Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Stelian Gomboş         Publicat în: Ediţia nr. 511 din 25 mai 2012        Toate Articolele Autorului

Recenzie - Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu, Botezul în Tradiţia patristică, Ediţia a II-a revăzută,Editura Agnos, Sibiu, 2011, 316 pagini ...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Recenzie - Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu, Botezul în Tradiţia patristică, Ediţia a II-a revăzută,Editura Agnos, Sibiu, 2011, 316 pagini ...  
  
Lucrarea de faţă este o desfătare duhovnicească prin care Părintele Profesor Constantin Voicu ne îmbie cu roadele bunei miresme duhovniceşti ale Sfinţilor Părinţi despre Sfânta Taină a Botezului. Suntem invitaţi să vedem cu mintea şi sufletul bogăţia darurilor duhovniceşti ale Sfântului Botez aşa cum l-au perceput autorii creştini din epoca patristică. Rând pe rând, vom gusta din învăţăturile Părinţilor Apostolici, teologilor alexandrini, ierusalimiteni, capadocieni, egipteni, sirieni. Nu sunt ignoraţi nici Părinţii din Apus sau autorii creştini filocalici. învăţătura despre botez, o regăsim în lucrarea de faţă aşa cum ne-au lăsat-o cei mai de seamă autori patristici din Imperiul Bizantin din secolele VII-XV. 
  
Părintele Profesor lasă sfinţii scriitori ai Bisericii să vorbească despre Taina prin care omul dobândeşte deplina libertate în faţa păcatului. Cel botezat devine următor al lui Hristos prin har şi darurile primite. Contribuţia Părintelui Profesor este aparte întrucât vasta experienţă acumulată la catedra de Patrologie şi literatură postpatristică din Sibiu este de mare folos în vederea îndrumării oricărui cititor doritor să înţeleagă mai bine acest mister al renaşterii la o nouă viaţă în Hristos. Este o lucrare alcătuită cu migală şi împărtăşeşte învăţătura curată a Ortodoxiei într-un limbaj adecvat, semn al unei temeinice experienţe didactice. Profităm de ocazie, şi amintim aici doar cele trei volume de Patrologie apărute în anul 2009 primele două volume şi, în anul 2010, al treilea. Toate aceste lucrări ale Părintelui Profesor înzestrează domeniul atât de atrăgător al studiilor patristice drept pentru care le recomandăm tuturor spre citire. 
  
Nicolae - Mitropolitul Banatului 
  
Cu alte cuvinte, după ce ne-a oferit o lucrare de sinteză, rod al mai multor zeci de ani de activitate didactică la Catedra de patrologie a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu – ne referim, desigur, la cele trei volume de Patrologie editate la Editura Basilica a Patriarhiei Române în anii 2009 şi 2010 – iată că distinsul dascăl, care este Părintele Profesor Constantin Voicu, ne oferă bucuria unei noi lucrări semnificative în teologia ortodoxă – o privire retrospectivă asupra principalelor mărturii patristice referitoare la Taina Sfântului Botez. Este dovada unei capacităţi de lucru încă nesecate, şi nu este exclus ca în viitorul apropiat Domnia Sa, pe lângă diversele studii şi articole pe care le publică în revistele teologice de specialitate, să ne surprindă şi cu alte lucrări de anvergură, cristalizare a efortului de redescoperire şi revalorificare a tezaurului Sfinţilor Părinţi. 
  
