Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Mihai Leonte         Publicat în: Ediţia nr. 859 din 08 mai 2013        Toate Articolele Autorului

REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII  

 

Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar şi de istorie se întinde oficial de la intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaş până la Gura Văii după unii sau până la ieşirea Dunării din aşa-zisele Cazane. Însuşi marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminţii ale dacilor.  

Acesta ar defileul Dunării, cunoscut în scrierile geografice ca un complex de bazinete şi alte defilee în sectorul transversal al văii Dunării. Clisura devenită toponim, se subînţelege Valea Dunării începând de la vărsarea râului Nera în Dunăre până la Orşova.  

Având caractere geografice distincte în defileul Dunării dar şi o importanţă strategică deosebită, oamenii de ştiinţă au fost atraşi în mod insistent şi variat în cercetarea acestei zone. Întâmplător sau nu, zona a fost denumită ,,mina de aur'' a arheologiei.  

Descoperirile arheologice de statuete antropomorfe în localitatea Liubcova cu înălţimi de 4cm. la 8cm. sau alte statuete stilizate. Vase cu picioare zoomorfe, diverse capace stilizate cu diverse incizii curbilinii sau în mănunchi.  

Toate aceste descoperiri arată că în zonă au locuit din cele mai vechi timpuri oameni şi se poate demonstra cu certitudine că aceştia au fost strămoşii noştri geto-dacii.  

Comunităţile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogăţiilor din zonă, dar şi însemnătăţii strategice. În localităţile riverane începând cu Baziaşul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea şi Liubcova au fost găsite urmele unor aşezări dacice.  

Dovada cea mai certă sunt aşezarea dacică de la Berzasca şi o aşezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală.  

Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune: Lângă localitatea Dubova unde există peştera Veterani, aceasta are o importanţă religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda şi o tradiţie precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul naţional al dacilor (Gino Lupi) .  

Cercetări despre Clisura Dunării s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuşi marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminţii ale dacilor.  

Unul din cei mai apropiaţi cercetători ai Clisurii trebuie amintit învăţătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ţinutului Clisura" tipărită la Oraviţa în 1934 aduce unele argumente prin care menţionează continuitatea dacilor în acest spaţiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăţi dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât şi pentru viitorii cuceritori romani, dar şi alte cetăţi din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinţi inexistenţi la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. şi chiar mai mult. Aceste monede fiind emise pe timpul lui Filip şi Alexandru cel Mare. Distinsul nostru înaintaş arată că piesele ce atestă istoria noastră, se regăsesc în muzee din Europa şi nu în cele româneşti unde ar trebui să le fie locul.  

Precizările istorice despre romani arată că aceştia au cucerit unele zone temporar, dar la primele contacte cu băştinaşii au avut surpriza să constate că se înţelegeau ca şi cum ar fi vorbit aceeaşi limbă. Încet şi ordonat romanii au început să construiască pe malul stâng al Dunării drumul încă de pe vremea împăratului Tiberius anul 33 d.Cr. terminat de Traian în anii 101-103. Se poate constata că la terminarea drumului romanii nu deţineau controlul asupra malului stâng al Dunării şi din acest motiv nu s-a putut monta acea faimoasă TABULA TRAIANA pe malul stâng, pentru a consemna evenimentul, destul de important pentru pretenţiile împăratului Traian. După cucerirea Daciei s-au mai construit şi numeroasele cetăţi la; Şviniţa, Liubcova, Drencova, Coronini şi Baziaş, cetăţi ce au fost dărâmate după cucerirea zonei de către turci.  

Dunărea era legată cu interiorul ţării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211.  

Construcţiile din epoca romană sunt evidenţiate şi prin impunătorul castru roman de la Pojejena (Sitarniţa), villa rustica de la Gornea (Căuniţa de sus).  

Despre istoria zonei voi continua şi cu alte articole, prezentând alţi cercetători şi invit pe alţii mai avizaţi să vină cu noi precizări, descoperiri şi documente necesare multor lămuriri privind istoria vechii Dacii.  

Zona Clisurii Dunării a fost cercetată în timp de mai mulţi istorici, mai mari sau mai mici. Voi aminti pe istoricul veneţian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunţit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenţia asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei.  

Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuţii în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar şi predarea către Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a multor cărămizi purtând inscripţia legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât şi monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înţeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale.  

Un mare istoric şi arheolog recunoscut a fost şi va rămâne distinsul profesor Vasile BORONEANŢ (n.28-decembrie 1930), a avut mari contribuţii la cercetările efectuate în Clisura Dunării în perioada anilor 1970 şi chiar mai târziu, făcând diverse comunicări despre această zonă. Voi încerca în continuare să prezint mai multe date despre acest ierarh al arheologiei româneşti, pe care am avut onoarea să-l cunosc personal în anii când, cu bastonul în mână, cerceta peşterile din zona Coronini.  

 

Recenzie realizată de poetul Mihai LEONTE din Moldova Noua  

 

Referinţă Bibliografică:
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII / Mihai Leonte : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 859, Anul III, 08 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Leonte
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!