Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   



Portret: IMAN MALEKI sau Arta - Singura Cale spre desăvârşirea sufletului
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În rotonda lume contemporană, în perspectiva omului modern, devine, din ce în ce mai mult, stereotip - arta ce repugnă, arta ce înfioară, arta ce mortifică, arta ca refulare a tuturor ororilor umane ce au marcat existenţa Terrei. O artă decadentă, inferioară oricărei noţiuni de valoare ori de act cultural – în esenţă tare. Destul de rar, însă, albul imaculat al ghioceilor, deşi se confundă cu albul zăpezilor omniprezente, tinde spre lumină, tinde spre căldură, demonstrând cu vivacitate sensul vieţii. Şi mai rar, peste câmpiile înnegurate ale minţii umane, într-un zbor primejdios şi misterios în acelaşi timp, faliile eruptive ale sentimentelor zguduie din temelii firea umană, arătându-şi forţa şi maiestuozitatea.  
  
Din îngemănările divine de lumină şi culoare, dezvăluind lumii întregi o altă faţetă a realităţii, se nasc picturile lui Iman Maleki. Răscolit de intemperiile lumii în care s-a născut, dar pe care nu doreşte s-o abandoneze, pictorul iranian extrage - din ceţuri, din fărâmele rămase în urma unor deflagraţii, din firele nevăzute ale intrigilor ori răutăţilor lumii înconjurătoare - esenţe, aşternându-le pe pânză precum psalmii închinaţi divinităţii: liniştea, calmul, abstinenţa, tăcuta inspiraţie, zborul, speranţa, visul, credinţa şi – de ce nu – încrederea în puterea omului de a-şi resuscita fiinţa amorţită de incontrolabilele fibrilaţii existenţiale.  
  
Deşi o prezenţă silenţioasă pe scena picturii universale – aşa cum îi stă bine unui geniu, a cărei principală calitate trebuie să fie modestia – Imam Maleki recunoaşte că : „ ... mă regăsesc în tot ceea ce fac, fiecare centimetru de pânză reprezintă o întreagă lume, pentru mine. Sunt unul dintre fiii unui minunat şi viteaz popor. Sunt persan şi văd, în fiecare zi: lacrimi amare, suferinţe, orori, mânie, întuneric. Mă tem cel mai tare de întuneric. Cred că mi-e teamă doar de întunericul din sufletele oamenilor. De aceea, poate, pânzele mele „vorbesc” - mai ales - despre SPERANŢĂ”. 
  
Pornind de la cuvintele de o simplitate cuceritoare dar, evident-altruiste, putem spune că pictorul iranian redă, prin pânzele sale, eternul protest al artei, specific epocii în care trăieşte artistul, un protest la: decadenţă, război, suferinţele oamenilor, neliniştea şi nesiguranţa din ochii copiilor, durerile nesfârşite ale mamelor sau la orice altă durere provocată de abuzuri şi/sau violenţă. Folosind tehnici de lucru diferite, Iman Maleki se dovedeşte a fi un magician al culorilor, un maestru al luminii, redând cu foarte multă versatilitate şi pricepere caracteristicile luminii, atent studiată şi redată printr-o artă desăvârşită. O frumuseţe similară a luminii/evadare, manifestată în opera pictorului iranian, mai poate fi întâlnită şi în opera celui mai bine vândut artist american în viaţă - Thomas Kinkade - pictorul luminii/poveste.  
  
Pictura lui Imam Maleki reuşeşte să facă lumină chiar şi între pereţii unei temniţe întunecoase. Iată, de exemplu, pânza sugestiv intitulată The window (Fereastra), care prezintă un contrast absolut între întunericul dinlăuntru şi lumina din afară. Un contrast izbitor şi mortificator, care sugerează (pânza obligând la o perspectivă dintre interior spre exterior): starea de evadare, eliberarea de întuneric, teamă, angoasă, suferinţă, spre o lume care poate găsi şi accepta lumina ca pe un bun propriu şi necesar. Cu siguranţă, este vorba despre singura geană de lumină a unei închisori, prin care se poate observa o locuinţă aşezată la poalele unui masiv muntos, ce sugerează iminenta dorinţă de echilibru, pace, linişte, ca o confirmare a apartenenţei la o familie.  
  
Lumina, în opera pictorului iranian, capătă o importanţă deosebită, regăsindu-se ca trăsătură esenţială a unora dintre pânzele sale. Fie că este vorba despre intrarea unei locuinţe, sau de umbra dedublată a amurgului, de lumina care însoţeşte portretele sale feminine sau cea care conturează portetele masculine, lumina sa este unică: prin cromatică, prin realism, prin volatilitate, prin forţa expresiei. Caracteristici evidente unor lucrări, precum: A sad Mom, A Tar Player (tar - instrument muzical tradiţional, o lăută cu gât lung – specific Iranului, Ţărilor Caucaziene şi Asiei centrale), A custodian's house, All alone sau Potrait of a man. 
  
