Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   



Prima zi din 2014!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Prima zi din 2014 ... e minunată! Vă spun din tot sufletul: „ La multi ani!”  
  
Vă invit, ca şi-n anul trecut, să vă faceţi o listă cu dorinţe! E un exerciţiu extraordinar să deschizi această listă, peste un an, şi să constaţi câte lucruri ai împlinit, câte ai făcut în plus faţă de cele propuse...câte dintre cele nerealizate au constituit, cu adevărat, idealuri serioase şi atunci... le replanifici...sau câte au fost mofturi de-o clipă şi chiar nu se pun la „nereuşite”. 
  
A fi mulţumit de tine, îţi dă puterea de-a continua. Încrederea în forţele proprii e o energie pe care nimeni din exterior nu o poate genera. 
  
Mi-am petrecut ultimele două săptămâni din an...zăcând...din cauza unei răceli puternice, complicată cu o bronşită...dar, paradoxal, am fost foarte fericită! 
  
Am avut parte de cele mai frumoase Sărbători din ultimii ani! 
  
În Ajun, pe la vremea înserării, m-a vizitat un prieten „pierdut”...plecat în Germania, la muncă. Venise cu avionul, ca să stea cu mine, până ajungea autocarul cu bagajele şi colegii lui...Părinţii lui îl aşteptau la autocar...aşa că “s-a îmbarcat” la intrarea în Timişoara, să ajungă odată cu ceilalţi. Am râs cu lacrimi de aşa năzdrăvănie! Ştia că sunt răcită, că nu mai am maşină, dar că în Ajun o colindam, an de an, pe sora mea...aşa că, îmbrăcată gros, peste pijama, cu fularul pe gură, am mers cu un taxi, să o colindăm, ca-n vremea copilăriei... 
  
Singurul lucru pe care l-am ratat, şi-mi pare rău, e că, în acel timp, elevii mei au vrut să-mi facă o surpriză, să mă colinde...cu un coş cu o Crăciuniţă imensă (floare), cu artificii...Am văzut abia a doua zi înregistrarea, pe facebook: “În încercarea de-a vă colinda ... ”şi am primit floarea de la vecina. 
  
Prima zi de Crăciun, la mine acasă: eu, cu sora şi cumnatul, fratele tatălui meu, cu mătuşa, o verişoară de-a cumnatului meu. Am râs, am povestit de oameni dragi ori de cei care ne fac să plângem ... am căutat soluţii la problemele fiecăruia. Sunt aproape trei ani de când s-a dus între cei drepţi tatăl meu ... dar atmosfera asta, de familie adevărată, el ne-a cultivat-o. 
  
Ce ciudat! Unchiul meu are trei copii, trei nepoţi ... la maxim o jumătate de oră distanţă. Mătuşa, un fiu, un nepot, în Germania ... şi ei, în ziua de Crăciun, erau la noi ... nişte nepoate de frate! Tot aşa veneau, în vremea copilăriei mele, sora bunicii ... deşi avea doi copii şi patru nepoţi, în sat ... apoi verişoara mamei ... cu doi copii şi trei nepoţi ... unii, cu ea în casă, dar n-avea şi ea loc la masa lor ...  
  
Eu nu mi-am prins bunicii în viaţă, ca să mă bucur de dragostea lor ... Şi mama s-a dus repede ... dar tatăl meu avea mereu uşa deschisă şi inima largă pentru orice om se simţea bine în casa noastră. “La Sărbători, ca şi-n oricare altă zi, o masă plină de voci vesele, face mai mult decât toate bucatele sofisticate din lume!”- aşa spunea mereu. 
  
Meniul, traditional: aperitive, ţuică, ciorbă (eu n-am vrut supă, ca-n Banat), sarmale cu smântână şi ardei iute, bere, friptură, cu murături asortate sau sos de hrean cu smântână, cârnaţi de casă, vin de casă, tort, prajituri, cafea...fructe... 
  
