Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Actualitate > Mobil |   


Autor: Cornelia Curtean         Publicat în: Ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014        Toate Articolele Autorului

PREMIERA — Fii europarlamentar MAR ! Concurs de like-uri pentru a participa la europarlamentare
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Miscarea Agricultorilor din Romania (MAR) ofera oportunitatea celor interesati de a fi prezenti pe lista MAR in cadrul alegerilor pentru Parlamentul European.  

Cei care vor sa se inscrie in concurs trebuie sa aiba varsta de 23 ani, sa fie cetatean roman, să aibă un cazier juridic imaculat şi să nu fi colaborat cu Securitatea.  

Mai este este necesara o listă cu 50 de persoane care susţin MAR la europarlamentare, precum şi o fotografie personală, necesară pentru prezentarea candidatului.  

Candidatul care va obtine cel mai mare punctaj : cumularea numărului de like-uri primite pe Facebook cu numărul SMS-urilor care trebuie să conţină numele celui susţinut, va fi desemnat candidat la europarlamentare din partea MAR.  

 

 

Agricultura din Romania este unul din cele mai vulnerabile sectoare ale economiei si este dependenta an de an de capriciile vremii. Avand in vedere ca suprafete de teren au fost transferate catre sectorul forestier si cel al constructiilor, suprafata agricola a Romaniei sa micsorat treptat, treptat.  

 

Infrastructura agricola se afla in paragina, in mare parte parcul de masini agricole este casat, suprafata agricola impartita in ,, n,, parcele, forta de munca folosita sub potentialul economic, aproape jumatate din suprafata agricola este lucrata de exploatatii de subzistenta, care mentin eficienta agricola generala la un nivel scazut, toate acestea incadreaza Romania printre cele mai slabe din Europa.  

 

Impartirea terenurilor, litigiile legate de proprietate, tehnologia precara, neincadrarea uneori in standardele de calitate UE, lipsa unei prezente constante pe pietile externe, reprezinta probleme majore ale agriculturii din Romania.  

 

De curand lansat partidul ,, Miscarea Agricultorilor din Romania,, o forţă politică de centru dreapta, de doctrina popular agrariana, condus de Stelian Fuia a facut public un proiect politic si economic :Agricultura – Proiect de tara..  

 

 

Obiectivul concret şi precis definit al MIŞCĂRII AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA este de a mobiliza şi organiza politic cel mai mare şi responsabil segment al societăţii româneşti pentru a răspunde la cele trei mari provocări ale mediului rural.  

 

 

Romania are nevoie de un nou proiect politic pro european, care să se bazeze pe absorţia fondurilor europene şi apartenenţa Romaniei la spatiul european.  

 

Acest proiect pro-european trebuie să contribuie rezolvarea marilor probleme de astazi ale societaţii respectiv reforma administrativă şi eficientizarea administraţiei centrale şi locale, corupţia, funcţionarea corectă a justiţiei, relansarea economica şi crearea de noi locuri de munca.  

 

 

 

Domnia Sa preciza ca ,, proiectul pe care il propune MAR opiniei publice, il propune tuturor nu numai agricultorilor si celor care cred in potentialul agricol al Romanieisansa sa prin agricultura,,.  

 

A sustinut ca acest domeniu are, dupa 20 de ani de la Revolutie, un raport productie vegetala/animala de 65:35, specific unei tari subdezvoltate agricol, care produce si vinde materie prima, dar importa alimente ptr asi hrani populatia. In tari ca Olanda, acest raport este invers, adica 30:70  

 

Stelian Fuia sustine ca agricultura este considerata o industrie in tarile UE dezvoltate dupa ce a fost sprijinita sustinut din surse publice sa atinga un nivel inalt de performanta. In cel mai bun caz, agricultura romaneasca a avut o contributie de 6,5% la PIB, insa din calculele pe care expertii MAR le-au facut, integrand productia agricola, se poate ajunge la un plus de 5-7 miliarde de euro in PIB, fara sa se ia in considerare impactul deosebit pe orizontala  

 

In consecinta, MAR arata ca statul trebuie sa se bazeze pe capitalul romanesc, care creaza plus valoare si bunastare.  