Lucrarea Botezul în Tradiţia Patristică, pe parcursul a şase capitole: Botezul în Biserica primară (p. 13-44), Botezul în epoca părinţilor apostolici (p. 45-64), Apologeţii creştini despre Botez (p. 65-91),Doctrina creştină despre Botez în Alexandria (p. 92-103),Botezul în secolele IV-VI (p. 104-195), Autori bizantini din secolele VII-XIV (p. 196-228), ne provoacă la o lectură incitantă şi la o aprofundare a înţelegerii rolului Tainei Botezului în viaţa personală şi comunitară din Biserică. În primul capitol, după câteva precizări terminologice, părintele profesor Constantin Voicu face o paralelă între Botezul lui Ioan Botezătorul şi Botezul lui Iisus în Iordan, cu trimitere la Botezul în Biserica primară. Botezul lui Ioan se individualizează prin caracterul său unic şi eshatologic, iar Botezul Mântuitorului constituie fundamentul Botezului practicat de către Biserică prin păstrarea tuturor elementelor sale caracteristice şi în ritualul practicat de către primii creştini: botezul cu apă pentru iertarea păcatelor în aşteptarea Împărăţiei, darul Duhului Sfânt şi proclamarea unei filiaţii a credinciosului care, începând din acest moment, este recunoscut ca fiu al lui Dumnezeu. Sunt enumerate apoi elementele constitutive ale Tainei Botezului regăsite în cadrul vieţii cultice a Bisericii primare: pregătirea pentru Botez, mărturisirea credinţei, prezenţa apei baptismale, Botezul „în numele lui Iisus”, iertarea păcatelor şi naşterea la o nouă viaţă, darul baptismal al Duhului. 
  
În capitolul al II-lea al lucrării, Botezul în epoca Părinţilor Apostolici, sunt analizate pe rând cele mai importante scrieri din această perioadă: Didahia, A doua Epistolă către Corinteni a Sfântului Clement Romanul, Epistolele către Smirneni şi către Efeseni ale Sfântului Ignatie al Antiohiei, Epistola lui Barnaba, Păstorul lui Herma. În toate acestea sunt identificate unele sfaturi practice legate de modul săvârşirii Botezului, dar şi de perioada care precede primirea Tainei (riturile prebaptismale).  
  
În cel de-al treilea capitol, dedicat Apologeţilor creştini, sunt menţionaţi Iustin Martirul şi Filozoful, Meliton de Sardes, Teofil al Antiohiei, Tertulian, Sfântul Ciprian din Cartagina şi Ipolit al Romei. În aceste scrieri apologetice, Botezul este văzut ca o nouă naştere, ca iluminare (Sf. Iustin), ca purificare (Meliton), ca baie a naşterii din nou (Teofil al Antiohiei), renaştere şi eliberare (Tertulian). Totodată, pe lângă aspectele de ordin doctrinar, scrierile apologeţilor menţionează şi elementele componente ale iniţierii creştine din aceea vreme: catehumenatul, rugăciunea de sfinţire a apei baptismale, lepădările de satana, întrebările de credinţă, întreita afundare în apă, ungerea postbatismală cu untdelemn, punerea mâinilor de către episcop peste cei nou-botezaţi şi primirea Euharistiei. Demn de menţionat este că atât la Sf. Ciprian al Cartaginei, câtşi la Ipolit al Romei există argumente în favoarea practicii pedobaptismului. 
  
Alexandrinii Clement şi Origen au o doctrină mai elaborată privitoare la Botez, prezentată în capitolul al patrulea, chiar dacă operele lor nu oferă posibilitatea identificării clare a elementele privitoare la ritual. Cei doi consideră Botezul drept renaştere, care are ca punct final desăvârşirea, primirea Tainei având ca efecte împărtăşirea darului iluminării şi primirea Duhului Sfânt.  
  
Cel mai extins capitol al lucrării este cel de-al cincilea, în care sunt expuse ideile teologice privitoare la Botez din cele mai importante centre teologice ale Răsăritului creştin: Ierusalim, Capadocia, Antiohia, Egipt, Apusul creştin, Siria-Palestina (penultimul subcapitol fiind dedicat Părinţilor Pustiei). Din analiza lucrărilor marilor părinţi ce au activat în aceste centre teologice – cum ar fi Sfinţii: Chiril al Ierusalimului, Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa, Ioan Gură de Aur, Teodor de Mopsuestia, Serapion de Thimuis, Sf. Ambrozie al Mediolanului, Fericitul Augustin, Sf. Diadoh al Foticeei, Sf. Marcu Ascetul – reiese că începând cu secolul al IV-lea se poate vorbi de o teologie mai articulată, mai structurată, a Tainei Botezului, accentuându-se atât latura văzută a Tainei, dar mai ales efectele sale în plan spiritual.  
  
