Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Stelian Gomboş         Publicat în: Ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011        Toate Articolele Autorului

Recenzie - Mihail Neamţu...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Recenzie - Mihail Neamţu, „Elegii Conservatoare – Reflecţii est-europene despre religie şi societate”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009, 321 pagini 
  
O lucrare care este prefaţată prin cuvinte pline de luciditatea mărturiei, nu poate decât să deschidă orizontul unei alte cunoaşteri. Ori această carte a lui Mihail Neamţu poartă cu sine o astfel de deschidere: „Când agora cetăţii nu mai percepe profetismul sfinţeniei, atunci vigilenţa laică se poate dovedi un modest înlocuitor. Ea se exprimă, foarte impur, în activitatea presei libere şi neaservite banului otrăvit. Sarcina expunerii nedreptăţilor din cetate le revine tuturor celor implicaţi într-un proiect civic: liderilor din comunităţile rurale – de la fermieri până la ingineri agricoli – , liceenilor silitori şi respectuoşi faţă de tradiţiile înaintaşilor, jurnaliştilor autonomi, dascălilor scutiţi de servituţi politice şi, în sfârşit, intelectualilor publici neînregimentaţi prin diverse sinecure. Volumul de faţă se adresează acestor cetăţeni responsabili, dornici să îşi asume rolul de spectatori angajaţi într-un loc care poate părea uneori cetatea tuturor fărădelegilor” (p.13). 
  
Pornind cu această provocare mystagogică şi politică deopotrivă, tânărul autor Mihail Neamţu recuperează o serie dintre direcţiile teologiei sociale, teoretice şi angajate deopotrivă. Astfel cititorul poate înregistra teme diferite scrise în acelaşi diapazon, elegiac şi teologic deopotrivă, interogativ de cele mai multe ori, autorul repoziţionând, în raport cu propria gândire şi cu aceea a creştinului modern, o serie de probleme. Probleme majore şi părut minore, dovedind o dată în plus măiestria unui suflet dispus să recupereze, în cheia gândirii creştine, aspecte ale gândirii sociale prioritare redescoperirii normalităţii comunicaţionale. Pentru că, dezafectându-şi tonul ultimativ din alte scrieri, Mihail Neamţu reuşeşte, inclusiv prin scriitură, să aducă alături teologia elitelor – căreia-i este unul dintre cei mai acerbi apărători, şi comunicarea simplă şi cordială (a se vedea articolul Costel şi fiii Babelului, p. 116-117) a faptelor care constituie firescul discret al mărturisirii. Compactă doar în jurul ideilor centrale, cartea deschide de fapt orizonturi nebănuite, agerimea argumentaţiei ca şi aceea a construcţiei teologale îmbiind la lectură. 
  
În ce priveşte conţinutul cărţii reţinem, ca pentru o fişă bibliografică, osatura editorială. Astfel avem un prim capitol intitulat Valori şi educaţie (Reinventarea elitei; Decesul pedagogiei; Preţul mediocrităţii; Etatismul: un demon; Biblioteca pentru tonţi; Modele umane, nu doar instituţii; Educaţia, prioritate de dreapta; Religia în şcoli: cui prodest?; Botezul micului ecran; Arta alternativă: finanţare privită sau sprijin de stat?; Cultura liberală şi revoluţia digitală; Vieţi paralele? Ortodoxia şi secularizarea; Religia timpului nostru: patru răspunsuri la ancheta revistei Cultura, p. 23-62), incitant şi pe alocuri echivoc, antrenant în discuţii tăcute cu autorul şi, de ce nu, reacţii imediate de corectare, în sensul dorit de acesta, a unora dintre mentalităţi manifestate în lungul anilor. Poţi să nu fi de acord cu o serie de antinomii căutate – niciodată o bibliotecă nu cultivă tonţi, veţi zice – dar nu poţi rămâne fără reacţie. 
  
