Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Naratiune > Mobil |   


Autor: Mirela Borchin         Publicat în: Ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Râsu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

M-am apropiat de Doamna Profesoară Rodica Bărbat prin anul 2000, când am făcut prima inspecţie împreună la Ghelar în judeţul Hunedoara. Ştiam că va fi departe, aşa că soţul meu şi-a luat o zi liberă, ca să ne ducă el cu maşina. Doamna profesoară, proaspăt coafată, elegantă, distinsă, se aşază pe locul din faţă şi îi spune soţului meu:  

- Până în America să ne duceţi!  

Şi ca un făcut, drumul nu se mai termină, ba, pe deasupra, se mai şi curbează şi înalţă. Fiecare nouă serpentină, fiecare nouă zdruncinătură mai taie câte ceva din elanul nostru matinal. Am ajuns în cele din urmă cam şifonate la destinaţie. Şcoala era „un vechi castel”, „pe o stâncă neagră”, deasupra unei localităţi părăginite, cu mine închise pe dedesubt. Lecţiile la care asistam aveau ceva din macabrul locului. Profesoara le ţinea, ca de obicei, cu manualul sudat de mână, făcând observaţii şi incorecte şi deplasate:  

- Cum să existe nume predicativ exprimat prin adverb??? Ţi-ai uitat mintea acasă??? Bine că prostia nu doare...  

Doamna Profesoară Bărbat se ridică în picioare.  

- Doamna Borchin, vă rog să plecăm. Nu se poate aşa ceva. Nu pot să dau gradul I unei asemenea profesoare.  

- Să mai aşteptăm, Doamna Profesoară, o rog jenată. Poate ştie literatură. Ştiţi ce? Mă duc eu şi ţin lecţia de gramatică. Fac şi rectificările necesare...  

- Vă rog... Ce idee salvatoare aţi avut!. Chiar insist să mergeţi dumneavoastră.  

Ora următoare era la clasa a V-a. „Vizită” de I.L. Caragiale. Respir uşurată. N-ai cum să ratezi o asemenea lecţie... Citeşte Doamna, citesc copiii... Încearcă ea să le facă un rezumat, transmiţându-ne peste creştetele elevilor că ei nu sunt în stare şi, ghinion!!!, începe să facă pe moralista:  

- Vedeţi voi ce prost crescuţi sunt copiii din familiile aristocrate? Degeaba au ei bani, au de toate, dacă nu ştiu să se poarte...  

Încep să tremur, văzând că Doamna Rodica Bărbat se ridică din nou. De data asta vânătă la faţă.  

- Doamna Borchin, vă rog din suflet să plecăm. Cum poate să le bage în cap aşa o inepţie? Al. Paleologu a crescut într-o familie de aristocraţi...  

- Aveţi dreptate, Doamna Bărbat... Totuşi, doamna profesoară face zilnic naveta de la Hunedoara în sălbăticia asta, a crescut singură doi copii care-şi dau acum licenţa. Cum să meargă acasă şi să le spună copiilor ei, studenţi în ultimul an, că nu şi-a luat gradul? Haideţi să stăm măcar până la pauză...  

În pauză Doamna Bărbat l-a sunat pe inspectorul de specialitate din Hunedoara, care-i fusese student şi care a învăţat-o formula salutară prin care putea să-i dea profesoarei inspectate o notă foarte mică, sub cinci, şi în condiţiile în care metodista şi cu mine îi dădeam nota maximă, profesoarei în cauză să-i iasă media de promovare.  

- Vedeţi cum se uită la dumneavoastră? Simte că îi sunteţi înger păzitor...  

Vai mie! Eu trebuia să-i dau zece!!! După ce se încheie şi susţinerea pe tema sumbrului lirism bacovian, în consonanţă cu prestaţiile de plumb ale candidatei, suntem invitate la o petrecere... ca la nuntă, pentru care fiecare coleg pregătise câte ceva, fiindcă doamna profesoară era foarte iubită în colectiv. (Nu ştiu cum se face, dar oriunde mergem în inspecţie, cadrul didactic inspectat este întotdeauna cel mai iubit din colectiv!!!) Directorul mă înghesuie într-un colţ şi mă întreabă printre dinţi:  

- De ce i-aţi dat o notă aşa de mică? Este primul caz din istoria şcolii de inspecţie de gradul I luată cu media minimă. Mare păcat v-aţi făcut... Şi-n gândul meu... „de-ai ştii tu prin ce ruşine am trecut, ca să petreceţi voi acum...”  

Dar, întocmai ca la Creangă cu „prostia omenească”, am văzut apoi lucruri şi mai şi: o profesoară ne-a cântat romanţe la toate orele ca să ne arate cum îi învaţă ea pe copii Eminescu, Coşbuc, Şt. O. Iosif, alta după ce a scos ideile principale la „Vizită” le-a cerut elevilor... să scoată şi ei ideile principale pe care tocmai le scriseseră în caiete, una le vorbea despre „O scrisoare pierdută” şi le citea elevilor dintr-”O noapte furtunoasă”, că de! tot râs era, alta a uitat acasă prezentarea lucrării de grad şi „n-a mai ştiut din cap” ce-a scris în lucrare, una, care scrisese o teză despre predicativă, a susţinut sus şi tare că această propoziţie ţine locul unui predicat, ca să nu mai vorbim de alta care avea planurile de lecţie făcute de un coleg de prin târg, ce le semnase cu numele lui..., dând-o de gol.  

Eram prodecan şi mă trezesc că în Secretariat mă salută o doamnă roşcată, rujată, foarte emancipată:  

- Vai, doamna Mirela, m-aţi uitat... De la Ghelar...  

- Oh, nu.... Cum puteam să vă uit? Pe dumneavoastră?!  

Referinţă Bibliografică:
Râsu -plânsu / Mirela Borchin : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1039, Anul III, 04 noiembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mirela Borchin : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mirela Borchin
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!