În capitolul al şaselea sunt analizate operele teologice ale următorilor autori: Sfinţii Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Simeon Noul Teolog, Nicolae Cabasila şi Simeon al Tesalonicului. În operele acestor teologi sunt regăsite toate efectele pe care le are în viaţa spirituală primirea acestei Taine. De altfel, în concluzii – traduse şi în limba germană în finalul cărţii – autorul rezumă semnificaţia profundă pe care a avut-o şi o are Botezul în viaţa credincioşilor: fiind vorba despre ritualul de iniţiere creştină, botezarea cu apă şi împărtăşirea darului Sfântului Duh apar indisolubil legate, reprezentând mijlocul realizării unităţii creştinilor ca Trup eclezial al lui Hristos. Botezul devine un proces de trecere de la moarte la viaţă, de intrarea în Împărăţia cerurilor prin încorporarea în Biserică, urmat de respectarea poruncilor Fiului lui Dumnezeu şi de cunoaşterea Sa. De asemenea, creştinii devin fii şi fiice, prin înfiere, ale lui Dumnezeu. În fine, multe scrieri ale Sfinţilor Părinţi subliniază că Botezul este un act de încorporare în Biserică, prin naşterea din nou şi eliberarea de sub puterea celui rău. Efectele mistico-sacramentale sunt ilustrate prin chiar denumirile pe care le-a primit Botezul de-a lungul istoriei Bisericii: „baie” (loutron), „baia renaşterii” (ton loutron tes pallighenesias),„baia pocăinţei” (to loutron tes me tanoias),„botez dumnezeiesc şi de viaţă făcător” (theoiu kai zoopoioun), „libera renaştere a înfierii” (tes ten eleutherion tes hyiothesias avaghennesin), „arvuna Sfântului Duh” (ton arrabona tiu pneumatos to aghiou). Tocmai datorită acestor efecte, Botezul nu trebuie amânat, practica ortodoxă a botezării copiilor având, aşadar, o profundă semnificaţie teologică. Concluzia finală este aceea că „Botezul a reprezentat o preocupare în operele ... Părinţilor Bisericii, care, în funcţie de perioada şi mediul în care au trăit şi au activat, au accentuat fie latura sa văzută, fie caracterul său mistagogic”. În toate operele analizate „apare ca o constantă faptul că harul baptismal trebuie unit cu efortul uman, în scopul realizării propriei desăvârşiri. Botezul este începutul, iar conlucrarea cu harul primit ţine de fiecare dintre noi” (p. 242). 
  
Toată această incursiune în patristica ortodoxă are darul de ne revela dimensiunile cosmice şi eshatologice ale Botezului în perspectiva Sfinţilor Părinţi şi totodată ne conştientizează asupra păstrării elementelor esenţiale rânduielii liturgice ale acestei Taine de-a lungul timpului. (Depăşirea periodizării „clasice” a patristicii la primele opt secole în expunere este dovada faptului că lucrarea Duhului Sfânt rămâne neîntreruptă până astăzi în Biserică, ceea ce-l făcea pe teologul Vladimir Lossky să definească Sfânta Tradiţie ca fiind „viaţa Duhului Sfânt în Biserică”.) Astfel, lucrarea Părintelui Profesor Constantin Voicu umple un gol în literatura teologică de la noi şi ne provoacă la citirea textelor patristice în contextul socio-cultural şi teologic de astăzi.  
  
Acum în încheierea acestei scurte prezentări, vom spicui din Introducerea autorului, amintind şi reţinând, ca o concluzie că “Sfintele Taine sunt săvârşite de către Biserică sau de către Hristos în Biserică asupra unor persoane care vor să devină mădulare ale trupului tainic al Mântuitorului, unindu-se în acest sens cu Hristos. Fără îndoială este însă faptul că Tainele Bisericii urmăresc unirea celui care le primeşte cu Hristos şi încorporarea acestuia în Biserică, deschizându-i astfel posibilitatea accederii la Împărăţia cea veşnică. Ori începutul acestui drum de unire cu Hristos este reprezentat de Botez, prin intermediul căruia omul dobândeşte libertatea faţă de păcat, devenind imitator al lui Hristos prin har. Îngropându-se împreună cu Hristos prin Botez, omul moare cu trupul păcatului, omoară în trupul său moartea ca sursă a păcatului, devenind liber faţă de acesta.  
  
