Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 948 din 05 august 2013        Toate Articolele Autorului

Recenzie de carte, de Emil Istocescu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Recenzie de carte de Emil Istocescu 
  
Epigrame, fabule, satiră politică, rondeluri şi sonete 
  
de Teodor Barbu 
  
Creaţia lirică vâlceană de factură umoristic-satirică s-a mai îmbogăţit cu prezenta carte de epigrame, fabule,satire, rondeluri şi sonete, al cărei autor este poetul drăgăşănean Teodor Barbu.  
  
Înmănunchind un mare număr de piese specifice genului, urmare a unei selectări exigente, volumul oferă cititorului, pe lângă încântarea spirituală şi prilejul de a recunoaşte polivalenţa talentului autorului. Preocuparea sa pentru cultivarea epigramei nu este nouă, fiind evidenţiată prin publicarea în reviste de profil sau în rubrici specializate ale ziarelor a cel puţin 40% din astfel de creaţii. 
  
Participând la concursuri şi festivaluri de satiră şi umor, Teodor Barbu a beneficiat în mai multe rânduri de premieri, fiind consemnat şi în Antologia epigramei olteneşti, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiştii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediţie a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă. 
  
Atracţia sa pentru acest gen literar, nu este singulară, ci a fost însoţită permanent de preocuparea pentru poezia lirică tradiţională, pe cale de apariţie într-un volum separat, intitulat „Retorica balansoarului” 
  
Specia epigramei are mare vechime, părintele ei fiind Marţial, poet de limbă latină, urmat de o întreagă suită de iubitori ai acesteia. „Epigrama cuprinde, în esenţă, glumă ironică şi umor sarcastic, are proporţii reduse (de catren) şi satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situaţii etc. şi care se termină printr-o poantă ironică” ( v.Dex.) 
  
În spiritul acestor caracteristici ale epigramei, Teodor Barbu ne oferă două definiţii personale : 
  
„Patru versuri „libertine” Oricare epigramă-am constatat, 
  
Ca nişte căţei în cuşcă; E-o bombă cu efect întârziat, 
  
Trei se gudură la tine, Aprinzi fitilu-n primul vers al ei, 
  
Dar al patrulea te muşcă!” Şi explodează după versul trei. 
  
„Epigrama însemna, la început, o inscripţie sau o dedicaţie pe pietrele funarare, pe soclurile unor statui sau monumente, pe alte opere de artă, numite şi epitaf. Mai târziu, desenează o creaţie poetică remarcabilă prin conciziune, având un caracter politic, liric, didactic.Cu timpul, inscripţiile, dedicaţiile au luat întorsătură satirică, ironizând diverse manii, apucături, vicii. 
  
In epoca modernă, epigrama a devenit formă a poeziei lirice de dimensiunile unui catren, în care se satirizează trăsăturile negative ale unei categorii socilale sau profesionale, ale fiinţei umane, în general” (Dicţ. de termeni literari- Ed.Academiei, 1976, p.145-146) 
  
Creatorii unor astfel de producţii poetice pot fi categorisiţi în: părinţi sau iniţiatori, celebri, uitaţi şi actuali. La noi, pornind de la epitaful celebru al lui Anton Pann, până la Cincinat Pavelescu sau Păstorel (Al. O.) Teodoreanu, au contribuit la cultivarea epigramei o mulţime de autori. În Vâlcea, doctorul Nicolae Moisiu are meritul că a alcătuit, în 1995 „Istoricul epigramei vâlcene”, carte prefaţată de prof. universitar dr. Traian Cantemir.  
  
În această istorie antologică a epigramei vâlcene, la pagina 69 se află şi autorul acestui volum , Teodor Barbu, cu câteva din cele mai reuşite catrene umoristice, ca expresie a aprecierii de care se bucură creaţia sa epigramistică. 
  
Şerban Cioculescu a spus cândva că „Epigrama este jocul în care inteligenta musteşte ca şampania”.Teodor Barbu are aceste rare însuşiri: spirit de observaţie, sesizarea defectelor şi ironizarea sau, după caz, satirizarea acestora. Universul uman înfăţişat în acest adevărat „insectar” sau „bazar uman” este foarte divers. 
  
Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici şi situaţii de mare varietate, autorul a preferat aşezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică, după cum au procedat alţii. Mijloacele şi procedeele artistice, de stil, de vocabular sau cele prozodice sunt, de asemenea, foarte diverse şi personale: jocuri de cuvinte şi de sensuri, („Norocoase, bată-le / i-au fost ursitoarele/ Dimineaţa râmele / După masă, rimele!”) sintagme şi întorsături de topică, sensuri ambigui sau înrudite, (Unui umorist bătrân: Cunoscându-i fondul liric / Lumea mai exagera / Ziua el era satiric / Noaptea ... doar satir era!”)aluzii fine,luatul în răspăr, admitaţia prefăcută, (Evoluţia unui epigramist rival: Cum ai umor cât pentru trei / Şi nu-ţi ţii poantele în frâu / Ai mai crescut în ochii mei / Şi-mi vii, amice, pân-la brâu!, zeflemeua benignă cu substrat critic, precum şi alte tehnici înrudite, asigură implinirea scopului urmărit: acela de a contribui la înfrumusetarea comportamentului semenilor noştri şi la eradicarea trăsăturilor negative de caracter. 
  
De remarcat „duelul” epigramistic purtat cu Niki Ursei, cu Sanda Alecu, Al.Mircescu. şarje amicale adresate unor confraţi: 
  
Unui confrate prozator Epigramistului Niki Ursei D-lui Nic.Moisiu,in vizită la Drăgăşani 
  
Eşti tenace şi abil Fiindcă am avut succes, În aerul acesta „literat” 
  
Ai alură modernistă Stă invidia să-l roada, Dacă-ncep al doilea kil, 
  
Şi, dacă vorbim de stil Şi, mă-mpungefoarte des, Vă strig pe nume încurcat 
  
Ai un stil ..ce nu există De-aia n-are Ursei coadă Nu Moisiu ci ... Moisil 
  
„Materia primă” a epigramelor lui Teodor Barbu este extrasă din viaţa cotidiană, cu bunele, dar, mai ales, cu neajunsurile şi păcatele ei, care vizează caractere, atitudini, mentalităţi etc., iar clasicismul acestor creaţii lirice este asigurat de conciziunea stilistică şi de ţinta moralizatoare urmărită de autor. 
  
După evenimentele din 1989 de la noi din ţară s-a răspândit „boala” ... hanndicapaţilor, a bolnavilor închipuiţi, şarjată astfel: „Cu prea banalul meu statut / De sănătos, am tot pierdut / Dar m-am zbătut şi-am triumfat, / De mâine sunt handicapat!”/ 
  
Tranziţia prelungită, tot după acest an de răscruce, este văzută cu scepticism: „Chiar de nu sunt un pesimist total, / Tranziţia o văd ca pe un gir, / Cum că vom trece toţi printr-un spital, / Ca o etapă ... către cimitir”/ Pe aceeaşi temă este concepută şi epigrama intitulată „Râsu-plânsu”: „Din reformă în reformă, / Numai morţii suntîn formă, / Pe cei vii nici n-o să-i doară, / Cu condiţia să moară.”/ 
  
Legea 18, privitoare la retrocedarea proprietăţilor funciare, a creat mari nemulţumiri şi discordii: „Se vorbeşte-n dosul uşii, / Că prin ţară sunt zâzănii, / Intr-un loc se bat ţăruşii, / În alt loc se bat ţăranii.”/ 
  
Apariţia noii categorii sociale a patronilor, de după `89 , mai avidă şi lacomă, n-a scăpat de înţepăturile critice ale autorului, în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenţie oportună, / Prin cele două mâini care le are,/ Cu una ia şi cu cealalt-adună”/ 
  
Prin sita umorului şi satirei lui Teodor Barbu au fost trecute căsnicii, servicii, năravuri şi metehne omeneşti, patimi şi lupte politice (trepăduşi, demagogi, traseişti, nepotisme). Ex.”Sancţiune”: „Fiindcă treabă n-a făcut, / „X” din schemă a căzut, / Dar, având un unchi sus-pus, / A căzut de jos în sus”/ 
  
Volumul cuprinde, în partea finală şi câteva fabule, sonete şi rondeluri în care fibra satirică se continuă: 
  
In „Rondel de campanie” sunt veştejite năravurile politice: „Iar vin alegerile-n ţară / Iar suntem oarecum băftoşi / Că vom avea din nou gogoşi / Să ne-nfruptăm, a câta oară ? // Stimaţi concetăţeni frumoşi / De prin oraşe, de la ţară / Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoşi! // Că sărăcia, bunăoară, / Vom lichida-o inimoşi, / cu alte proaspete gogoşi, / Peste alţi patru ani şi-o vară, / Când vin alegerile-n ţară” 
  
În acelaşi registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele şi năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidaţii cu bănat / şi cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca-nainte” 
  
Reconfortant, împănat cu umor de calitate şi împletit cu note satirice, volumul de faţă încântă şi satisface aspiraţiile de frumuseţe morală şi estetică ale cititorului. Este meritul autorului care ne-a oferit aceste pagini antologice. 
  
Emil Istocescu 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Recenzie de carte, de Emil Istocescu / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 948, Anul III, 05 august 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!