Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Stelian Gomboş         Publicat în: Ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

Recenzie - Cristinel Ioja, O istorie a dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2013, 622 pagini ...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Recenzie - Cristinel Ioja, O istorie a dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2013, 622 pagini ...  
  
Încă de la bun început voi afirma şi susţine, cu multă convingere, că toată activitatea didactică, publicistică şi academică a Domnului Conf. Univ. Dr. Cristinel Ioja – Preşedintele Senatului Universităţii “Aurel Vlaicu” şi Cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Ilarion Felea” din municipiul Arad, este una prodigioasă, excepţională ...  
  
Între alte multe articole, studii şi cărţi publicate, se înscrie (şi) volumul al doilea din lucrarea: “O istorie a dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română” , cu un conţinut bogat şi amplu de 622 pagini, carte apărută, în cursul anului 2013, la Editura Pro Universitaria din Bucureşti, primul volum apărând în cursul anului 2008 ...  
  
Cu alte cuvinte, aprecierile şi referinţele din rândurile de mai jos se referă la un volum, parte dintr-un amplu proiect de autor despre „Evoluţiile şi dezvoltarea Dogmaticii în Teologia Română” de la începutul învăţământului teologic seminarial în limba română până în contemporaneitate. Este un tratat complex, care depăşeşte caracterul universitar, fiind o abordare pluridisciplinară a aspectelor fundamentale ale dogmaticii, teologiei şi apologiei ortodoxe române. În acest demers, autorul prezintă (şi interpretează) modul de constituire şi de dezvoltare a identităţii gândirii dogmatice ortodoxe româneşti, în interferenţă cu dezvoltarea altor dogmatici din arealul teologiei ortodoxe, dar şi catolice ori protestante.  
  
Aşadar, volumul de faţă se referă la problematica „unei perioade complexe cu mutaţii şi evoluţii în gândirea teologică românească”, într-„un timp al disputelor, al construcţiilor teologice, al delimitărilor şi repoziţionării”, după cum apreciază autorul în Cuvânt înainte. Iată ce afirmă şi mărturiseşte autorul mai departe: “Gîndul de a continua cercetarea în direcţia prezentării contribuţiilor dogmatice ale teologilor români în evoluţiile, implicaţiile şi interpretările lor, a început să mă mistuie imediat după ce, în anul 2008, am editat o lucrare privind Teologia Dogmatică Ortodoxă Română din a doua jumătate a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. După editarea acestei lucrări – care s-a bucurat de o bună primire în rândul teologilor din Patriarhia Română – mi-am dat seama tot mai mult că este nevoie să cunoaştem cât mai îndeaproape contribuţiile dogmatiştilor români şi evoluţia gândirii lor în contextul în care ei au teologhisit. 
  
Perspectiva istorică asupra evoluţiilor Dogmaticii Ortodoxe este pe cât de necesară a fi prezentată, pe atât de complexă, datorită contextelor dificile pe care teologia ortodoxă română le-a traversat, mai ales după căderea Constantinopolului. 
  
Volumul de faţă, al doilea din cele trei gândite pentru a cuprinde evoluţiile şi dezvoltarea Dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română, cuprinde parcursul istoric al acestei discipline cu implicaţiile ei complexe în secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea. Viziunea asupra evoluţiei istorice a Dogmaticii Ortodoxe în România va cuprinde, în final, trei volume.  
  
Primul volum cuprinde perioada de până la începutul învăţământului teologic seminarial în limba română, adică până la începutul secolului al XIX-lea, al doilea volum cuprinde perioada care marchează începutul învăţământului teologic seminarial în limba română până la instaurarea comunismului în România, adică secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea, iar al treilea volum va cuprinde evoluţia gândirii dogmatice ortodoxe române în perioada regimului comunist-ateu până în prezent, adică a doua jumătate a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea.  
  
Astfel, volumul I este neterminat, iar volumul al III-lea va intra în perioada imediat următoare într-un amplu proces de aprofundare a ideilor şi concluziilor la care am ajuns, fiind pregătit pentru tipar... 
  
