Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Tiberiu Cosovan         Publicat în: Ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011        Toate Articolele Autorului

Prin mahalalele Sucevei de altădată
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Prin anii ’50, o mare parte din străzile Sucevei (exceptându-le pe cele din „buricul târgului”, care fuseseră pavate încă din timpul administraţiei austriece a Bucovinei) erau încă nişte simple uliţe prunduite.  
  
Din când în când, atunci când gropile se adânceau, iar căruţele şi puţinele automobile care circulau la vremea aceea nu mai răzbăteau prin băltoacele şi noroaiele care se formau în urma dezgheţului sau a ploilor, camioane ruseşti, „Molotov”, aduceau prundiş din albia râului Suceava, pe care-l descărcau la marginea drumului, iar locuitorii ieşeau să-l împrăştie cu lopeţile.  
  
Periferia păstra încă imaginea acelui târg prăpădit pe care „Crainicul Cetăţii” (revista locală care a apărut între anii 1927-1935 sub coordonarea profesorului Gheorghe Maxim) o prezenta în paginile sale: ”De la intrare, venind din oricare parte te întâmpină aceleaşi magherniţe leproase, păşeşti pe aceleaşi drumuri desfundate şi murdare, străjuite de garduri sparte”.  
  
Scriitorul Mircea Radu Iacoban „developează” în textele sale cu amintiri imaginea cenuşie a Sucevei, cu „zecile de căsuţe prea puţin arătoase” care înconjurau centrul oraşului, cu grupuri de „case coşcovite” şi gropi de canalizare care se căscau neatinse de nimeni.  
  
Chiar dacă de pe străzile bolovănoase ale târgului dispăruseră sacagii, care, la începutul secolului XX, îşi practicau încă negoţul cu apă „limpede foarte, prea bună la gust şi rece de-ţi îngheţa limba-n gură” (aşa cum scria Liviu Marian ), apă adusă de la cele trei şipote, mulţi locuitori nu aveau încă apă curentă în propria ogradă şi o aduceau cu găleţile din vecini, sau de la cişmelele instalate la colţ de stradă.  
  
Câte o căruţă beteagă (sau mai târziu, o maşină hodorogită) trecea săptămânal şi ridica gunoiul menajer pe care oamenii îl scoteau în faţa porţilor.  
  
Obicei oarecum nou şi urban pentru că, înaintea acestei măsuri de preluare organizată a resturilor menajere, străzile mărginaşe aveau fiecare propria lor „groapă de gunoi”, de regulă o fundătură sau un tăpşan năpădit de buruieni, unde se aruncau toate deşeurile şi lucrurile nefolositoare.  
  
În mahalaua Hărbăriei un astfel de loc era aşa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri şi tranşee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor.  
  
În râpile care mărgineau terenul creşteau tufişuri dese şi înţepătoare de cacadâr şi de turţ, pruni piperniciţi şi peri pădureţi cu fructe mărunte şi strepezitoare.  
  
În celălalt capăt al oraşului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina.  
  
Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbaşii de la salubrizare îşi hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce făceau curăţenie pe străzile târgului, ducând gunoiul „la gârlă”.  
  
De fapt, acolo a fost primul loc pe care l-a stabilit, încă de la începutul secolului trecut, Primăria pentru acest lucru.  
  
„Ştreca”, vechiul traseu al liniei ferate locale dată în folosinţă în anul 1898, cale ferată care străbătea oraşul legând Iţcaniul cu vechiul obor din zona Arenilor (până în anii primului război mondial, când trupele ocupante ruseşti au desfiinţat-o scoţând şinele şi transportându-le în altă zonă) era tot un loc împânzit de gropi cu gunoaie.  
  
Sobe ruginite de tuci, burlane turtite, oale şi sticle sparte, se adunau grămadă, unele peste altele, sub malul năpădit de urzici, care mai păstra încă urmele întăriturilor de piatră ce protejaseră cândva terasamentul căii ferate.  
  
Garduri părăginite, ţinute pe alocuri în picioare doar de arbuştii deşi de coacăz care se întindeau de-a lungul lor şi de lianele încâlcite şi înţepătoare ale tufişurilor de zmeură, ascundeau îndărătul lor grădini invadate de buruieni, din care se iţeau frunze uriaşe de brustur şi pâlcuri de urzici muşcătoare.  
  
Câte un chioşc din lemn năpădit de licheni, o bancă sau o masă şubredă de grădină, se iveau din mijlocul buruienilor.  
  
Casele de la marginea oraşului erau aidoma unor mici gospodării ţărăneşti. Multe dintre ele, construite din lemn sau chirpici, erau acoperite cu şindrilă sau cu carton gudronat. Erau scunde, înghesuite unele în altele sau cu mici intervale prin care te puteai strecura, pe porţi scârţâitoare de lemn înnegrit, în curţi cu cărărui pietruite, spaţii străjuite de rânduri de stânjenei, de tufe de dalii şi crizanteme colorate, curţi mărginite de diverse anexe gospodăreşti (bucătării de vară, şoproane, adăposturi pentru animale şi păsări), îndărătul cărora se întindeau grădini cu legume şi pomi fructiferi.  
  
De-o parte şi de alta a străzilor erau şanţuri năpădite de iarbă măruntă, de „coada şoricelului” tremurătoare, de frunze ovale de pătlagină şi smocuri de romaniţă. Locul nostru de joacă, al puşlamalelor din mahala.  
  
Stâlpi din lemn gudronat, care susţineau firele electrice, se înşiruiau de-a lungul drumurilor.  
  
Chiar dacă Suceava avea o uzină electrică încă din anul 1908, existau în anii ’50 încă multe case neelectrificate.  
  
Birjele mai circulau pe străzile desfundate alături de „Gaz”-uri cu prelată, cărora li s-au alăturat apoi primele maşini „Volga” şi „Warszawa”.  
  
În anul 1955 oborul din Areni s-a mutat la Şcheia, iar peste câţiva ani a început demolarea primelor case pentru a face loc noilor blocuri de locuinţe. Multe străzi periferice au rămas însă neschimbate încă o bună bucată de vreme. 
  
(din volumul în lucru “Mistagogia penumbrei - Amintiri retro-nostalgice din Suceava de altădată”)  
  
Tiberiu COSOVAN 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Prin mahalalele Sucevei de altădată / Tiberiu Cosovan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 53, Anul I, 22 februarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Tiberiu Cosovan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!