Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 600 din 22 august 2012        Toate Articolele Autorului

Prefaţă
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Prefaţă de EMIL ISTOCESCU 
  
Prefaţă 
  
Epigrame, fabule, rondeluri şi sonete 
  
de Teodor Barbu 
  
Creaţia lirică vâlceană de factură umoristic-satirică s-a mai îmbogăţit cu prezenta carte de epigrame, fabule, rondeluri şi sonete, al cărei autor este poetul drăgăşănean Teodor Barbu.  
  
Înmănunchind un mare număr de piese specifice genului, urmare a unei selectări exigente, volumul oferă cititorului, pe lângă încântarea spirituală şi prilejul de a recunoaşte polivalenţa talentului autorului. Preocuparea sa pentru cultivarea epigramei nu este nouă, fiind evidenţiată prin publicarea în reviste de profil sau în rubrici specializate ale ziarelor a cel puţin 40% din astfel de creaţii. 
  
Participând la concursuri şi festivaluri de satiră şi umor, Teodor Barbu a beneficiat în mai multe rânduri de premieri, fiind consemnat şi în Antologia epigramei olteneşti, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiştii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediţie a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă. 
  
Atracţia sa pentru acest gen literar, nu este singulară, ci a fost însoţită permanent de preocuparea pentru poezia lirică tradiţională, pe cale de apariţie într-un volum separat, intitulat „Retorica balansoarului” 
  
Specia epigramei are mare vechime, părintele ei fiind Marţial, poet de limbă latină, urmat de o întreagă suită de iubitori ai acesteia. „Epigrama cuprinde, în esenţă, glumă ironică şi umor sarcastic, are proporţii reduse (de catren) şi satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situaţii etc. şi care se termină printr-o poantă ironică” ( v.Dex.) 
  
În spiritul acestor caracteristici ale epigramei, Teodor Barbu ne oferă două definiţii personale : 
  
„Patru versuri „libertine” Oricare epigramă-am constatat, 
  
Ca nişte căţei în cuşcă; E-o bombă cu efect întârziat, 
  
Trei se gudură la tine, Aprinzi fitilu-n primul vers al ei, 
  
Dar al patrulea te muşcă!” Şi explodează după versul trei. 
  
„Epigrama însemna, la început, o inscripţie sau o dedicaţie pe pietrele funarare, pe soclurile unor statui sau monumente, pe alte opere de artă, numite şi epitaf. Mai târziu, desenează o creaţie poetică remarcabilă prin conciziune, având un caracter politic, liric, didactic.Cu timpul, inscripţiile, dedicaţiile au luat întorsătură satirică, ironizând diverse manii, apucături, vicii. 
  
In epoca modernă, epigrama a devenit formă a poeziei lirice de dimensiunile unui catren, în care se satirizează trăsăturile negative ale unei categorii socilale sau profesionale, ale fiinţei umane, în general” (Dicţ. de termeni literari- Ed.Academiei, 1976, p.145-146) 
  
Creatorii unor astfel de producţii poetice pot fi categorisiţi în: părinţi sau iniţiatori, celebri, uitaţi şi actuali. La noi, pornind de la epitaful celebru al lui Anton Pann, până la Cincinat Pavelescu sau Păstorel (Al. O.) Teodoreanu, au contribuit la cultivarea epigramei o mulţime de autori. În Vâlcea, doctorul Nicolae Moisiu are meritul că a alcătuit, în 1995 „Istoricul epigramei vâlcene”, carte prefaţată de prof. universitar dr. Traian Cantemir.  
  
În această istorie antologică a epigramei vâlcene, la pagina 69 se află şi autorul acestui volum , Teodor Barbu, cu câteva din cele mai reuşite catrene umoristice, ca expresie a aprecierii de care se bucură creaţia sa epigramistică. 
  
Şerban Cioculescu a spus cândva că „Epigrama este jocul în care inteligenta musteşte ca şampania”.Teodor Barbu are aceste rare însuşiri: spirit de observaţie, sesizarea defectelor şi ironizarea sau, după caz, satirizarea acestora. Universul uman înfăţişat în acest adevărat „insectar” sau „bazar uman” este foarte divers. 
  
Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici şi situaţii de mare varietate, autorul a preferat aşezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică, după cum au procedat alţii. Mijloacele şi procedeele artistice, de stil, de vocabular sau cele prozodice sunt, de asemenea, foarte diverse şi personale: jocuri de cuvinte şi de sensuri, („Norocoase, bată-le / i-au fost ursitoarele/ Dimineaţa râmele / După masă, rimele!”) sintagme şi întorsături de topică, sensuri ambigui sau înrudite, (Unui umorist bătrân: Cunoscându-i fondul liric / Lumea mai exagera / Ziua el era satiric / Noaptea ... doar satir era!”)aluzii fine,luatul în răspăr, admitaţia prefăcută, (Evoluţia unui epigramist rival: Cum ai umor cât pentru trei / Şi nu-ţi ţii poantele în frâu / Ai mai crescut în ochii mei / Şi-mi vii, amice, pân-la brâu!, zeflemeua benignă cu substrat critic, precum şi alte tehnici înrudite, asigură implinirea scopului urmărit: acela de a contribui la înfrumusetarea comportamentului semenilor noştri şi la eradicarea trăsăturilor negative de caracter. 
  
De remarcat „duelul” epigramistic purtat cu Niki Ursei, cu Sanda Alecu, Al.Mircescu. şarje amicale adresate unor confraţi: 
  
Unui confrate prozator Epigramistului Niki Ursei D-lui Nic.Moisiu,in vizită la Drăgăşani 
  
Eşti tenace şi abil Fiindcă am avut succes, În aerul acesta „literat” 
  
Ai alură modernistă Stă invidia să-l roada, Dacă-ncep al doilea kil, 
  
Şi, dacă vorbim de stil Şi, mă-mpungefoarte des, Vă strig pe nume încurcat 
  
Ai un stil ..ce nu există De-aia n-are Ursei coadă Nu Moisiu ci ... Moisil 
  
„Materia primă” a epigramelor lui Teodor Barbu este extrasă din viaţa cotidiană, cu bunele, dar, mai ales, cu neajunsurile şi păcatele ei, care vizează caractere, atitudini, mentalităţi etc., iar clasicismul acestor creaţii lirice este asigurat de conciziunea stilistică şi de ţinta moralizatoare urmărită de autor. 
  
După evenimentele din 1989 de la noi din ţară s-a răspândit „boala” ... hanndicapaţilor, a bolnavilor închipuiţi, şarjată astfel: „Cu prea banalul meu statut / De sănătos, am tot pierdut / Dar m-am zbătut şi-am triumfat, / De mâine sunt handicapat!”/ 
  
Tranziţia prelungită, tot după acest an de răscruce, este văzută cu scepticism: „Chiar de nu sunt un pesimist total, / Tranziţia o văd ca pe un gir, / Cum că vom trece toţi printr-un spital, / Ca o etapă ... către cimitir”/ Pe aceeaşi temă este concepută şi epigrama intitulată „Râsu-plânsu”: „Din reformă în reformă, / Numai morţii suntîn formă, / Pe cei vii nici n-o să-i doară, / Cu condiţia să moară.”/ 
  
Legea 18, privitoare la retrocedarea proprietăţilor funciare, a creat mari nemulţumiri şi discordii: „Se vorbeşte-n dosul uşii, / Că prin ţară sunt zâzănii, / Intr-un loc se bat ţăruşii, / În alt loc se bat ţăranii.”/ 
  
Apariţia noii categorii sociale a patronilor, de după `89 , mai avidă şi lacomă, n-a scăpat de înţepăturile critice ale autorului, în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenţie oportună, / Prin cele două mâini care le are,/ Cu una ia şi cu cealalt-adună”/ 
  
Prin sita umorului şi satirei lui Teodor Barbu au fost trecute căsnicii, servicii, năravuri şi metehne omeneşti, patimi şi lupte politice (trepăduşi, demagogi, traseişti, nepotisme). Ex.”Sancţiune”: „Fiindcă treabă n-a făcut, / „X” din schemă a căzut, / Dar, având un unchi sus-pus, / A căzut de jos în sus”/ 
  
