Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Ştefana Ivănescu         Publicat în: Ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013        Toate Articolele Autorului

Raport de activitate
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Deschid ochii şi mă uit la ceas. Este şase. Trebuie să mă trezesc, dar nu mă dau dusă, mai zac în pat câteva minuţele, până „înghit gălbenuşul”. Mă hotărăsc în sfârşit să părăsesc aşternutul călduros, îmi trag halatul galben, pufos, pe mine şi, cu ochii cârpiţi încă de somn şi niţel cam nesigură pe picioare, mă îndrept către bucătărie să-mi fac cafeaua.  
  
Cu ceaşca burindă în mână şi inspirând aroma îmbietoare, îmi încep ziua de lucru. Muncă la domiciliu. Vă miraţi, nu? Doar ştiţi despre mine că sunt pensionară! 
  
Aşa este, dar am activitate intensă. Nenormată, în program fracţionat.  
  
Mă aşez în faţa monitorului. Unitatea centrală este undeva în partea de jos a biroului, aşa că trebuie să mă aplec pentru a apăsa POWER. O fac cu ceva greutate, ştiţi, „romantismele” caracteristice vârstei...  
  
Fiul meu mi-a personalizat setările, dar după cum a vrut el. Aşa că trebuie să dau vreo două clicquri şi să aştept cam un minut până apar shortcaturile pe monitor. Dar nu stau degeaba. Mai beau o înghiţitură de cafea şi trag dintr-o ţigară. Nu reuşesc să o termin însă, că ajung la destinaţie. Monitorul îmi afişează wallpaper-ul cu câteva iconuri, apoi screen saver-ul şi în final din nou wallpaper-ul (nu vă miraţi de termenii folosiţi, fiul meu mi i-a clarificat) cu nişte dealuri verzi şi un cer albastru, împânzit de norişori albi. Îmi place această imagine. Prin conţinutul şi culorile ei îmi sugerează linişte, puritate, iubire... Pe monitor sunt afişate, în ordine, iconiţele. Multe foldere. Sunt necesare, pentru că am o mulţime de fişiere. Le-am organizat pe teme, aşa îmi este mai uşor să le găsesc. 
  
Stau în cumpănă. Să verific întâi mailul, sau să încerc să mai scriu ceva? În această privinţă, nu am stabilit o ordine pe care să o respect. Uneori mă trezesc cu idei în minte şi atunci încep să scriu. Fie completez ceva, fie revizuiesc, fie încep o nouă proză. Într-un astfel de moment am scris chiar şi nişte versuri. Poate, cândva, le voi pune pe sit. 
  
Acum însă nu am nimic în cap, aşa că intru pe mail. Da, am primit mai multe. Încep să le deschid.  
  
În primul rând, Face Book. Este primul sit de socializare pe care mi-am făcut pagină astă vară, după ce am ieşit la pensie. Aici este o întreagă lume. Am mulţi prieteni virtuali. Aşa mi se pare mie, dar pentru FB, nu sunt mulţi, cei vreo cincizeci ai mei. Alţii au sute, am văzut şi două mii. Însă eu nu am trimis nici o invitaţie. La început pentru că nu ştiam cum. Apoi, pentru că nu am simţit nevoia. Comentez ce mi se distribuie, mai postez şi eu câte ceva ... Şi cui i-a plăcut pagina mea, mi-a solicitat prietenia. Aşa am făcut toată viaţa. Nu mi-a plăcut să mă bag pe gâtul nimănui. Dar, cel puţin, sunt sigură pe prietenii mei. În viaţa reală. În cea virtuală, atât cât te poţi încrede în persoane pe care nu le-ai cunoscut, nu le-ai văzut şi, poate, nu le vei vedea şi nu le vei cunoaşte personal niciodată. Dar pe unii îi simt apropiaţi sufleteşte. Gelu, Paula, Gabriela, Mihai, Anca, Rodica, Adriana, Ion, Gheorghe sunt doar o parte. Cu enumerarea am procedat ca la un test psihologic. Ţi se dă un cuvânt şi tu trebuie să completezi cu cel care îţi vine primul în minte... Au dat năvală mai multe! 
  
Ne respectăm părerile, chiar dacă sunt contradictorii. Fiecare se exprimă după cum simte, dar la modul civilizat. Se nasc adevărate discuţii pe marginea unui subiect. Păreri pro, contra, felicitări, mulţumiri... Sunt unii cărora, în spatele cuvintelor, le simţi violenţa, dar pe care reuşesc să o mascheze. Un bărbat a folosit la un moment dat limbaj suburban. Nu am acceptat şi l-am blocat, după ce îl rugasem să renunţe la acest tip de exprimare. Cum nu a făcut-o... A mai fost un caz. Dar persoana a renunţat după prima atenţionare şi am rămas prieteni. 
  
...Au fost sărbătorile de iarnă. Nu am primit nicio felicitare prin poştă, ca în anii trecuţi. Însă, pe pagina FB, pe telefonul mobil, mess şi e-mail – o mulţime, care de care mai frumoasă. Dar şi eu am procedat la fel. Ce înseamnă tehnologia comunicaţiilor!  
  
