Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Strofe > Amintire > Mobil |   


Autor: Gigi Stanciu         Publicat în: Ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011        Toate Articolele Autorului

Poezii patriotice

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Dobrogei la zi aniversară  

Bătrân ţinut de ape ocrotit,
De multe seminţii ai fost poftit!
Ne spune Herodot că în vechime
Un împărat persan a dat de tine.

Când grecii corăbieri au poposit,
Oraşe noi la mare ţi-au zidit;
Din liră ţi-au cântat în temple albe,
În amfiteatre purtai straie dalbe.

Romanii şi-au trimis al lor poet
Să-i cânte Mării Negre un duet,
Al Tristelor şi Ponticelor rime,
Melancolia dorului s-anime.

Ai fost şi vatră veche de credinţă,
Ai tăi întâi creştini cu biruinţă
Şi-au dus cu cinste crucea lor de piatră,
Îngenunchiaţi prin vremuri să răzbată.  

 

Ţi-a dat apoi un nume Dobrotiţă,
Ori poate fiica lui cu grea cosiţă
De grâne aurii cu unde line,
Sub briza mării-albastre şi senine.
 

Iar Mircea cel Bătrân te-a înălţat,
Cetăţi de apărare el ţi-a dat,
Dar vântul Semilunei te-a găsit,
Sub iatagane de spahii te-ai prăbuşit.

Sultanul cel păgân când te-a râvnit,
El paşalâc prin veacuri te-a sortit
Şi dobrogenii astfel s-au plecat,
Dar vatra şi credinţa şi-au păstrat.

Un val prielnic marea a adus,
De patru veacuri jumătate-apus
Când roşiorii-n lupte s-au jertfit
Să-i deie ţării sceptrul regăsit.

Şi regele-a păşit apoi semeţ,
Călare-n fruntea oştii, îndrăzneţ,
Ca Dobrogea, ţinut scăldat de apă,
La pieptul României să încapă.

În evul tău cel nou ce-a început,
Tărâm prea blând de ape şi de lut,
Cusut ai fost c-un pod de ţara-mamă
Spre-a scrie o istorie de seamă.
 

Ca azi să ne-nchinăm la chipuri care,
Preacunoscute şi nepieritoare
Ţi-au desenat destinul potrivit,
Bătrân ţinut de ape ocrotit!  

 

 

 

 

Fratelui meu basarabean  

 

 

Te-a adoptat cândva divinitatea,  

Ai fost urmaşul unui neam de voievozi,  

Azi îţi afirmi cu greu identitatea,  

Te pierzi printre neoameni şi irozi.  

 

Te-au obligat să-l uiţi pe Ştefan-vodă,  

Să uiţi să scrii, o doină să asculţi,  

Ţi-au dat ceasloave cu rusească odă,  

Neromâneşte tu să creşti inculţi;  

 

Să spui că moldoveană ţi-e averea,  

Că mersul vremii trebuie oprit,  

Că Prutul n-o să sece de durerea  

Că limba ta şi port ţi-au pângărit!  

 

Tu, frate dintre apele durerii,  

Ce azi te vrem român cu orice preţ,  

Te chem cu bucuria revederii  

Să facem pod de flori pe Prut măreţ!  

 

Să scriem peste braţele de ape  

Acelaşi sfânt şi din străbuni un nume,  

Tu, frate, de pe estica cetate,  

Ce-ai stat de strajă la hotar de lume!  

 

Să facem România ca o altă  

Mesopotamie, a timpurilor noi,  

Să desenăm cu inima o hartă  

În care să trăim şi noi şi voi!  

 

 

Ostaşilor români de ziua independentei  

 

Dorobanţi şi roşiori,  

Bravi ostaşi ai ţării mele,  

Aţi luptat învingători,  

Cucerind redute grele.  

 

Lupte aprige la Plevna,  

La Smârdan ori la Vidin,  

Au aprins în suflet râvna  

De-a–mplini un plan divin.  

 

Dacă ţara vă vrea vajnici  

Să luptaţi spre libertate,  

Aprigi, mândri, dârji şi falnici,  

Nu vă speriaţi de moarte  

 

Ziua voastră e aproape,  

Zi din maiul înflorit,  

Cerul vrea să vă adape  

Flori pe piept din mal ivit.  

 

Cerul vrea să vă aducă  

Un omagiu de culori,  

Să se-audă–n văi şi-n luncă  

Marşuri, vesele cântări.  

 

Bravi ostaşi ai ţării mele,  

Dorobanţi şi roşiori,  

Cucerind redute grele.  

Voi aţi fost învingători.  

 

 

 

Ziua Victoriei  

 

A fost un măcel, a fost o oroare,  

Au fost pagini roşii de gravă eroare,  

Te-ntrebi cu uimire de om cumpătat  

Ce minţi de nebuni au gândit grav păcat?  

 

Te-ntrebi dacă lumea întoarsă spre ea  

Putea să conceapă urgie mai grea,  

Când roşu şi verde jucau rol extrem,  

Când lumi se zbăteau între bombe ce gem  

 

O zi minunată de soare-a venit,  

O zi dintr-un mai în petale-nvelit,  

S-au stins focuri grele şi aprige uri,  

Popoare–nvăţat-au să îngroape securi,  

Pe blânda planetă, bătrân continent  

Si-a–ntins pacea caldă. dorită fervent.  

 

 

 

 

 

Zilei Europei  

 

Soarele primăverii strălucea mai tare,  

Inalţii bărbaţi plănuiau pacea între popoare.  

Nu era un vis de neîmplinit,  

Zenitul nu mai părea nesfârşit  

 

Mocnitele pricini de secole duse  

Păreau să dispară de soare supuse,  

Sub steagul albastru cu stele-aurii  

Acorduri sunau din ,, Oda bucuriei’’.  

 

 

 

 

 

Trecut şi viitor  

 

Dar de ce-ar avea doar alţii  

Azi trecut şi mari eroi  

Când în piept ne arde încă  

Un stindard de nobil soi?  

 

Şi de ce să nu-nţelegem  

Că-ntr-o lume în unire  

Fiecare-avem un nume,  

O credinţă şi o fire?  

 

De ce trebuie întruna  

Să privim Apus sau Est  

Când în inimi sunt ascunse  

Cutezări de Everest?  

 

Nu suntem noi miez de lume,  

Nici hotar şi nici genune,  

Dar avem un rost prin veacuri,  

Printre oameni, printre nume.  

 

 

Să nu facem ca trecutul  

Să ne fie hop, ci punte  

Spre o lume viitoare  

Care pune preţ pe frunte!  

 

Referinţă Bibliografică:
Poezii patriotice / Gigi Stanciu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gigi Stanciu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!