Volumul cuprinde, în partea finală şi câteva fabule, sonete şi rondeluri în care fibra satirică se continuă: 
  
In „Rondel de campanie” sunt veştejite năravurile politice: „Iar vin alegerile-n ţară / Iar suntem oarecum băftoşi / Că vom avea din nou gogoşi / Să ne-nfruptăm, a câta oară ? // Stimaţi concetăţeni frumoşi / De prin oraşe, de la ţară / Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoşi! // Că sărăcia, bunăoară, / Vom lichida-o inimoşi, / cu alte proaspete gogoşi, / Peste alţi patru ani şi-o vară, / Când vin alegerile-n ţară” 
  
În acelaşi registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele şi năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidaţii cu bănat / şi cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca-nainte” 
  
Reconfortant, împănat cu umor de calitate şi împletit cu note satirice, volumul de faţă încântă şi satisface aspiraţiile de frumuseţe morală şi estetică ale cititorului. Este meritul autorului care ne-a oferit aceste pagini antologice. 
  
Emil Istocescu 
  
Duel epigramistic între Nichi Ursei şi Teodor Barbu 
  
Imagine video: duelul dintre ei a fost imortalizat, să nu zică cineva că 
  
nu fu adevărat! 
  
Poezia lui Teodor Barbu 
  
Rondelul bucureşteanului Amor nebun 
  
Vară, munţi,aerosoli,  
  
Bucureşti cu străzi încinse, Mersese vestea despre el 
  
Cu procese mari pe rol, Că n-ar fi numai un purcel 
  
Si cu spirite aprinse De perspectivă şi manierat, 
  
Cumpăr bere de doi poli, Dar că, pus la îngrăşat 
  
Ies cu Mobra la plimbare, Ar depăşi în greutate, 
  
Vară, munţi, aerosoli, Oricare confrate. 
  
Şi polemici prin ziare. De aceeaşi prăsilă şi leat 
  
Dom` primar ne-a dat obol, Până la, să zicem, „Ignat” 
  
Zahăr, câte-un chil jumate, In afară de asta, era lipicios 
  
Deci, merci, monsieur, parol! Şi guiţa foarte frumos 
  
Cum s-ar spune, am de toate ... Pe lângă o jună porcină 
  
Vară, munţi, aerosoli! Din curtea vecină. 
  
* Când plecau ei la plimbare 
  
Rondel electoral Dincolo de balta cea mare.  
  
Genoflexiuni electorale, După un timp, gospodarul isteţ, 
  
Face omul azi, mai de nevoie, Neţinând, pesemne, la preţ, 
  
Ca potoapele demenţiale, Şi, probabil, pentru că-l iubea, 
  
Să-l găsească-n barcă lângă Noe. Pe fantele din cocina sa,  
  
Sus ai noştri, jos ai dumitale, A cumpărat purceluşa pe loc, 
  
Ce-om mânca la iarnă, nu se ştie, Făcându-i colegi întru troc; 
  
Genoflexiuni electorale, Avea el speranţa nemărturisită 
  
Mai precis, vacarm şi gălăgie. Că vor fi o familie unită. 
  
Deşi recunosc că nu-i frumos Şi, chiar au fost fericiţi şi nebuni, 
  
La-ntruniri mai neoficiale, Vreo două - trei luni ...  
  
Aş striga şi eu când sus!, când jos!! Dar, iată că încetul cu încetul, 
  
De mi-ar da o ţuică cu sarmale. Sfârşiră amândoi alfabetul iubirii. 
  
---------------------------------- Ce triste-s cărările firii 
  
Genoflexiuni electorale ... Şi-n van sunt precepte şi ştiinţe 
  
* Asemenea altor fiinţe! 
  
Rondelul cumpărătorului Purcelul nostru, sigur de noroc, 
  
Credea c-al lui este întrgul troc 
  
Sunt econom şi hotărât: Şi n-o mai suferea pe purceluşă 
  
Imi iau şosoni la lichidare, Nu doar la troc şi nici măcar la uşă. 
  