Dar, în acelaşi timp, Botezul este şi o renaştere, o nouă naştere. Duhul Sfânt se uneşte cu omul în apa Botezului, restaurând chipul lui Dumnezeu din om, căci chipul celui botezat este „imprimat” de chipul lui Hristos. Botezul este înnoire şi luminare, dar şi un început de drum împreună cu Hristos în Biserică. „Îndreptatu-te-ai, luminatu-te-ai, sfinţitu-te-ai, spălatu-te-ai”. Cu aceste cuvinte, ca un corolar al actului săvârşit, anunţă preotul efectele harice ale Tainei. Aceste efecte harice, care constituie partea nevăzută a acestei Taine, se reduc la minunata lucrare a îndreptării şi sfinţirii. De acum încolo, întreaga viaţă a celui botezat devine o continuă înfrumuseţare a chipului curăţit prin harul botezului realizată prin intermediul virtuţilor. 
  
Pornind de la aceste succinte precizări, lucrarea de faţă se prezintă ca o extindere a unui număr de patru articole redactate pe parcursul activităţii noastre didactice. Mai precis, este vorba de „Botezul de la Hristos în lumina Sfinţilor Părinţi”, „Botezul prin întreita cufundare în numele Sfintei Treimi în lumina Sfinţilor Părinţi”, „Taina Sfântului Botez în lumina harului, după Sfinţii Părinţi”, „Cine poate boteza?”, reluate şi în lucrarea noastră Studii de Teologie Patristică, în care am încercat, pornind de la textul Sfinţilor Părinţi, să prezentăm atât bogăţia de sensuri şi idei doctrinare care se regăseşte în operele patristice dedicate Botezului, cât şi evoluţia ritualului şi a interpretării actelor liturgice. Descoperind de fiecare dată noi şi noi sensuri şi idei, am considerat de bun agur realizarea unei incursiuni în principalele opere patristice care tratează Taina Sfântului Botez. 
  
În al doilea rând, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2011 ca „Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română”, fapt care a generat o serie de manifestări cu caracter ştiinţific şi teologic (simpozioane, conferinţe, sesiuni de comunicări) dedicate celor două Taine, în cadrul cărora au fost tratate o serie de aspecte referitoare la însemnătatea acestora în viaţa Bisericii. În concordanţă cu hotărârea sinodală, lucrarea de faţă se înscrie pe linia unor lucrări apărute pe parcursul acestui an în cuprinsul Patriarhiei Române axate pe descoperirea şi revelarea sensurilor patristice ale Tainei Botezului. Nu în ultimul rând, considerăm necesare unele precizări. În lucrarea de faţă ne-am oprit asupra principalilor Sfinţi Părinţi ai Bisericii care au tratat în opera lor aspecte referitoare la Taina Botezului, urmărind totodată o prezentare şi a evoluţiei ritualului baptismal, fără a intra în prea multe amănunte, fiind interesaţi mai mult de semnificaţia mistico-teologică acordată ritualului şi a efectelor sale asupra celui botezat. În acest sens, am considerat absolut necesară prezentarea câtorva aspecte referitoare la Botez în Noul Testament, trecând apoi prin teologia baptismală a Părinţilor Apostolici, a apologeţilor, a alexandrinilor (Clement şi Origen), a Părinţilor secolelor IV-VI (perioadă în care apar catehezele mistagogice şi operele patristice dedicate Tainei) şi a unor autori bizantini mai reprezentativi.  
  
Biserica este indisolubil legată de Botez. Însăşi fundamentul existenţei creştine este Botezul, prin care suntem încorporaţi în comunitatea creştină, sau mai exact ansamblul celor trei Taine ale iniţierii creştine: Botez, Mirungere, Euharistie. În acest sens, încă de la apariţia primelor comunităţi creştine şi până la dezvoltarea doctrinei acesteia, gândirea teologică a acordat un rol important Botezului, semnificaţii pe le propune să le descopere şi lucrarea de faţă” – Potrivit afirmaţiilor Părintelui Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu ...  
  
Drd. Stelian Gomboş 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Recenzie - Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu, Botezul în Tradiţia patristică, Ediţia a II-a revăzută,Editura Agnos, Sibiu, 2011, 316 pagini ... / Stelian Gomboş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 511, Anul II, 25 mai 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stelian Gomboş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!