Mi-am încheiat activitatea pe FB. Mi-am spus părerea despre instituţia monarhică, am marcat cu „îmi place” o serie de fotografii şi am mai făcut nişte comentarii pe ici pe colo. Am citit cu interes un post despre realizatorul filmului documentar "Wild Carpathia", britanicul Charlie Ottley, film care l-a avut ca protagonist şi pe mostenitorul Marii Britanii, Prinţul Charles de Wales, îndrăgostit, de asemenea, de România. Mă întrebaţi dacă am avut şi un comentariu? Da, „ Dumnezeu a făcut pentru noi un gest extraordinar. Ni l-a trimis pe Prinţul Charles de Wales ca promotor al frumuseţilor ţării.” Vom şti să profităm de oportunitate? Mă îndoiesc. 
  
A, să nu uit. A fost ziua de naştere a unuia dintre prietenii mei. I-am postat pe cronologie o felicitare şi am partajat o poezie de-a lui. În prima strofă mă regăsesc: 
  
„Am pus anii într-un zid, 
  
Care-l vreau tot mai înalt, 
  
Nu vreau în el să mă-nchid, 
  
Caut să mai fac un salt...” 
  
Şi tot era să uit ceva. Conversaţiile pe chat. Mereu am de discutat, cu familia în primul rând. Aproape nu mai folosim telefonul. Pe FB este comod şi gratis. Dar şi cu alţi prieteni: colegi de liceu, aflaţi la mare depărtare, unii chiar în alte zări ale lumii, sau prieteni virtuali, dar apropiaţi sufleteşte... 
  
...Este ora nouă. Fac pauză, deoarece am şi alte treburi, ca orice gospodină. Vase, mâncare, curăţenie... şi spălat, dar maşina automată îşi face treaba. Mă bate gândul să cumpăr o maşină de spălat vase... dacă scap şi de astea, altă viaţă... timp mai mult pentru „serviciu”.  
  
Pe la ora unu, am terminat cu gospodăreala. Mâncarea, fierbinte, pe aragaz, vasele spălate şi orânduite la locul lor, maşina de spălat îşi făcuse treaba, iar rufele întinse pe sârmă.  
  
Însă şi eu, obosită. Mă gândeam dacă să mai fac o tură de calculator, sau să ascult sfatul medicului, care mi-a interzis acestă activitate. Optez să împac şi capra şi varza, adică pentru varianta de compromis, să mă odihnesc întâi, apoi să reiau turul pe internet. 
  
...Citesc subiectele mailurilor, în special poezii. Proză mai puţină. Dar uite una. Titlul sună incitant... autor colegul şi prietenul virtual... O parcurg cu plăcere. Este tânăr, dar îmi place cum scrie. Are talent, dacă perseverează, poate deveni un scriitor cunoscut. Cel puţin, are perspective. Dar mai contează şi altele... 
  
Revin la poezii. Unele îmi plac, altele nu. De gustibus... La vârsta mea, sunt obişnuită cu poezia clasică. Îmi este greu să mă acomodez cu ceea ce se scrie acum. Mie îmi plac versurile care îţi sugerează din start ideea, îţi transmit starea emoţională a autorului, în care figurile de stil te fac să trăieşti împreună cu el bucuria sau durerea... care reuşesc să te transpună în „starea poetică”. 
  
...Am deschis o Revistă online primită de curând. Am găsit în ea ceva interesant despre interpretarea poeziei moderne. Trebuie să aprofundez tema. 
  
Îmi place programul de activitate. Nu tu condică, nu tu obligaţii. Ba da, obligaţii sunt, dar cele pe care ţi le asumi singur. Vrei, scrii. Nu vrei, nu scrii. Sau dacă vrei intri pe situri, citeşti, comentezi. Este însă multă muncă. Să iei siturile la rând, să citeşti tot... Unele le înţelegi de la început, altele nu, ele îţi dau de gândit, aşa ca articolul specificat mai sus despre poezie. Sau ceva te interesează, dar nu eşti suficient de documentat. Şi intri pe net să cauţi. Abia apoi faci comentariul, dacă îl faci, dacă nu, rămâi cu informaţia. Şi, ştiţi ce spunea Lavoisier: „în natură nimic nu se câştigă, nimic nu se pierde, totul se transformă”. Tot ce trăim, tot ce citim, toate experienţele noastre se depun în subconştient. Ele formează baza spiritului. Iar „saltul”, cum spunea amicul în versurile sale, nu depinde de vârsta biologică. La şaizeci de ani, poţi fi mai tânăr spiritual decât o persoană de treizeci.  
  
Iată ce îmi doresc şi îţi doresc doresc şi ţie, drag cititor, tinereţe fără bătrâneţe!  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Raport de activitate / Ştefana Ivănescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 751, Anul III, 20 ianuarie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ştefana Ivănescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefana Ivănescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!