Mă mulţumesc şi cu atât; Devenise ţâfnos, obraznic şi rapace 
  
Batiste, luna viitoare. Faţă de toate celelalte dobitoace, 
  
De Anul Nou nu vreau decât Excepţie făcând o dolofană  
  
Ciorapi, de mi-arajunge banii, De scroafă bălană 
  
Sunt econom şi hotărât, Perceată cu negru pe burtă 
  
Să crape de necaz duşmanii!. Şi cu codiţa cam scurtă, 
  
În martie, de-oi câştiga, Pe lângă care se gudura îngâmfat, 
  
Imi iau curea, aşa încât, La balta din sat. 
  
Cei pantaloni nu mi-or cădea , Dar, ce să mai insist, că nu e cazul 
  
Şi nici eu nu voi da în gât Să arătăm la careva obrazul 
  
----------------------------- Căci, mai deştept, ţăranul l-a tăiat, 
  
Sunt econom şi hotărât!!?!! Când credeţi? Tocmai de Ignat! 
  
* Vai, clipele frumoase nu se-ntorc.. 
  
Morala: Ce morală? Porcu-i porc! 
  
Sonet pentru egalitate Jalbă agricolă 
  
Eu dau partidelor dreptate, Grea e sapa, loboda-i la brâu, 
  
Când ne declară supărate , Apele pe mine curg pârâu, 
  
Că nu pot fi nicicum egale, Mă scuzaţi că vă întreb ceva: 
  
Atâta timp cât n-au parale ... Mie-agricultură-mi trebuia? 
  
Câte din ele ne pot spune, Somnul meu de noapte-i chinuit, 
  
C-au fost la telviziune, Trebuie arat şi discuit.  
  
Spre-a ne explica, color, N-am sămânţă, n-am îngrăşăminte, 
  
Dincotro vin şi cam ce vor? Ale cui păcate le trag SFINTE? 
  
Ba, dimpotrivă, susţin toate, Geaba mă tot zbat şi tot insist,  
  
C-au fost marginalizate, N-am succes la domnul tractorist, 
  
De Domnul X, ce încă e, Eu i-arăt chitanţa c-am plătit, 
  
Redactor la TVRL. El strâmbă din nas nemulţumit. 
  
Aşa că ce să mai vorbim, Imediat, schimb tactica abil, 
  
Nu e dreptate, toţi o ştim, Şi îl încerc cu-un argument de-un chil, 
  
Unul e mare, altu-i mic, Individul mimica şi-o schimbă, 
  
Si, de-abia prinde un covrig. Şi-mi zâmbeşte, plescăind din limbă. 
  
Intr-o polemică acută, Bine c-am trecut prima etapă, 
  
Exemple pot să dau o sută, De-acum, mi-se arată-n horoscop o sapă, 
  
Insă, cu unu voi conchide: Nu mi-e ciudă, dar, de-aş fi făcut măcar,  
  
Membru la Partidul Democrat Agrar. 
  
Pe strada mea sunt cinci partide 
  
Si-un singur centru de gogoşi, Grea e sapa, palma-i carne vie, 
  
Care la ora opt închide ... Zău că m-aş lăsa de meserie, 
  
Ah, agricultură, te omor, 
  
Putem vorbi de echitate, Doamne, dacă nu mi-aş da`n picior! 
  
Aci-n condiţiile date? 
  
Fiţi Dom`le oameni serioşi!!! ** * 
  
** *  
  
Rondel dulce 
  
Străinii ne trimit bomboane, 
  
Ca ajutor nepreţuit, 
  
Şi, când privesc la camioane, 
  
Parcă mă simt mai îndulcit. 
  
Prin filantropice cucoane, 
  
Pe care le aplaudăm, 
  
Străinii ne trimit bomboane, 
  
Şi, Doame, cât ne bucurăm! 
  
Pentru a noastră bucurie, 
  
Propun să înălţăm baloane, 
  
Pe care pictorii să scrie, 
  
Mare, frumos, pe trei coloane: 
  
Străinii ne trimit bomboane!!! 
  
