Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Simona Botezan         Publicat în: Ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011        Toate Articolele Autorului

Posibile cauze ale masacrului de la Tucson – declaraţiile dure ale politicienilor din Arizona şi amendamentul doi din Constituţie
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Gabrielle Gifford, reprezentanta districtului 8 Arizona în Congresul American, a fost rănită grav, în data de 8 ianuarie 2011, în circumscripţia sa electorală din Tucson, Arizona. Gabrielle Gifford, în vârstă de 40 de ani, este căsătorită cu astronautul NASA Mark Kelly şi este o membră importantă a Partidului Democrat. Gifford se află la al treilea mandat în Camera Reprezentanţilor, o performanţă notabilă, având în vedere că districtul său este considerat un fief republican. Senatorul John Mc Cain fost candidat la preşedinţia Statelor Unite, este unul dintre cei mai puternici lideri Republicani actuali şi este de asemenea rezident în Arizona. Incidentul armat de o cruzime ieşită din comun, a şocat întreaga planetă.  
 
Evenimentul planificat în 8 ianuarie, Congress of Your Corner, este un exerciţiu democratic de rutină şi urma să fie prima întâlnire de acest gen a anului 2011. Mitingul fusese anunţat pe site-ul oficial al Gabriellei Gifford şi urma să se desfăşoare într-un supermarket din nord-vestul oraşului Tucson, Arizona. Întâlnirile regulate dintre membrii Congresului American şi alegători oferă cetăţenilor posibilitatea să discute direct cu aleşii lor, într-un cadru neprotocolar, orice problemă sau preocupare care implică un interes federal. Evenimentele similare organizate anterior în Tucson, Oro Valley, Green Valley, Sierra Vista şi Douglas, au atras între 75 şi 150 de persoane.  
 
Întâlnirea din 8 ianuarie venea după prima săptămână de lucru din acest an a Camerei Reprezentanţilor. Săptămâna fusese marcată de depunerea jurământului Gabriellei Gifford pentru cel de-al treilea mandat, citirea Constituţiei Statelor Unite şi votul pentru introducerea în Congres a unei legi privind reducerea cu 5% a salariului membrilor Congresului. Cu o zi înainte, pe 7 ianuarie, Gifford acordase un interviu pentru Fox News, referitor la acest vot şi proiectele sale pentru cel de-al treilea mandat.  
 
Atacatorul, Jared Lee Loughner, un tânăr cu probleme mentale  
 
În dimineaţa zilei de 8 ianuarie, în jurul orelor 10,00 AM, Jared Lee Loughner, un tânăr cu probleme psihice, în vârstă de 22 de ani , rezident în Districtul 8 Arizona, a deschis focul în faţa magazinului unde Giffords sosise pentru întâlnirea cu cetăţenii. Şase persoane, printre care un judecător federal şi o fetiţă în vârstă de nouă ani, au fost ucişi, iar alţi 14 au fost răniţi.  
 
La câteva minute după ce pistolarul din Tucson a tras cele 15 – 20 de focuri, un purtător de cuvânt al FBI declara pentru Washington News că Gabrielle Gifford şi alte trei persoane au decedat, mai mulţi oameni sunt răniţi grav, iar motivul atacatorului nu este suficient de clar. Agenţia FBI a trimis mai mulţi reprezentanţi la faţa locului, iar ulterior, doi oficiali de la Casa Albă au afirmat că administraţia de la Washington monitorizează atent situaţia.  
 
Într-un comunicat al preşedintelui Barack Obama din ziua incidentului armat se confirmă că există morţi şi răniţi, dar Gabrielle Gifford trăieşte: „În această dimineaţă, într-o tragedie de nedescris, mai mulţi americani au fost împuşcaţi în Tucson, Arizona, la o întâlnire a alegătorilor cu congresmenul Gabrielle Giffords. În timp ce continuăm să primim informaţii, ştim că unii dintre ei au murit, iar reprezentanta Giffords este grav rănită", precizează comunicatul Casei Albe. "Nu avem încă toate răspunsurile. Ştim însă că un astfel act de violenţă iraţional şi îngrozitor nu îşi are locul într-o societate liberă. Le cer tuturor americanilor să ni se alăture, lui Michelle şi mie, şi să o aibă în rugăciunile lor pe reprezentanta Giffords şi pe celelalte victime ale acestei tragedii, dar şi familiile lor”, a adăugat preşedintele american.  
 
