Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Ordinea Zilei > Mobil |   


Autor: Mihaela Dordea         Publicat în: Ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011        Toate Articolele Autorului

Regal la opera
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 
Vineri, 22 octombrie, Opera Naţională Bucureşti părea locul în care cu mulţi ani în urmă, păşeam cu grijă. Păşeam cu emoţie. Multă lume chiar de la intrare. În general, lume bună. Mai erau, desigur şi personaje pe care le întâlneşti cum se iveşte o ocazie să poată vedea ce se întâmplă în jur, dar mai ales să se facă remarcate, chiar dacă nu au nici un motiv. 

În rest, aşa cum mă aşteptam cu toţii eram pătrunşi de o vie emoţie, culmea, sinceră, pentru că în seara aceasta aveam o nouă întâlnire cu Verdi, „signor maestro” şi a sa nemuritoare La Traviata. 

Povestea Violettei Valery a impresionat zeci şi zeci de generaţii care au lăcrimat în batiste la finalul dramatic al frumoasei traviate. 

Tema operei este aparent simplă. Un tânăr de familie bună, Alfredo Germont, se îndrăgosteşte de frumoasa Violetta la balul pe care controversata doamnă îl dă cu ocazia întoarcerii sale la Paris. Sentimentul fiind reciproc, lucrurile evoluează astfel încât, în actul doi, îi găsim pe cei doi tineri undeva în apropierea Parisului, locuind împreună, fericiţi şi cu sentimente din ce în ce mai puternice. 

Violeta însă, nu avea destui bani pentru o viaţă de lux. Îşi vinde trăsura şi bijuteriile pentru a acoperi cheltuielile. Alfredo află şi pleacă şi el la Paris să facă rost de bani. În acest timp, Violetta primeşte vizita bătrânului Giorgio Germont, tatăl iubitului ei, care îi cere să îl părăsească pe Alfredo, pentru binele familiei. Sora tânărului urma să se căsătorească, iar reputaţia Violettei îi crea probleme. Urmează despărţirea, pentru că ea se va sacrifica pentru binele familiei Germont, apoi o revedere dramatică la o altă petrecere , între cei doi iubiţi, totul sfârşind cu boala Violettei agravată acum, o tuberculoză, şi moartea ei în braţele lui Alfredo, care află, prea târziu adevărul , chiar de la tatăl său, frământat de remuşcări. 

Ei bine,Verdi nu ne spune doar o poveste. El a fost profund impresionat de ceea ce ascundea Violetta în interiorul său, de drama sufletului unei femei îndrăgostită, obligată de împrejurări să îşi părăsească iubirea, fără să poată face cunoscut adevărul, pentru că a promis şi pentru că pe atunci, onoarea avea o mare însemnătate, chiar şi pentru o „traviata”(intreţinută, femeie de moravuri uşoare, it). 

Signor maestro şi-a propus să nu esenţializeze subiectul în sine, ci partea profundă, zona sensibilă, psihologică, partea de suflet a personajului său. A lucrat mult cu Francesco Maria Piave, autorul libretului, atât cât a fost nevoie pentru a reuşi. Dacă până vineri am fost impresionată de poveste, şi am văzut Traviata de nenumărate ori, ei bine, vineri m-a captivat, m-a subjugat Violetta Valery. Publicul din sala Operei a rămas pur şi simplu fermecat de ceea ce vedea şi mai ales auzea pe scenă, de modul de interpretare a celei care a dat viaţă personajului şi a reuşit să fie, să ne facă să simţim, că acolo, în faţa noastră, se desfăşoară cu adevărat, destinul greu de poveri al Violettei: soprana Irina Iordăchescu. 

De la Callas nu am mai auzit o astfel de voce, o astfel de interpretare! Vineri, 22 octombrie, marea triumfătoare a serii a fost tânăra soprană care a demonstrat din plin speciala sa clasă de solist liric şi de tragedian. Cu o voce de excepţie, Irina a făcut să transpară cele mai emoţionante momente ale personajului său, aşa cum şi-a dorit Verdi, cu cele mai mici detalii sufleteşti. 

Irina Iordăchescu are o linie interpretativă cu pătrunzătoare subtilităţi în aprofundarea dimensiunilor psihologice ale personajului său. Ea a descoperit cele mai intime detalii ale Violettei şi a transpus totul cu un mare rafinament, cu sensibilitate şi în acelaşi timp cu o forţă extraordinară de expresie. 

Soprana are un glas special, lucrat, dar lucrul s-a făcut pe un suport deja existent, pentru că Irina are ceva în interior, se simte la momentele cheie, nuanţe fine, un gen de puritate a cântului cum rar întâlneşti, mai ales în aceste vremuri. 

Vineri seara, Irina Iordăchescu a reuşit să producă noi emoţii publicului prezent în sală, prin freamătul său interior, dar mai mult prin calităţile sale vocale care au încântat un public ce a ovaţionat îndelung şi în timpul dar mai ales la finalul unui spectacol în care frumoasa soprană a dominat şi artistic şi prin personalitatea puternică pe care ne-a dezvăluit-o cu sau fără intenţie, dar demnă de toate omagiile. Bravo Irina! Un debut plin de triumf, aşa cum anticipam. 

Alături de eroina serii, au contribuit cu prestaţia artistică, colegii ei de scenă Marius Manea, Eugen Secobeanu, Sidonia Nica, Valentin Racoveanu, Vasile Chişiu, Daniel Filipescu, Ruxandra Ispas, Ştefan Schuller, Constantin Negru şi Alin Mânzat, având susţinerea orchestrei condusă de dirijorul şi compozitorul Cornel Trăilescu. Trupa de balet şi corul, remarcabile şi de data aceasta. 

Nu pot să nu remarc faptul că prezenţa Irinei în Violetta a fost covârşitoare, colegii ei fiind la fel de impresionaţi. 

Aştept cu nerăbdare următoarele reprezentaţii având în centru pe soprana Irina Iordăchescu, a cărei voce va face istorie în lirica românească. 

„ În muzică, la fel ca în dragoste, trebuie să fii, în primul rând, sincer”. –spunea Verdi. Şi Irina este!  

Referinţă Bibliografică:
Regal la opera / Mihaela Dordea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 18, Anul I, 18 ianuarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihaela Dordea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihaela Dordea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!