Mai mult, in prezent, agricultorii romani muncesc pentru a capitaliza alte economii; dintr-o analiza facuta de expertii MAR, pe date publice ale Finantelor, primele 10 corporatii din agribusiness (imputuri si trading), realizeaza in 2012 o cifra de afaceri de 1,69 miliarde de euro, un profit brut de 3,5 milioane de euro si un impozit pe profit de 2,5 milioane de euro, adica 0,154% din cifra de afaceri.  

Ce isi propune proiectul ?  

 

 

Creareaunei pieţe funciare reale şi eliminarea caracterului speculativ al tranzacţiilor cu terenuri, prin înscrierea în cartea funciară a tuturor terenurilor agricole, cu sprijinul statului, pentru a evidenţia clar proprietatea;  

• formarea unei Bănci Funciare, care să contribuie la comasarea terenurilor, ca bază a eficientizării exploatării terenului agricol şi creerea unei pieţe funciare reglementate;  

• formarea unui Fond de Garantare a Creditului Funciar care să sprijine agricultorii români să achiziţioneze terenuri şi să participe la Piaţa Funciară; Terenul agricol este un bun privat sau public, funcţie de proprietate dar şi o resursă publică naţională, de aceea MAR consideră ca terenul agricol trebuie exploatat cu prioritate de către agricultorii români;  

militează pentru consolidarea exploataţiilor agricole care produc pentru piaţă, ca bază a eficientizării modului în care terenul agricol este folosit, concomitent cu susţinerea exploataţiilor de subzistenţă, ca mod de protejare a populaţiei rurale defavorizate;  

prioritizarea sectorului zootehnic, ca modalitate de integrare a producţiei agricole primare, obţinerea de produse zootehnice cu valoare adaugată mare şi creerea de locuri de munca în mediul rural;  

• MAR militează pentru transformarea Romaniei dintr-un exportator de produse agricole şi importator de produse alimentare, intr-un jucator global pe piaţa produselor agro-alimentare;  

• reduceri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit în activităţi de integrare a producţiei agricole;  

 

 

. Reforma sistemului educaţional rural  

 

Valorificarea potenţialului agricol din România, pe termen mediu şi lung, nu se poate face fără curaj în reformarea sistemului de învăţământ rural si a celui agricol.  

Astăzi şcoala a devenit un lux pentru copiii din mediul rural, foarte puţini având sperante de a face studii universitare. Şcoala nu trebuie să fie eficient economic astăzi, este o investiţie pe termen lung iar măsurile de austeritate în învăţământ, indeosebi în cel rural, nu au făcut decât să suprime dreptul şi accesul la educaţie.  

În mediul rural numai 45% dintre copii termină şcoala primară şi merg la studii gimnaziale, 45% dintre cei din gimnaziu îşi termina aceste studii şi merg la liceu şi numai 27% dintre cei care termină liceul merg la facultate. În concluzie, numai 5.5% dintre copiii din mediul rural ajung să urmeze studii universitare.  

Deficitul de personal didactic calificat continuă să persiste în mediul rural şi este nevoie de reintroducerea unor sporuri pentru personalul didactic care işi desfasoară activitatea în mediul rural, de până la 100%, funcţie de zona rurală.  

Mediul rural are nevoie de o politică educaţionala specială pentru a asigura valorificarea potenţialului intelectual al copiilor din rural. Copiii din rural nu sunt inferiori intelectual doar sistemul educaţional contribuind la accesul diferenţial la treptele de învătământ.  

 

Reforma sistemului de sănătate publică din mediul rural  

 

Sănătatea reprezintă rezultatul adaptării organismului la condiţiile sale de viaţă oferindu-i omului atât posibilitatea de a se opune cu “eficacitate maximă” factorilor patogeni şi factorilor de risc, cât şi posibilitatea de a desfăşura o activitate susţinută şi creatoare, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.  

