Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Carti > Mobil |   


Autor: Gheorghe Stroia         Publicat în: Ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012        Toate Articolele Autorului

prof. TITU DINUŢ: SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Pe masa de lucru a profesorului-doctor Cornel Boteanu a poposit recent şi noul său roman „Iovana”, publicat la Editura „Armonii culturale” din Adjudul Vrancei, sub egida distinsului om de litere Gheorghe A. Stroia. Cornel Boteanu este cunoscut drept un împătimit cercetător al folclorului şi al tradiţiilor din unghia de ţară a Mehedinţiului, dar şi ca un valoros poet, eseist, istoric şi critic literar contemporan. 
  
„Iovana” este un epos fasacinant, o călătorie de Gulliver cu simţul realului, prin faţa cititorului fiind derulate impresionante secvenţe din epoci diferite, căci timpul şi spaţiul nu constituie un impediment pentru eroii epicului rezonând în Plaiul Cloşani. Asemeni ilustrului său înaintaş, Alexandru Odobescu, în „Pseudo-kinigetikos”, Cornel Boteanu „bate câmpii cu graţie”, dacă ar fi să-l parafrazăm pe marele critic literar George Călinescu. 
  
Dacă însă de la Odobescu moşteneşte erudiţia, de la Geo Bogza a împrumutat precizia datelor, a faptelor, iar de la Ilie Purcaru precizia şi siguranţa judecăţii, uneori întinse până la paroxism. 
  
Că aşa stau lucrurile, ne-o demonstrează autorul în prezentarea Mănăstirii Tismana, ori în pseudocronicile slugerului Tudor, prejneanul a cărui răsuflare o simţi şi azi pe toate cărările păstorite de dânsul în Plaiul Cloşanilor. Preluând tradiţia înaintaşului Constantin D. Ionescu ( din volumul „Prin Munţii Mehedinţiului”, publicat la Craiova, prin anul 1935), Cornel Boteanu se dezvăluie însă cititorului ca un impetuos Calistrat Hogaş descins în lapiezurile ponorene. El devine deseori eclectic, alteori bizar, fiindcă legendele înseşi se împletesc nefiresc de prelungit cu istoria, cu fantasticul şi realul, coabitând şi dăruind epicului un farmec aparte, aşa cum numai în bătrânile cronici se întâlnesc. 
  
Astfel se întâmplă atunci când autorul străbate cu nonşalanţă potecile de sub Piatra lui Stan, acolo unde s-ar fi încăierat „titanii cu giganţii şi a fost o luptă pe viaţă şi pe moarte, cu trunchiuri, rădăcini de copaci, cu bolovani şi cu tot ce le pica la îndemână. Titanii erau conduşi de Joe, stăpânul fulgerelor, cu tovarăşul său Vulcan, iar giganţii care pentru a-i învinge ar fi scos din luptă balaurul cel înfricoşător. În primele încăierări i-au bătut pe titani iar Joe, ca să nu fie prins de viu,s-ar fi refugiat în Egipt. Şi văzând că nu-i poate învinge pe giganţi i-a cerut ajutorul fiului său nelegitim Hercule, cel care a condus ostilităţile până la victoria finală” (pag. 189-190). 
  
Volumul poate fi un pretext pentru dezvăluirea unor mituri ancestrale din zonele nordice mehedinţene, aşa cum au fost ele receptate şi interpretate de autor. Pluteşte peste tot mireasma baladei în care Iovan Iorgovan se luptă pe viaţă şi pe moarte cu balaurul cel înfricoşător. Cartea însăşi stă sub spectrul acestei încrâncenări. Locurile-s încrâncenate, cu steiuri golaşe, prin care fluieră vântul pătimaş, ori spumegă ape limpezi ca lumina, care se feresc îndeobşte de ochiul comun, dar se dăruie spiritului superior. Duhul tainic şi întunecat al muntelui este surprins în tablouri, ele însele în continuă mişcare, cu o eleganţă şi graţie primitivă, desprinsă de-a dreptul din natur celestă. 
  
Volumul este centrat pe respectul faţă de istoria şi tradiţiile „nordiştilor” mehedinţeni. Sunt la ele acasă cântecele zorilor din Prejna, Runcu, Rudina, Dâlbociţa, Obârşia Cloşani, Martineşti-Ponoare, Ceptureni, Cracu- Muntelui, ori descântecele bătrânei Buroaica din Dâlma. 
  
