Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Vizual > Mobil |   


Autor: Carmen Marin         Publicat în: Ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011        Toate Articolele Autorului

Reşedinţa regală, a regilor României
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
România, se poate mândri cu unul dintre cele mai frumoase castele din Europa. Construcţia sa s-a făcut în vremea regelui Carol I, între anii 1873 şi 1914. Considerat ca unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, se evidenţiază prin caracterul său de unicat şi este prin valoarea sa artistică şi istorică şi unul, din cele mai importante monumente din Europa. După alegerea sa ca domn al României, 1866, principele Carol I, vizitează Sinaia fiind fascinat de frumuseţea locurilor. Domnitorul hotărăşte să se zidească castelul, într-un loc pitoresc, cumpărând terenul (1000 de pogoane). Arhitecţii Johannes Schultz şi Karel Liman, fac din acest edificiu un ,,sediu’’al noii dinastii.  
  
Au lucrat la construcţia lui, circa 300 de muncitori, fiind supravegheaţi de aproape, de chiar domnitorul Carol. Aceşti muncitori erau de toate neamurile: români salahori şi căruţaşi, italieni zidari, albanezi şi greci săpători în stâncă, germani arhitecţi, maghiari dulgheri, turci arzând cărămidă, polonezi săpători în piatră, cehi fierari, francezi grădinari.  
  
Nu au existat ziduri, domnitorul considerând că acest castel este al tuturor, singura poartă fiind aceea a cetăţii Vidin, în războiul independenţei (1877-1878). Aşadar, castelul Peleş a fost inaugurat în anul 1883, iar aşezarea sa n-a fost întâmplătoare. Ridicat pe Valea Prahovei, se învecina cu Predealul, care pe vremea aceea era graniţa României, cu Austro Ungaria. După unirea Transilvaniei cu Vechiul regat, Peleşul se va găsi în inima ţării. La sfinţirea castelului în anul 1883, regele a rostit următoarele cuvinte.’’ Am clădit acest castel, ca semn trainic că sunt adânc înrădăcinat în această frumoasă ţară, îndeplinind o datorie sfântă şi închinând zidirea cu vin românesc, în cinstea şi fericirea României’’.  
  
Şi tot atunci poetul Vasile Alecsandri a urat. ’’ Din strămoşi când un domn sau un boier mare, intră în casă nouă poporul îi urează: să ai atâtea cinstiri şi atâtea biruinţe câte grinzi şi cărămizi sunt în casă; atâta fericire câte grăunţe de nisip sunt în ziduri. Această urare o facem astăzi în numele poporului întreg’’. Între pereţii acestui castel s-au luat hotărâri importante pentru ţară, una dintre acestea fiind, neutralitatea României în primul război mondial. Cei care i-au trecut pragul au fost: regi, regine, scriitori, muzicieni. Însă, cea mai importantă vizită a fost aceea, a împăratului Franz Joseph, în 1896, care impresionat de grandoarea castelului şi de frumuseţea acestuia, a făcut numeroase fotografii.  
  
Chiar dacă a fost inaugurat în 1883, Peleşul se va extinde mereu, până în anul 1914, anul morţii regelui Carol I. La Peleş s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea (1930-1940), iar în 1921, s-a născut regele Mihai I, fiul regelui Carol al II-lea. Castelul Peleş deţine 160 de camere şi mai multe intrări şi scări interioare. În apropierea Peleşului se mai găseşte, alte două construcţii mai mici, Pelişorul şi Foişorul. În interiorul castelului se găsesc următoarele: 
  
Sala de teatru, 
  
Holul de onoare,  
  
Biblioteca regală,  
  
Sălile de arme,  
  
Sala de muzică,  
  
Sala florentină,  
  
Sala maură,  
  
Sala de concerte,  
  
Apartamentul imperial,  
  
Sala de consilii,  
  
Cabinetul de lucru,  
  
Salonul turcesc. 
  
Dormitorul regal, sunt cele mai importante săli de vizitat, din castel. Frumuseţea castelului, este arătată şi de vitraliile, care au fost cumpărate din Elveţia şi Germania, piese datând din secolele XV şi XVII. Cele şapte terase ale Peleşului, au fost decorate cu statui de piatră, fântâni şi vase ornamentale din marmură de Carrara. Turişti din S.U.A, Australia, Japonia, Noua Zeelandă, au vizitat castelul, rămânând impresionaţi de acest monument, ce datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Peleşul va rămâne reşedinţa familiei regale până în 1948, când este confiscat de regimul comunist. Deşi, castelul putea fi vizitat încă de pe vremea regelui Carol I, devine muzeu în 1953. Banii cheltuiţi cu castelul Peleş între 1875 şi 1914, au fost de 16 milioane lei-aur. Nicolae Ceauşescu a vizitat castelul regal, destul de rar. După revoluţia din 1989, Castelul Peleş şi Pelişorul au fost deschise vizitatorilor. Guvernul României, în anul 2006 retrocedează castelul fostului rege Mihai I. Fostul rege a decis să păstreze în continuare, calitatea de muzeu a castelului. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Reşedinţa regală, a regilor României / Carmen Marin : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 97, Anul I, 07 aprilie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Carmen Marin : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Carmen Marin
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!