numai prin scrierile sale ci şi prin interacţiunea socială. E un privilegiu comunicarea cu domnia sa. Dubla lansare de carte aparţine unui eveniment important! Poetul împlineşte la această dată frumoasa vârstă de 60 de ani. 4 iulie 2014! La mulţi ani maestre! Să ne citim de bine! ” (George Roca – Rexlibris Media Group)  

Referinţă Bibliografică:
COMUNICAT DE PRESĂ – THEODOR RĂPAN - DUBLĂ LANSARE DE CARTE / Rexlibris Media Group : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1263, Anul IV, 16 iunie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Rexlibris Media Group : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Rexlibris Media Group
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!