De ce am început cu volumul al II-lea? Practic, am considerat că perioada de la începutul învăţământului teologic în limba română până la instaurarea comunismului, a fost mai puţin studiată din perspectiva evoluţiilor şi implicaţiilor teologic dogmatice. Este o perioadă complexă cu mutaţii şi evoluţii în gândirea teologică românească, cu influenţe diverse în spaţiul misionar şi apologetic-cultural al Bisericii noastre. 
  
În altă ordine de idei, lucrarea “O istorie a dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română” are limitele ei metodologice, interpretative şi de conţinut, pentru că autorul are limitele lui, fiindu-i dificil să împletească în cadrul abordărilor sale, parcursul liniar al evenimentelor şi contribuţiilor dogmatice, cu diversitatea temelor şi adâncimea abordărilor şi a perspectivelor, pe care a încercat întotdeauna să le privească în context, dar şi cu diferitele implicaţii culturale, confesionale, bisericeşti.” (Cristinel Ioja). 
  
În altă ordine de idei, în cele ce urmează, mă voi referi (şi) la elementele structurale ale volumului: organizare, stil, utilizarea surselor de documentare, rigoare terminologică. Întregul conţinut (de 622 pagini) este compartimentat în şapte capitole, începând cu „Teologia dogmatică în Biserica Ortodoxă (secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea)” şi încheind cu „Apariţia filocaliei în contextul instaurării regimului comunist”. Cuprinsul tratează despre Teologia Dogmatică Ortodoxă (din Rusia, Grecia, Serbia, Bulgaria), despre Învăţământul teologic românesc din seminariile teologice şi Facultăţile de Teologie (Cernăuţi, Iaşi, Bucureşti, Chişinău), despre Academiile Teologice (Sibiu, Arad, Caransebeş, Oradea, Cluj). Sunt analizate, deopotrivă, paradigmele (şi opiniile) unor teologi străini (George Florovsky, Hristou Andrutsos, Serghei Bulgakov, Vladimir Zenkovsky) şi ale unor teologi români (Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea, Petru Rezuş, Vasile Găină etc.), precum şi ale unor filosofi preocupaţi de fenomenul teologic (Nae Ionescu, Nicolae Berdiaev, Nichifor Crainic, Lucian Blaga). Sursele bibliografice utilizate pentru elaborarea acestui tratat sunt înregistrate pe 48 de pagini, alcătuind şi formând circa 900 de referinţe din literatura teologică şi filosofică universală şi naţională, traduceri, texte originale, precum şi opinii din presa de specialitate. În fine, privitor la aspectele formale, apreciem interesul pentru clarificarea, chiar la dimensiunea nuanţelor, a terminologiei, la determinarea unor relaţii comparative între concepte şi noţiuni. Remarcăm, din acest punct de vedere, că volumul “O istorie a dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română” are o ţinută grafică reprezentativă, elegantă şi semnificativă simbolic. Din punct de vedere al stilului, menţionăm elaborarea ştiinţifică a textului, cu propoziţii clare, argumentări justificate, explicaţii suplimentare la subsolul paginilor, precum şi o corectă utilizare a citării şi marcării diferenţiate a cuvintelor, sintagmelor ori aserţiunilor relevante. Autorul dispune de capacitatea elaborării unor texte ştiinţifice, cu respectarea rigorilor academice, oferindu-ne o carte valoroasă, ce merită inclusă în categoria textelor fundamentale ale literaturii teologice româneşti. 
  
Din punct de vedere al conţinutului, am identificat un set de idei care i-au călăuzit autorului textualizarea demersului teologic: 
  
- rigoare şi tenacitate în argumentarea identităţii literaturii dogmatice în ţara noastră (ca reflectare a modului de gândire şi explicare a şirului de paradigme teologice); 
  
- congruenţa (şi deopotrivă diversitatea de opinii) dintre teologi şi filosofi în apărarea dogmelor ortodoxe în opoziţie cu „ingenioasele deviaţii” apologetice ale catolicismului şi protestantismului de la spiritualitatea creştină; 
  
- ataşament faţă de gândirea dogmatică a părintelui Dumitru Stăniloae, considerată paradigmă de referinţă în teologia europeană ortodoxă. 
  