Deci, sănătatea înseamnă mai mult decât lipsa unei boli, reprezintă o stare de bine şi de vitalitate la care, pe lângă factori biologici, mai intervin şi o serie întreagă de factori de mediu, familiali şi sociali  

 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat determinanţii stării de sănătate, în anul 1998, în patru grupe: macroeconomici, factori de mediu, socio-economici, educaţionali. La rândul său, fiecare grup include determinanţi direcţi şi indirecţi. Printre determinanţii direcţi de importanţă majoră se regăsesc: stilul de viaţă (fumat, tip de alimentaţie, alcool, utilizarea de droguri), condiţii de mediu fizic şi social (accesul la apă potabilă, sanitaţia, habitatul), comportamente de grup social, violenţa în mediul familial, accesul la serviciile de sănătate). Determinanţii indirecţi cuprind: produsul intern brut, sărăcia, educaţia, poluarea, modificările de climă, migraţia, modificările socio-demografice în structura populaţiei, situaţiile de criză (dezastrele naturale, conflictele armate etc.).  

Sănătatea poate fi definită astfel şi ca o posibilitate de adaptare armonioasă la un mediu ambiant complex).  

 

Există o serie de inegalităţi în starea de sănătate a populaţiei din mediul rural faţă de cel urban.  

 

În ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate, există diferenţe majore între mediul urban şi mediul rural.  

Populaţia din mediul rural este dezavantajată sub raportul stării de sănătate şi al accesibilităţii la serviciile de sănătate, dar şi datorită unor carenţe în asigurarea serviciilor de sănătate necesare. Asigurarea populaţiei din mediul rural cu medici este deficitară.  

Astfel, numărul medicilor este de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban.  

 

În anul 2005, România a înregistrat 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural  

(58,2/100.000). În anul 2009, existau 59% cabinete de medicină de familieîn mediul urban şi 41% în mediul rural. În acelaşi an, se înregistrau 12,009 medici de familie, din care 7563 îşi desfăşurau activitatea în mediul urban şi 4446 în mediul rural.  

Categorii relativ mari de persoane nu sunt înscrise pe lista medicilor de familie, chiar dacă sunt asigurate prin efectul legii, în virtutea liberei alegeri a medicului şi a dreptului medicului de a-i primi sau nu pe lista sa de pacienţi.  

Sectorul medical beneficiază de resurse limitate iar alocarea acestora în teritoriu este deficitară. Costurile economice directe sau suplimentare aferente serviciilor de sănătate nu pot fi suportate de o categorie largă de pacienţi (de exemplu, costul medicamentelor). Există categorii de bolnavi cronici, nedeplasabili a căror îngrijire pe termen lung nu poate fi suportată integral de sistemul de sănătate şi care necesită îngrijiri comunitare şi medico-sociale.  

 

Diferenţele sunt reflectate în principalii indicatori demografici şi de morbiditate. Acestea se datorează în parte accesibilităţii şi adresabilităţii populaţiei la serviciile de sănătate şi sunt accentuate de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, în special în mediul rural.  

Rata mortalităţii generale înregistrată în România, în anul 2010 a fost de 12,1 ‰, iar principalele cauze de mortalitate au fost reprezentate de bolile aparatului circulator (729,6 %000 decese la 100000 de locuitori), tumori (221,7 %000 locuitori), bolile aparatului digestiv (77,5 %000 locuitori), bolile aparatului respirator (59,4 %000 locuitori) şi accidente (56,1 %000  

locuitori).  

Rata mortalităţii infantile pe medii de rezidenţă se menţine mult mai ridicată în mediul rural (12,6‰ cu 1268 decese în 2009), faţă de mediul urban (8,1‰ cu 982 decese în 2009). Diferenţa între medii este evidentă la decedaţii în vârstă de peste o lună ( 6‰ – 604 decese în rural şi 3,1‰ – 376 decese în urban) şi mai mică la cei decedaţi sub o lună (6,6‰, respectiv 664 decese în rural şi 5,0‰ respectiv 606 decese în urban) concluzioneaza MAR.  

Referinţă Bibliografică:
PREMIERA — Fii europarlamentar MAR ! Concurs de like-uri pentru a participa la europarlamentare / Cornelia Curtean : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1157, Anul IV, 02 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cornelia Curtean : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cornelia Curtean
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!