Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Stelian Gomboş         Publicat în: Ediţia nr. 511 din 25 mai 2012        Toate Articolele Autorului

Recenzie - Preot Ilie Moldovan, În Hristos şi în Biserică: iubirea euharistică generatoare de viaţă şi destin românesc, Colecţia Logos şi Symbol, Seria Ethnos, Editura Reîntregirea, Alba I
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Recenzie - Preot Ilie Moldovan, În Hristos şi în Biserică: iubirea euharistică generatoare de viaţă şi destin românesc, Colecţia Logos şi Symbol, Seria Ethnos, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2011, 395 pagini ...  
  
Înainte de a trece la recenzia propriu-zisă, voi face o mică evocare şi omagiere a Părintelui Profesor Ilie Moldovan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu care, în mintea şi în inima mea personalitatea preacucerniciei sale se conturează şi se identifică prin câteva trăsături şi calităţi distincte, şi anume: în primul rând prin maturitatea şi bogata experienţă sau înţelepciune pastorală şi duhovnicească, prin ataşamentul său faţă de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, prin felul său de a fi foarte firesc şi mai puţin sofisticat sau complicat; după aceea prin tenacitatea şi perseverenţa lui, prin dispoziţia pe care o avea spre intensificarea eforturilor în vederea rezolvării unei probleme, atunci când situaţia o cerea; prin cultura teologică şi nu numai cu care era înzestrat datorită muncii şi tenacităţii sfinţiei sale – deoarece a fost un autodidact înnăscut şi foarte consecvent cu el de-a lungul întregii vieţi; prin luciditatea şi spiritul critic însoţit de foarte multă înţelegere şi condescendenţă; pe urmă prin spiritul său de dişciplină, în primul rând cu propria lui persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susţinute într-un mod foarte concis, coerent dar şi consistent în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii!... De asemenea, a mai avut şi calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreţie şi modestie ieşite din comun care îţi inspira foarte multă încredere, confort sufletesc şi dragoste faţă de valorile eterne ale spiritualităţii noastre romăneşti şi ortodoxe!... 
  
În ultima vreme a ajuns la o vârstă, respectabilă şi venerabilă, la care probabil, s-a gândit tot mai mult la ce a fost în urmă, făcându-şi tot felul de bilanţuri, cu gândul şi intenţia de a-şi încheia activitatea, didactică, pastoral şi apologetic – misionară, însă, atât eu personal i-am sugerat şi l-am încurajat permanent, cât şi mulţi alţi cunoscuţi, ucenici şi admiratori, să nu renunţe definitiv, la toate aspectele activităţii sale care a fost, întotdeauna, foarte folositoare multor oameni – studenţi, tineri, slujitori ai altarelor sau credincioşi ai Bisericii noastre dreptmăritoare, însă constatăm acum cu toţii că momentele şi perioadele de suferinţă din ultimii ani au învins, în cele din urmă!... 
  
Cugetând la activitatea şi la personalitatea preacucerniciei sale, care este foarte bine conturată şi cât se poate de autentică şi de firească, mă gândesc la darul omului providenţial cu care l-a înzestrat Creatorul şi Stăpânul nostru al tuturor – Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos – pe care sfinţia sa l-a cinstit şi l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea şi abnegaţia!... 
  
M-aş bucura să ştiu că atât contemporanii cât şi posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoştinţa şi preţuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este şi înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conştiinţa şi în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată şi o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii şi înaintaşii noştri dar încerc, totuşi, să–mi fac un act de încurajare şi de optimism şi să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunţat cu veneraţie şi respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni şi care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos – Arhiereul Cel Veşnic în Împărăţia Sa cea cerească şi veşnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte; rugăciuni cărora mă alătur şi eu, dorind din toată inima ca Dumnezeu să îl ierte şi să-l odihnească, să-l numere cu drepţii, în Împărăţia Sa cea Cerească, Sfântă şi Veşnică!...  
  