- 02 - 
  
Te întorci cu sufletul peste veacuri, în vremuri patriarhale, la obârşia neamului de oieri din Titerleşti, cătun de ungureni, moşneni din Sibiu, din Haţeg, Sebeş şi Orăştie, cei cu biserica „făcută cu banii oilor”, pe pereţii căreia sunt zugrăviţi drept ctitori nu voievozi sau boiari, ci bacii cu băciţele lor. 
  
Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod miraculos imaginea lumii din Munţii Mehedinţiului: întâlnirea cu Iovana la conacul de la izvoarele Cernei şi la pomana Marioarei Raicu din Gărdăneasa, prezentarea unor variante ale baladei lui Iovan Iorgovan, drumeţie la schitul Cioclovina, imagini ale şantierului pentru construirea barajului de pe Cernă, secvenţe din zavera slugerului Tudor, isprăvile ctitoriţei Victoria Răduică ridicând biserica din Băluţa, întâlniri sporadice cu învăţătoarea Iovana de la şcoala din Băluţa, povestea vrăjitoarei Muraica din Dâlma, dar şi câteva dintre descântecele ei, biografia învăţătorului Al. M. Popescu din Răiculeşti-Ponoarele, cântecele zorilor din Plaiul Cloşani, o istorie a Herculanelor şi câteva concluzii acide ale autorului, referitoare la societatea de azi. 
  
Este omniprezentă fascinaţia unui peisaj incredibil de adevărat. Sunt descrieri purificatoare ale acestei prispe de colnice şi glugi de piatră pe care s-au prelins parcă şi lacrimile lui Dumnezeu. Sunt coloanele maiestuoase pe care se reazemă bolţile gigantice ale unui univers străbătut de blestemul ponorean al călugărului Nicodim. Detaşarea dezarmantă, sinceritatea şi erudiţia merg mână-n mână, întregind ceea ce un ochi mai pricinos poate surprinde brazda săracă. 
  
Iovana, personajul care dă numele cărţii, poate fi reîncarnarea legendarului Iovan Iorgovan, ori cel puţin o vajnică urmaşă a acestuia. Descendantă a neamurilor de titani şi de giganţi încleştaţi pe viaţă şi pe moarte în stâncărişul Pietrei lui Stan, ea este ultimul Iorgovan pus să vegheze lumea muntelui şi să intervină în cazul în care viperele cremenelor ar mai naşte un alt balaur. Din pricina asta , văzându-le atât de mărunte şi neputincioase în tendinţa lor fatală, Iovana chiar le îmblânzeşte, mângâindu-le cu bâta, temperându-le astfel pornirea veninului, a firii, a destinului. E firească soluţia finală, aleasă de autor ca Iovana să devină o simpatizantă a mişcării ecologiste a gurului Bivolaru, date fiind obiectivitatea, cumpătarea, magia şi naturaleţea caracterului acestei fete sălbatice în fond, neaoşă munteancă şi continuatoare a tradiţiilor înaintaşilor săi. 
  
Uneori zicerile au trimiteri aluzive, cititorul este supus unui test de lecturare atentă, pentru a descifra sensurile scrierii, nuanţele şi valenţele secvenţiale. Fiecare cuvânt e o trimitere, fiecare propoziţie devine o aventură, iar pagina devine o apopee a oamenilor senini şi a brandurilor din Baia de Aramă, Brebina şi Bratilov, Mărăşeşti şi Ponoare, Corcoaia şi Prejna, Gornoviţa şi Balta, Proiteşti şi Nadanova, Turtaba şi Priboaia, Podeni şi Godeanu, Buseşti şi Glogova, Izverna şi toată valea Cernei iorgovane. 
  
Asemeni balaurului urmărit de viteazul Iovan Iorgovan, romanul lui Cornel Boteanu se strecoară sinuos de livresc şi tumultuos către cititorul avizat, spuzindu-i Cerna sufletului cu înspumata sagă despre Iovana cea iorgovană şi semenii ei de sub Piatra lui Stan. Scriere cu deosebite valenţe etnografice, cu trimiteri istorice, hagiografice şi legendare, cu creneluri lexicale baladeşti, cu subterfugii uneori elegiace, alteori acide, „Iovana” rămâne o carte de taină, care îmbogăţeşte zestrea spirituală a literaturii noastre contemporane. 
  
prof. TITU DINUŢ 
  
Referinţă Bibliografică:
prof. TITU DINUŢ: SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ / Gheorghe Stroia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 710, Anul II, 10 decembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Stroia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!