Capitolul II, Familia sub asediu (Visul sau vidul copilăriei; Botezul: în cristelniţă, nu pe plasmă; Cei trei ani de acasă; Cine mai transmite valorile?; Sindromul Hilary; Genul masculin; Bărbăţie şi cavalerism; Incestul penal şi România promiscuităţii; Prozelitismul homoerotic şi limita prieteniei, p. 64-107), aduce cu sine suflul teologiei angajate în disputa imediată, de media, preocupată inclusiv de construcţii formale elocvente, de elocinţe muşcătoare. Pertinent, dar nu prin experienţă, autorul reuşeşte să mute – fericit, am zice, discursul de pe oameni pe principii, recondiţionând imaginea unor mituri sociale prin relecturarea lor teologică. Şi nu este puţin lucru. Efortul se continuă şi în capitolul III, Câtă integrare şi care Europa (Stasi şi filmul împăcării; Costel şi fiii Babelului; Egalitatea inoportună; Patrimoniul Kosovo; Criza creştinismului european; Europa şi islamul radical; Integrism musulman şi leşin britanic; Iarna indiană; Declinul demografic european; Radicalismul islamic şi cultura libertăţii; Ortodoxia: multiculturalism sau universalitate?; Despre simbol, idol şi icoană, p. 109-173), doar că aici centrul de greutate hermeneutică se mută spre teologia politică, desigur una dintre cele mai rare expresii ale teologiei româneşti moderne, exprimând cu simplitate lucruri adeseori posibil de descoperit şi în alte tratate, zise de specialitate, construite şi comunicate greoi. Teme notorii, care au cu sine sâmburele unor teze de doctorat, să zicem, sunt punctate cu farmec, incitând la aprofundare.  
  
Dacă în capitolul III accentul cade pe exegeza arealului european şi mai apoi mondial, capitolul IV, Note ortodoxe (Afront secular şi stima ortodoxă de sine; Inevitabil, un Patriarh; Paralogismele fricii; O agendă profetică; Mulţi laici, puţini aleşi; Nevoia dialogului; Miniştri sau călugări?; O veste bună?; Un Papă particular; Cruciatul teuton; Doliul Bisericii Ortodoxe Ruse; Pofta de sânge; Taxa pe ecumenism; Ortodoxia românească: deficitul comunicării şi inflaţia retorică; Despre bun-simţ, discernământ şi civilizaţie; Clericalism, laicitate şi sacerdoţiul universal, p. 175-241), punctează construcţii ale mentalului şi comunicaţionalului din aria Ortodoxiei, identificând şi propunând spre reflexie o serie de probleme ale vieţii socio-pastorale contemporane. Incitante şi curajos propuse, acestea consumă multe din dilemele rostite anost de alţii, recondiţionând expresivitatea ortodoxă a verticalităţii analitice. Ca şi în cazul capitolelor anterioare, o lectură necritică a textului nu ajută. Abia repoziţionându-te în raport cu cele enunţate de autor reflecţia personală capătă sens şi adâncime. 
  
Capitolul V, un soi de punte mistică peste realismul capitolelor anterioare, propune, sub titlul Coram Deo (Canonul şi vestitorul Ortodoxiei, Liturghia Bisericii: sinteză eshatologică; Alexandria: puntea lumilor; Filocalie şi interioritate; Novus Adam; Pacea Crăciunului; Pilat din Pont şi drama politicii; Promisiunile tăcerii, p. 244-294), o serie de puncte de vedere asupra teologiei în înţelesul ei epistemiologic şi istoric-eshatologic. Temele abordate aici par a fi rupte de dinamismul celor anterioare, tocmai de aceea se descoperă a fi foarte importante. Un golf de odihnă în Duh după o neîmpăcată odihnire în concret încheie teologic o evoluţie la paralelele elegiace ale comentariului creştin asupra lumii moderne. 
  
Pentru cultura catehumenală modernă, astfel de reflecţii devin fundamentale. Cred că viitorii ani ai reacţiei pastorale a Bisericii Ortodoxe vor trebui să reactiveze acest soi de luciditate, elegiacă în fond, informativă şi formativă deopotrivă, la nivelul mentalului misionar al slujitorului modern şi al laicului căruia îi pasă, cu adevărat, de valorile Ortodoxiei. Tonul limpede, uneori prea pedant în raport cu realitatea dură din terenul pastoral – acolo unde autorul mai are de recuperat la capitolul cunoaştere, ajută la dimensionarea unor soluţii. La posibila lor alcătuire, „ca în ghicitură”. Căci o diagnoză de genul celei propuse de Mihail Neamţu are obligaţia de a se finaliza în câteva filoane de soluţie imediată, altfel se încadrează în retorismul atât de atent analizat de el. Ori tocmai soluţiile care te îmbie să le intuieşti sunt remarcabile la Mihail Neamţu, în ciuda faptului că ele ţin mai cu seamă de o structură a elitelor, desigur necesară. Miezul de smerenie pe care se solidifică discursul teologic, indiferent de latura nominală a sa, obligă la efort continuu, nu doar informal. Evoluţia scriiturii lui Mihail Neamţu este un argument şi din acest punct de vedere. 
  
Drd. Stelian Gomboş 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Recenzie - Mihail Neamţu... / Stelian Gomboş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stelian Gomboş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!