În altă ordine de idei, revenind la recenzia propriu-zisă, voi remarca şi susţine că această carte se constituie ca al treilea volum din seria„Teologia iubirii” a Părintelui Profesor Ilie Moldovan („În Hristos şi în Biserică”, vol. I: Iubirea –Taina căsătoriei şi vol. II: Adevărul şi frumuseţea căsătoriei, Alba Iulia, 1996, 254 p., respectiv 256 p.) În Cuvântul înainte ni se spune că mesajul cel mai important al cărţii se adresează „fiilor neamului românesc”, vizând „o aprofundare teologică a iubirii divin-umane, care nu poate fi decât euharistică” (p. 5 şi 8-9).  
  
Prima parte a cărţii integrează metoda abordată de autor în studiul etnologiei contemporane. Sunt depăşite rând pe rând orientările naturaliste, pozitiviste şi empiriste, ca şi cele idealiste, axiologice şi voluntariste, pentru a fi promovată o viziune transcedentală în definirea etnicului. Relevantă este perspectiva spiritualităţii ortodoxe, cea care are în vedere viziunea dualistă asupra etnicităţii: pe de o parte, degradarea naturii etnicului prin căderea în păcat, iar pe de altă parte, restaurarea vieţii etnice, înnoirea ei prin lucrarea răscumpărătoare şi transfiguratoare a Mântuitorului Iisus Hristos. „Spiritualitatea unui neam – subliniază autorul– se descoperă prin modul în care acesta e înrădăcinat în propriul său Model transcendent, inepuizabilă sursă a darurilor cu care este înzestrat în istorie” (p. 29). Drept urmare, identitatea noastră umană nu este doar un fapt natural, ci şi unul spiritual, iar a aparţine unui neam înseamnă a îndeplini o vocaţie, a-ţi asuma destinul unei spiritualităţi care îl defineşte.  
  
Partea a doua relevă semnificaţia şi implicaţiile liturgice ale Modelului divin transcendent în revelarea iubirii supreme. Aici descoperim cele mai originale gânduri ale Părintelui Profesor Ilie Moldovan, cel care a aprofundat problema etnogenezei româneşti de-a lungul întregii sale vieţi. Teza sa finală cuprinde următorul scenariu: etnogeneza românilor coincide cu naşterea„din apă şi din duh” a unui popor. Poporul român a cunoscut o „cincizecime etnică”, în sensul în care, în ziua Cincizecimii, la Ierusalim se găseau şi „romani în treacăt” (FA 2, 7-8). În opinia autorului, există o identitate deplină între limba pe care aşa-zişii „romani în treacăt” o vorbeau în mod curent (latina vulgară) şi limba pe care o auzeau, comunicată de Însuşi Duhul lui Dumnezeu. Aceasta nu este alta decât „limba Împărăţiei lui Dumnezeu”,limbă ce dă mărturie despre o nouă realitate iniţiată de Duhul Sfânt pe pământ şi care va fi limba unui nou neam, un neam creştinesc. Evaluarea martiriului Sfinţilor Montano şi Maxima, precum şi a mărturiei lui Niceta de Remesiana, îl duc pe Părintele Profesor Ilie Moldovan la precizarea unei identităţi lingvistice între termenii „romanus”şi „christianus”, concluzia Domniei sale fiind aceea că „a fi botezat” este tot una cu „a fi român”,întrucât român nu este decât cel care a primit botezul de foc al Duhului. Consecinţele sunt deopotrivă personale şi comunitare. Pe de o parte, noi suntem moştenitori ai unui grai de origine divină, membrii ai unui neam ce se găseşte la o răscruce a istoriei; pe de altă parte, împărtăşindu-ne prin apartenenţa la acest neam cu darurile Sfântului Duh, fiecare dintre noi suntem chemaţi să răspundem imperativului propriului destin. Regăsim astfel revalorificate consideraţiile Sfântului Maxim Mărturisitorul despre relaţia indisolubilă între Liturghia euharistică, „liturghia lăuntrică” (a sufletului)şi „liturghia cosmică”. Într-o asemenea perspectivă trebuie înţelese reflecţiile despre„etnicitatea euharistică” sau „românitatea liturgică”, anume faptul că Duhul Sfânt sfinţeşte prin Pogorârea Sa Cinstitele Daruri pentru ca Sângele lui Iisus Hristos să treacă în „sângele nostru”, făcându-ne rude de sânge ale Domnului –popor ales şi sfânt, deopotrivă o comunitate eclesială şi etnică.  
  