Multe dintre pânzele lui Iman Maleki reconstruiesc portrete de femei, bărbaţi sau de copii, în diverse scene ori situaţii existenţiale, pictorul dovedindu-şi, astfel, elogiul pentru frumuseţea umană – în general, ca mesaj „militant” de „remodelare” a arhitecturii umane interioare, de renaştere spirituală, pentru crearea unei lumi mai sigure şi mai bune. Regăsim în opera lui Maleki, realistă, prin excelenţă, omul. Fie citind (Omens of Hafez, Sisters and book, ), studiind (Studying), scriind (Sunlight) sau rememorând amintiri scoase dintr-un vechi album (Old album). Redate în luminile calde ale amurgului, portretele sale suprind liniştea dată de cufundarea în lectură, aflarea unui univers propriu, o imaginară lume a viselor împlinite. Potretele de copii (fie ei asiatici sau europoizi) sunt de o rară frumuseţe şi expresivitate, incumbând sentimente diverse, cu mesaje clare : dorinţa de lumină şi de linişte (Wish), relaxare şi respiro după furtunile emoţionale (End of examination) sau de maturitate şi implicare (Fishmonger).  
  
Rafinamentul detaliilor este extraordinar. Fiecare pânză este – de fapt - o fotografie, o reconstruire a realităţii până în cele mai intime amănunte (A girl by window). Panorama construită de pictor este foarte largă, oferind o claritate stratificată până spre fundalul pânzei, probând abilitatea maestrului de a îmbina desăvârşit planurile şi culorile (Dizziness, Memory of that house).  
  
Parfumul inspirat al operelor lui Maleki este unul oriental. În acest sens, stilizat, discret şi elegant, el aşază în peisajele ori alătură portretelor sale, elemente ale tradiţiei şi culturii persane: covorul cu motive tradiţionale, voalul cu ciucuri, turbanul, tar-ul, satul-stup, coloanele cu arabescuri. Culorile favorite ale pictorului sunt galbenul, ocrul, albastrul, purpura, şi verdele. Culori pe care le adună într-un melanj realist unic, pentru ca apoi să le covertească în ansambluri picturale de o frumuseţe incredibilă. În pânzele pictorului iranian, nu se regăseşte nimic din cea ce repugnă sufletului uman. Aratând – în speţă - o tristeţe profundă, personajele sale sunt pictate cu o extraordinară decenţă şi o fabuloasă eleganţă. Practic, prin opera sa, se reconfirmă valenţele pe deplin cunoscute ale mesajului artistic, în general: pozitivism, încredere, optimism, frumuseţe.  
  
Se poate concluziona – fără nici un motiv de dubiu – că pictorul iranian dovedeşte, prin stil, rafinament, precizia cromatică, fineţea incredibilă a detaliilor: GENIALITATE. Dar, nu mai puţină genialitate şi nici mai puţină valoare decât precursorii săi, aparţinând realismului francez: Gustave Courbet (1819-1877), Honore Daumier (1808-1879, cunoscut pentru litografiile ce reflectă scene de pe străzile pariziene) şi Jean François Millet (1814-1875). Cu siguranţă, timpul va confirma şi reconfirma acest lucru, deja unanim împărtăşit de o mare parte a criticii de artă contemporane. Prin efort, studiu, concentrare şi o deosebită grijă pentru detalii, Iman Maleki este, deja, unul dintre cei mai valoroşi pictori ai vremurilor noastre. Mesajul său limpede exprimat – un apel făcut pentru renaşterea spirituală a umanităţii - va face ca, prin fiecare pânză, să strălucească flacăra speranţei, a încrederii şi credinţei într-o lume mai bună. 
  
Dacă ar fi să reamintim câteva repere din biografia pictorului iranian, atunci ar trebui să spunem că, la cinsprezece ani, a început să înveţe pictura cu primul şi singurul său profesor, pictorul Morteza Katouzian, considerat cel mai mare hiperrealist din Iran. Între timp, Maleki a început să picteze profesional. A urmat apoi cursurile Universităţii de Arte din Teheran, secţia Design Grafic pe care a absolvit-o în anul 1999. Începand cu anul 1998, Maleki a participat la mai multe expoziţii, cele mai importante fiind: Expoziţia Sabz Gallery (1998), Expoziţia de pictură realistă iraniană de la Muzeul de Artă Contemporană din Teheran (1999), Expoziţia de la Sa ad Abad Palace (2003). La competiţia internaţională Art Renewal Center, Maleki a câştigat premiile: “William Bouguereau” şi “Chairmanas Choise”. Imam Maleki s-a născut în anul 1976 la Teheran.  
  
Gheorghe A. Stroia - Adjud, septembrie 2011 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Portret: IMAN MALEKI sau Arta - Singura Cale spre desăvârşirea sufletului / Gheorghe Stroia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 262, Anul I, 19 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Stroia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!