Victime colaterale - Christina Taylor Green  
 
Fetiţa ucisă la Tucson era născută la 11 septembrie 2001 şi era unul dintre copiii prezentaţi drept figuri ale speranţei (în cartea “Faces of Hope”), o carte care povesteşte despre un copil din fiecare stat, născut în ziua cea mai neagră din istoria Americii, în care teroriştii au ucis peste 3.000 de persoane la WTC. Christina Taylor Green venise la întâlnirea cu congresswoman Gifford datorită interesului său sporit faţă de exerciţiul democratic. Destinul ei, marcat de violenţă, adaugă un plus de tragism incidentului armat de la Tucson, Arizona.  
 
Fetiţa a fost înmormântată pe 13 ianuarie, iar 1700 de oameni au participat la funeralii. Un steag imens de 45 kg, confecţionat din rămăşite de material recuperate după prăbuşirea Turnurilor Gemene, au însoţit-o pe Christina pe ultimul drum. Steagul a fost întins între două maşini de intervenţie şi a fost susţinut manual de un pompier din New York, în onoarea Christinei Taylor-Green şi a idealurilor ei. Treizeci de persoane, îmbrăcate în îngeri şi sute de oameni în tricouri albe, au flancat traseul lung de 2 mile, pe care s-a deplasat cortegiul funerar. Povestea fetiţei de nouă ani, prima dintre cele şase persoane care şi-au pierdut viaţa în masacru, a cutremurat întreaga naţiune.  
 
Christina-Taylor Green avea aceeaşi vârstă cu Sasha, fiica cea mică a preşedintelui. În discursul său de la serviciul memorial de miercuri, preşedintele Obama a spus, cu ochii aproape scăldaţi în lacrimi, că micuţa trebuie să fie un model pentru americani: „În Christina, ne vedem toţi copiii. Atât de curioşi şi încrezători, atât de energici şi plini de magie. Vreau ca democraţia noastră să fie la fel de bună cum şi-a imaginat-o ea”.  
 
Principala ţintă a atentatului - Reprezentanta Gabrielle Gifford  
 
Gabrielle Gifford, membră în Congresul American, a supravieţuit miraculos unei împuşcături în cap cu un pistol de nouă milimetri şi a fost supusă unei operaţii de 38 minute, efectuată la scurtă vreme după ce glonţul i-a străbătut craniul. Salvarea ei a depins de două persoane, o persoană fiind chiar membru al stafului său, Daniel Hernandez, care şi-a pus viaţa în pericol pentru a-i sări în ajutor. Potrivit BBC, Hernandez care acum considerat un erou, a acţionat compresând rana femeii şi ridicând-o, pentru a nu înghiţi sângele. Gabrielle Giffords a fost transportată rapid la cel mai apropiat spital, unde a fost preluată de medicul Peter Rhee care a fost medic de front în Afganistan. Ca urmare, medicul a ştiut exact cum să opereze rana făcută de glonţ, salvând viaţa femeii.  
 
Glonţul a intrat prin ceafă şi a ieşit prin frunte, străbătând partea stângă a creierului, responsabilă cu vorbirea. Medicii consideră că au fost afectate zone care ar fi putut atrage decesul imediat, deoarece statistic, două treimi dintre pacienţii împuşcaţi în cap nu rezistă până la spital. Giffords face parte dintr-un grup infim de supravieţuitori ai unei astfel de plăgi prin împuşcare.  
 
Doctorul Rhee a declarat că parlamentara a fost miraculos de norocoasă, deoarece glonţul a perforat doar o parte a creierului şi nu a afectat şi alte zone care sunt aproape întotdeauna fatale. De altfel, chirurgii nu au fost nevoiţi să elimine prea mult ţesut mort, deşi au desfăcut jumătate din cutia ei craniană. În perioada critică, ulterioară operaţiei, neurochirurgul Michael Lemole a ţinut pacienta în comă indusă, din care echipa medicală a trezit-o periodic. Medicii au dat numeroase declaraţii de presă optimiste, deoarece pacienta a depăşit cele 72 de ore critice, poate să răspundă la comenzi simple, se simte bine şi face progrese. După trei zile, în 11 ianuarie, Gabrielle Gifford era capabilă să respire singură, iar şansele ei de supravieţuire au crescut substanţial.  
 