Partea a treia aprofundează funcţiile şi implicaţiile Modelului divin transcendent în generarea unei vieţi şi a unui destin românesc. Sunt reluate aici bine-cunoscutele consideraţii ale părintelui Ilie Moldovan despre„legea românească”. Sunt analizate graiul românesc, paradisul etnic românesc şi perpetuarea acestora prin intermediul unei „natalităţi divine (sângele harismatic)” (p. 241 ş.u.). Este, într-un final, reliefată misiunea neamului românesc de a mărturisi pe Iisus Hristos liturgic şi cosmic.  
  
Partea a patra evidenţiază mărturia cosmică a lui Iisus Hristos prin Duhul Sfânt prin intermediul celor trei elemente menţionate în textul de la 1 In 5, 8: „Trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul şi apa şi sângele”. De reţinut că toate aceste trei sunt elemente ce ţin de Sfânta Euharistie şi tot pe baza lor se constituie şi „etnicitatea euharistică”. Printr-o analiză istorică, arheologică, agriculturală, folclorică şi teologică, Părintele Profesor Ilie Moldovan extrage elementele definitorii ale unei „liturghii cosmice” în spaţiul (stră)român carpatic. Ultima parte a cărţii este dedicată, într-o alternanţă de elemente optimiste şi pesimiste, modului în care poate fi perpetuat şi regenerat un neam prin intermediul castităţii adolescenţei, dar şi modul în care se poate atenta la existenţa unui neam prin avort. (Cu aceeaşi virulenţă,deplin justificată de altfel, Părintele Ilie Moldovan atrage şi aici atenţia asupra aspectelor pe care le prezintă avortul: acesta este crimă, atentat împotriva vieţii şi persoanei umane, este genocid, atentat împotriva neamului, şi este şi deicid, atentat împotriva Mântuitorului Iisus Hristos Însuşi.)  
  
Lecturarea ultimelor pagini ale cărţii ne pun şi în faţa altor elemente nocive în existenţa personală şi etnică: literatura imorală, presa agresivă, imaginile indecente în teatru, cinematograf şi televiziune. Încadrarea acestora în restul capitolelor, ca şi ansamblul lucrării, lasă impresia că aceasta a rămas, într-o anumită măsură, neterminată. Cititorul trebuie să ţină însă cont de starea fizică în care Părintele Profesor Ilie Moldovan şi-a redactat ultima lucrare. Se cuvine, mai degrabă,să salutăm cu respect şi admiraţie marea putere de muncă şi tenacitatea de care a dat dovadă pentru a-şi duce la bun sfârşit, în condiţii deosebit de grele, o lucrare la care domnia sa după cum le-a mărturisit tuturor celor apropiaţi ţine foarte mult. Într-adevăr, terminarea acestei cărţi aproape a coincis şi cu plecarea la Domnul a Părintelui Profesor Ilie Moldovan. Astfel, el şi-a împlinit pe deplin vocaţia şi slujirea pe care a cerut-o neîncetat de la fii neamului său. În acest fel, Modelul transcendent divin pe care l-a preamărit prin cuvânt şi fapte, la amvon şi la catedră, se va reflecta încă multă vreme de acum înainte în cei pe care i-a format şi care rămân să se roage pe acest pământ românesc pentru sufletul celui care a fost Părintele Profesor Ilie Moldovan ...  
  
Drd. Stelian Gomboş 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Recenzie - Preot Ilie Moldovan, În Hristos şi în Biserică: iubirea euharistică generatoare de viaţă şi destin românesc, Colecţia Logos şi Symbol, Seria Ethnos, Editura Reîntregirea, Alba I / Stelian Gomboş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 511, Anul II, 25 mai 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stelian Gomboş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!