În interpretarea diverselor aspecte ale Dogmaticii ortodoxe, Domnul Conf. Univ. Dr. Cristinel Ioja utilizează textele ierarhilor Bisericii, ale profesorilor academiilor/ seminariilor, facultăţilor teologice, precum şi ale filosofilor care şi-au exprimat interesul faţă de problematica atât de controversată a religiei. Un merit excepţional al autorului derivă din intenţia de a decela în mod clar „abordarea mai mult filosofică şi scolastică a dogmaticii ortodoxe” de adevăruri dogmatice experienţiale considerate „evenimente trăite în propria lor nemijlocire şi realitate istorică”. În plus, autorul ponderează expresivitatea tendinţelor apologetice ale catolicilor şi protestanţilor care „nu voiau să recunoască valorile Orodoxiei” sau „nu reuşeau să le recunoască”. În literatura de specialitate se resimţea lipsa unui cugetător de anvergură teologică şi intelectuală, cu o personalitate puternică în stare să ofere argumente bazate pe „evlavie ortodoxă” şi pe „raţionamente justificate de textul biblic”. Acesta este Dumitru Stăniloae. Adeseori se invocă oportunitatea redescoperirii operelor patristice – „o bogată vistierie de cunoştinţe” şi un arsenal ştiinţific de apărare a dreptei credinţe. Un autentic şi reprezentativ dogmatician „a fost pregătit” de activitatea celor de dinaintea teologului Dumitru Stăniloae, mai ales de teologii din jurul instituţiilor de formare a clerului, pe care Doctorul în Teologie Cristinel Ioja le descrie cu rigoare, evidenţiind rolul avut de profesori în depăşirea condiţiei lor scolastice. Pentru activitatea lor teologică (şi în domeniul dogmaticii), pomenim pe Alexandru Comoroşan, Vasile Loichiţă, Vasile Găină (Cernăuţi), pe Constantin Erbiceanu, Constantin Chiricescu, Irineu Mihălcescu, Ion Gheorghe Savin şi, evident, Dumitru Stăniloae (Sibiu apoi Bucureşti), precum şi a preoţilor profesori din cadrul Institutelor şi Academiilor Teologice din Sibiu, Arad, Caransebeş, Oradea şi Cluj. 
  
Prin urmare, volumul “O istorie a dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română”, elaborat de Domnul Profesor Cristinel Ioja, se încropeşte într-un tratat de referinţă în literatura teologică şi istorică, iar oricine ar scrie despre dogmatică şi/sau teologie, ori despre istoria instituţiilor naţional-ortodoxe nu poate ignora descripţiile şi opiniile autorului. De aceea conţinutul lucrării este mult mai convingător decât opiniile recenzorului. 
  
Dincolo de valoarea lui ştiinţifică şi apologetică, tratatul se citeşte cu multă plăcere, graţie capacităţii autorului de a construi un discurs, cu argumente, motivaţii, limbaj şi sintagme atent utilizate. Explicaţiile de la subsolul paginilor justifică afirmaţiile argumentative. Prin acest volum, Domnul Cristinel Ioja se aşează şi aliniază, cu multă competenţă, probitate intelectuală şi morală, respect şi onoare, în rândul dogmaticienilor români, conţinutul cărţii fiind expresia unui cuget clar şi limpede, a unor convingeri ferme şi a afirmării unor opinii personale dintre cele mai productive, competente şi eficiente 
  
Acum, în încheierea acestei umile recenzii, îi dorim, cu toţii, distinsului autor, pe care-l (re)cunoaştem şi admirăm în mod deosebit, să aibă parte, în continuare, de mult spor şi multe împlinirii, pentru finalizarea, cu real succes, a proiectului propus şi început!... 
  
Stelian Gomboş 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Recenzie - Cristinel Ioja, O istorie a dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2013, 622 pagini ... / Stelian Gomboş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1124, Anul IV, 28 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stelian Gomboş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stelian Gomboş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!