Procesul – acuzaţiile procurorilor de la tribunalul din Phoenix  
 
În 10 ianuarie, la două zile după atentat, în timp ce Gabrielle Gifford şi încă şapte victime luptau pentru supravieţuire în Centrul Medical Universitar din Tucson, atacatorul - Jared Lee Loughner, a apărut în fata unui tribunal din Phoenix pentru a-i fi aduse la cunoştinţă acuzaţiile. El era vizat de două capete de acuzare pentru crimă, două capete de acuzare pentru tentativă de crimă şi un cap de acuzare pentru tentativă de ucidere a unui membru al Congresului. La data formulării acuzaţiilor şase dintre victime decedaseră, cinci se aflau în stare gravă la spital, iar doi în stare bună. Două dintre persoane se aflau încă la terapie intensivă, iar procurorii au precizat că ar putea formula şi alte acuzaţii.  
 
O audiere preliminară a fost fixată pentru 24 ianuarie, iar Loughner a primit un avocat din oficiu - Judy Clarke, care s-a mai ocupat de astfel de cazuri intens mediatizate. Clarke i-a mai apărat pe Ted Kaczynski, supranumit Unabomber şi pe agentul al-Qaida Zacarias Moussaoui. Avocatul apărării încerca să demonstreze ca Loughner are grave probleme psihice, documentate prin filmuleţe bizare puse pe Internet şi prin mărturiile rudelor sau foştilor colegi şi profesori, care vorbesc despre tulburările acestuia. Dacă va fi condamnat, Loughner riscă pedeapsa cu moartea.  
 
Deşi el a mai fost arestat în trecut pentru consum de droguri şi a fost exmatriculat dintr-o şcoală militară pe motive psihice, experţii sunt de părere că nu poate pleda pentru nebunie, deoarece a premeditat prea meticulos atacul: „Nivelul ridicat de planificare va acţiona împotriva lui. Este foarte greu să dovedeşti nebunia la proces. Trebuie să dovedeşti că boala ta mentala e atât de severă încât nici măcar nu înţelegi că ai comite un act criminal. E aproape imposibil să dovedeşti asta”, spunea Paul Callan, un avocat specializat în cazuri de apărare, pentru CNN. Psihologul criminalist Jeff Gardere este de aceeaşi părere, mai ales că s-a găsit în casa lui Loughner un plic, pe care era scris numele femeii din Congres pe care a împuşcat-o: „Gifford” şi „am plănuit”.  
 
Reacţia autorităţilor şi a preşedintelui Obama  
 
Luni 10 ianuarie, preşedintele american Barack Obama a organizat un moment de reculegere, iar steagurile au fost coborâte în bernă în memoria victimelor. Momentul de reculegere a fost ţinut în toate instituţiile publice şi şcolile din zona metropolitană a capitalei americane. Sute de flori, lumânări şi fotografii au fost depuse în fata spitalului din Tucson, Arizona şi la biroul Gabriellei Gifford de la Washington DC, în semn de solidaritate cu victimele, familiile lor şi supravieţuitorii atentatului de la Tucson.  
 
Miercuri, 12 ianuarie, preşedintele American a vizitat-o pe Gabrielle Gifford la spital şi a asistat la serviciul memorial, unde a adus un ultim omagiu victimelor şi s-a adresat celor prezenţi – familii, rude şi prieteni: „Nu e nimic ce aş putea spune şi care ar putea umple golul creat brusc în inimile noastre. Dar să ştiţi asta: Speranţele unei naţiuni sunt aici în seara aceasta”, a spus preşedintele Obama, în discursul său de 34 de minute de la Tucson. Preşedintele american a evitat să dea vina pe cineva pentru acest gest criminal, în ciuda faptului că mulţi au considerat retorica publică dură, mai ales din partea Republicanilor, drept una din cauzele pentru atacul produs de Jared Lee Loughner.  
 
Liderul SUA le-a dat şi o veste bună oamenilor veniţi să-l asculte la Tucson: „Vin de la spital, prietena noastră Gabby a deschis ochii pentru prima oară după ce un glonţ i-a trecut prin creier. Ştie că suntem aici şi că o iubim.” Mulţimea a ascultat emoţionată discursul impresionant al preşedintelui şi l-a întrerupt adesea cu aplauze, iar unora le-au dat lacrimile în timp ce-l ascultau pe liderul democrat de la Washington.  
 