Cumnatul meu ne-a povestit cum, şeful lor le-a pus, la cheful de la serviciu, şi câte un Colebil, lângă tacâmuri! Să nu se plângă vreunul că nu poate mânca şi...risipesc banii firmei...Am râs toţi şi „ne-am lăudat”, care cu ce ne ştim drege...de ne-o fi greu. 
  
Verişoara cumnatului, agent de la Provident (firmă de împrumuturi rapide), răspundea mereu la telefon...unii voiau bani “acum!”, alţii o sunau bucuroşi, pentru a stabili o întâlnire-fulger, să mai achite din rate, să nu-i prindă Anul Nou aşa (unora le veniseră copiii, nevestele, soţii de prin străinătate...altora le-a mers bine cu colindatul...unii şi-au primit tichetele de masă, pe care anumite firme nu le dăduseră de luni de zile...până acum).  
  
Toţi şi-au amintit cum şi eu, în urmă cu câţiva ani, cuprinsă de mirajul unui “amor nebun” am organizat, pentru un domn, un Crăciun de poveste...suplimentând costurile cu un împrumut de la Provident...pe care l-am tot plătit până în vară...de m-am lecuit...de invitaţi costisitori! Adevărul e că “lecţia” mi-a prins foarte bine! Omul, nu se mai dezlipea de uşa mea, crezând că-n fiecare zi e Crăciunul ... iar eu am realizat câte alte lucruri aş fi putut face, pentru mine, cu banii pe care a trebuit să-i returnez, cu o dobândă deloc comodă. Recunosc ... am fost luată la mijloc, de glumele lor! 
  
A doua zi de Crăciun, petrecută cu finii veniţi din Belgia, a fost specială. O familie tânără, cu trei fete, înalte cât ei, de 14 ani, cea mare, si gemenele de 12 ani. Pe mama fetelor eu am botezat-o, pe vemea când şi eu eram un copil şi abia am ţinut-o în braţe, la biserică. E foarte interesant sentimentul, mai ales când nu ai copii proprii, că cineva se simte atât de ataşat de tine. Fina mea a învăţat foarte bine la şcoală şi, de Crăciun, venea cu carnetul de note, ca să-l văd ... deşi eu eram doar cu câţiva ani mai mare decât ea. Acum, fetele ei dădeau raportul ... Eram fericită să aud ce bine învaţă şi ele, în Belgia şi ce recomandări frumoase, scrise, le adresaseră profesorii de acolo, părinţilor, pentru a le orienta spre cariere de succes, pornind de la principalele lor abilităţi. 
  
Când au trecut anii? Mă uit în ochii ei migdalaţi şi văd aceeaşi emoţie ... atunci, pentru rezultatele ei, acum, pentru ale fiicelor ei. De ce are nevoie de încurajarea mea? Rezultalele sunt clare, evidente, certificate ...  
  
“Pentru că, duhovniceşte / bisericeşte ... eşti părintele lor! Naşii sunt părinţii care, prin taina botezului, prin lepădarea de Satana şi unirea cu Hristos, îşi asumă, la Judecata de Apoi, rolul de părinţi, de povăţuitori ai tinerilor creştini”- m-a lămurit odată, tatăl meu. 
  
Am simţit atunci, în inima mea, cea mai frumoasă chemare la cumpătare şi virtute!  
  
Nu prin ceartă, reproşuri, cuvinte de ocară te poate corecta / motiva cineva, ci prin dragoste necondiţionată!  
  
Asta “am citit“ în ochii finuţelor mele, belgiencele ... iubire necondiţionată. 
  
... şi abia acum am priceput cu inima ceea ce urechile mele au auzit de ani şi ani. 
  
Vă urez, la început de An Nou, să vă deschideţi inima, ochii, urechile ... întreaga fiinţă ... pentru a primi înţelepciunea iubirii ... care poate apărea de-acolo de unde nu te aştepţi! 
  
Un om bun e un om cu sufletul curat, asemenea unui prunc. 
  
Fiţi oameni buni, în Noul An! 
  
Timişoara, 01.01.2014 Corina-Lucia Costea 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Prima zi din 2014! / Corina Lucia Costea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1097, Anul IV, 01 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Corina Lucia Costea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!