August –Torsion Rondel parlamentar continuu 
  
Vine august de la munte, Pentru încă patru ani, 
  
Cald ca sucul care-l beau Pleacă „ai voştri”, vin „ai noştri”, 
  
Transpirat cumplit pe frunte, Şi,-cum suntem din Balcani- 
  
Miau! Noi rămânem tot ca proştii. 
  
Sete mi-e şi-aş bea de toate, Noi în foame, ei în bani, 
  
Însă bere nici că vreau, Proţăpiţi la gura ploştii, 
  
Sunt sătul de bere, frate, Următorii patru ani, 
  
Miau! Se vor ghiftui „ai noştri” 
  
Vine august cu maşina Să înghită-n sec „ai voştri”, 
  
Si-l întreb direct, pe şleau, N-o să moară câţiva ani, 
  
Tu cu cât ai luat benzina? Mai lăsaţi-i şi pe-ai noştri 
  
Miau! La ciolane de curcani!! 
  
Măcar ăştia patru ani!?! 
  
Plec în august la plimbare,  
  
Nu muncesc, nici bani nu iau, Rondelul electricităţii 
  
Stau şi-aştept privatizare ...  
  
Miau! Pe cinstea mea, n-o să-mi ţin gura, 
  
Şi-o spun acum, că e momentul, 
  
August, lună de vacanţă, Nici noi n-am inventat căldura, 
  
Pa!, Auguri!, Salve!, Ciau! Nici cei de la RENEL curentul. 
  
Vă salut de circumstanţă, 
  
Miau!! Că dânşii şi-au pierdut măsura, 
  
(1993) Acesta-i inconvenientul, 
  
Şi-orice scumpire-mi creşte ura, 
  
Rondel parşiv Să le dărâm stabilimentul. 
  
E libertate azi la noi In vremea asta Parlamentul 
  
Plecat-au fetele-n Stambul Notează legile de-a dura, 
  
S-aducă auru-napoi În timp ce eu devin clientul 
  
Câte-un inel sau câte-un ghiul Bisericii Sfânta Scriptura 
  
Impart şi banii mai apoi Pe cinstea mea, n-o să-mi ţin gura!. 
  
Cu câte-un peşte mai fudul. 
  
E libertate azi la noi, Fabula cu pile 
  
Şi-s fete multe la Stambul Discută două broaşte: 
  
-Pe tine cine te cunoaşte, 
  
Tu, cititorule credul Ai un iaz doar al tău, drăgălaş, 
  
Bătut de vânturi şi de ploi Ca Snagovul pentru bogătaş 
  
Constaţi că timpu-i un recul, Ai cumva pile la Domnul Broscoi, 
  
Ce ne pocneşte.. Scurt pe doi!! Mai marele de Sectorul Doi? 
  
Sau ai un nufăr care te susţine, 
  
E libertate azi la noi. Căci, dacă n-ai, nu te văd bine.. 
  
Uite, chiar acum cred că 
  
*** Te paşte un nenoroc ... . 
  
Şi ... haţ!!, o prinse barza-n cioc!  
  
Morala: Uită-te în spate 
  
dacă n-ai nimic, fă-te mai mic! 
  
Fabula creşterii 
  
In curtea unui om cu stare 
  
Dintr-o comună oarecare, 
  
Pierise liniştea, de fel, 
  
Când, printre alte dobitoace, 
  
Aşa, ne place - nu ne place, 
  
Mai apăruse şi-un viţel; 
  
Şi, de atunci, adio pace, 
  
Că-n zbenguiala lui neroardă, 
  
Nimic nu-i mai stătea în cale, 
  
Pe toate le-alerga-n ogradă 
  
Porci, păsări, capre rătăcite 
  
Le lua-n corniţe şi-n copite 
  
Gonindu-le pe drum la vale.. 
  
Privind la scenă, un căţel 
  
A mârăit către erou: 
  
-Joacă-te acum cât eşti viţel, 
  
Că mâine când o să fii bou!?! 
  
Morala: 
  
Oricât s-ar da unii de-a dura 
  
Rămân cum i-a-ntocmit natura! 
  
*** 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Prefaţă / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 600, Anul II, 22 august 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!