Posibile motive ale masacrului de la Tucson  
 
„Nimeni nu ştie exact ce a provocat acest teribil atac. Nimeni nu poate să ştie exact ce ar fi putut să-l împiedice pe atacator, ori ce se află în sufletul unui om violent”, a mai spus Obama. Şi totuşi, al doilea amendament din Constituţia Statelor Unite se referă la dreptul populaţiei de a deţine şi a purta arme. După masacrul de la Virginia Tech din 2007 soldat cu 32 de victime, deşi s-au făcut eforturi pentru a limita vânzarea armelor unor persoane cu probleme mentale, nu s-a schimbat nimic. Incidentul armat de la Tucson redeschide subiectul armelor de foc, statul Arizona fiind recunoscut pentru uşurinţa cu care le comercializează, sub paravanul unor slogane comerciale, de genul: „Armele nu ucid oameni. Oamenii ucid alţi oameni”.  
 
Charles Heller, preşedintele Ligii pentru Apărarea Cetăţenilor din Arizona, declara pentru ziarul The Arizona Republic : „Deţinerea unei arme este un drept fundamental al cetăţenilor, care nu poate fi afectat. Este la fel de vital ca libertatea de exprimare a acestui popor”. Şi totuşi, este ceva în neregulă cu un sistem care spune că Loughner este prea nebun pentru a merge la şcoală, dar poate să meargă la un magazin să-şi cumpere o armă semiautomată. Este la fel de aberant ca şi cum ai crede că un om care a picat testul antidrog, poate să vândă sau să transporte droguri. În Arizona se discută despre legi care dau dreptul cetăţenilor să deţină arme semiautomate, cu care poate să tragă 33 de gloanţe fără reîncărcare, şi că fiecare cetăţean poate avea câte două arme asupra sa. În schimb, nu se pune problema că deţinătorii acestor arme trebuie să fie în deplinătatea facultăţilor mentale. La ce-i foloseşte unui om normal un asemenea arsenal?  
 
Anul trecut, un an electoral, Arizona a relaxat legislaţia privind dreptul populaţiei de a deţine şi a purta arme. O serie de iniţiative legislative au sprijinit „dreptul de exprimare” al pistolarilor din Vestul Sălbatic, legi care prevedeau ca cetăţenii să aibă dreptul de a purta arme fără a deţine un permis de portarmă; că nu mai este necesar ca armele produse în Arizona să fie înregistrate, iar cadrele didactice din învăţământul universitar sunt libere să fie înarmate în incinta campusului. Cu asemenea mentalităţi şi suporteri ai armelor de foc ne putem aştepta la incidente similare oricând. Declaraţiile publice dure ale politicienilor din Arizona, legislaţia extrem de permisivă privind armele de foc şi problemele psihice ale agresorului, ar putea constitui principalele motive ale masacrului de la Tucson.  
 
Mesajul de susţinere din partea cetăţenilor americani de origine română  
 
Astăzi speranţele noastre se îndreaptă către autorităţile americane, de la care aşteptăm pedepsirea exemplară a vinovaţilor, pentru ca asemenea acte violenţă să nu se mai repete. Doar timpul, adevărul şi dreptatea pot să readucă liniştea în casele americanilor şi pacea în sufletele celor direct afectaţi de incident. În aceste momente grele, comunitatea românilor-americani este alături de familiile îndoliate. Gândurile şi rugăciunile noastre se îndreaptă către victimele şi răniţii din Arizona şi familiile îndurate ale acestora. Adresez sincere condoleanţe familiilor afectate, în numele redacţiei noastre şi al cetăţenilor americani de origine română, marcaţi de incidentul violent din Arizona. Suntem alături de voi, vă susţinem şi ne alăturăm declaraţiei lui John Boehner, Preşedintele Camerei: „Un atac asupra cuiva care serveşte ţara este un atac asupra tuturor celor care servesc ţara. Actele violente şi ameninţările la adresa oficialilor nu îşi au locul în societatea noastră”.  
 
God Bless America!  
 
Simona Botezan – Washington D.C. & Octavian D. Curpaş - Phoenix, Arizona  
 
 
 
 
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Posibile cauze ale masacrului de la Tucson – declaraţiile dure ale politicienilor din Arizona şi amendamentul doi din Constituţie / Simona Botezan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 20, Anul I, 20 ianuarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Simona Botezan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Simona Botezan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!