Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Strofe > Creatie > Mobil |   



Poem final pe frunze de arţar ...

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Poem final pe frunze de arţar ...

 

< ... zâmbetul tău - o frunză memoriei furată ...>  

Tremură în cădere frunzele arţarului din faţa ferestrei mele, tremură, plâng şi se duc îngălbenite în tăcerea singulară, în lumea Uitării de unde nimeni nu ştie nimic.  


Rând pe rând, pe şoaptele vântului Timp, vor pleca toate. Inconştienţa face să palpite ultimele lor clipe de vrajă, freamată, dansează, plutesc agăţate firav de firul subţire de viaţă, se leagănă
aninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ...

Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii, şi, uneori şi, simţurile ne cern clipe din adevărul luminii. Oare dacă am ştii "tot adevărul" am mai trăi cu adevărat trăirea??
Ne-am plimbat ameţiţi de visul neştiut din noi, de chemarea sufletelor-pereche, de întregul din noi pe cărările toamnei, pe străzile ei, privindu-ne, căutându-ne, simţindu-ne, respirându-ne.
Era ţipătul mut al trăirii noastre de dincolo de vălul Uitării, era ecoul ce a străpuns bariera Timpului, era vibratia ce a pulsat secole în aşteptarea revederii, a regăsirii?
 


Ne-am regăsit şi ne-am pierdut pentru o întâlnire viitoare fără bariere timp-spaţiu??... Ne pierdem aici ca să ne regăsim dincolo de voalul Tăcerii? Să fie acesta preţul răscumpărării clipelor noastre viitoare de eternitate iar toate astea însoţite de durerea dorului, de vidul interior, de golul pustiu?? Va compensa acum ceva până şi pentru atunci?? Şi dacă ne vom pierde definitiv în universuri paralele chiar dacă transparente, impenetrabile, indiferente la chemarea noastră, a sufletelor-gemene?? Să fie asta pedeapsă supremă? Să fie cineva atât de indiferent, de crud la sunetul iubirii sau tăcerea nu ne aude, nu aude, ea doar priveşte pasivă totul, indiferentă la ruga muritorilor...  

 

Putem doar s-o lăsăm pe Sophia să nască noi emanatii prin visul ei etern.

Misterul învăluie visele tale, o lume singulară unde puţini au acces.  


E posibil să fie o graniţă atemporal-spaţială, e posibil să simţim intuitiv aceasta, dar încă să ne fie blocat accesul la amintiri, accesul vederii celeilalte realităţi... o altă lume care nu se întrepătrunde cu asta, o altă realitate şi puţine graniţe sau porţi dintr-una în alta...  

- Totul e emertic pt a nu perturba, a nu distruge nimic mi-a şoptit un djin, un spirit al pământului ce mi-a aparut din senin la chemarea gândului meu trecând dintr-o formă vagă în altă, pe măsură ce i se schimba dispoziţia într-un pastel de nuanţe.  

Sufletele voastre sunt izvorâte din Începător...  

Marele înşelător nu poate crea nimic, deşi el pretinde asta. El este un arhon. Poate doar să mimeze. Toate trei râurile au fost înşelate de marele arhon. El este marele înşelător şi îşi ia puterea de la cei pe care i-a înşelat - de la cei care cred că el este creatorul, că el este Începătorul.
Dar el nu este. El este marele arhon. Arhonii îndeamnă oamenii spre greşeli, până în punctul în care aceştia nu se mai pot îndrepta singuri. Atunci, oamenii încep să creeze răul, pentru că asta e natura lor. Ei sunt creatori şi au fost induşi în eroare de către înşelători.
 

Oamenii sunt încă influenţaţi de înşelători caci răul nu a existat, până când nu l-au creat oamenii...
Oamenii pot crea răul, sau pot crea opusul său creând opusul răului, schimbând gândurile. Arhonii trăiesc în gândurile oamenilor, nu sunt spirite adevărate.
 

Sunt fiinţe mentale, multe dintre ele create de oameni ca forme-gând. Ei sunt cei care se hrănesc cu energia gândurilor şi a sentimentelor, cu atenţia pe care le-o acordă oamenii, nu sunt spirite adevărate şi vor înceta să existe, dacă nimeni nu le va mai da atenţie. Dar ei pot mima şi pot lua diferite forme. Oamenii vor avea întotdeauna puterea pe care ţi-o poate da faptul de a alege, pentru că oamenii sunt creatori; dar dacă vor permite arhonilor să le influenţeze gândirea, vor alege greşit.  


Şi atunci cine sau ce este Începătorul? Nimeni nu ştie. Această este Marea Taină căci Începătorul sălăşluieşte Pretutindeni.  

Începătorul produce emanaţii, pentru că asta e natura lui. El nu are intenţii creatoare. Oamenii fac asta. Începătorul doar există.  

Acel dumnezeu personal este propriul vostru suflet partea voastră nemuritoare. Voi, oamenii, aţi creat-o, în lungul vostru drum prin eternitate. Spre deosebire de arhoni, individualitatea voastră
sufletească este spirit adevărat şi trăieşte întotdeauna în lumea spiritului. Este parte din visare şi, de aceea, viseaz
ăîntotdeauna. Individualitatea îşi visează visul său.  

Când vă rugaţi Dumnezeului atotputernic, de fapt vă rugaţi vouă înşine. Vă rugaţi sufletului vostru, Sinelui vostru Superior, Divin. Aşa iau naştere adevăraţii zei. Voi, oamenii însufleţiţi, sunteţi Sine-dumnezei în devenire. Iar când visaţi, aceea este, de fapt, visarea Sinelui vostru Superior...şi astfel djinul, manifestare a acelei mari puteri spirituale, pe care gnosticii au numit-o Sophia, şi-a luat rămas bun căci era aşteptat dincolo de deşerturile Egiptului.  

Ştii şi tu că am fost sau poate încă suntem acolo sau dincolo vederii voastre, dincolo de vis.

................................................................................................................................................................  


Poate nu degeaba paşii ne-au purtat la prima noastră plimbare, după o serie de străzi, spre acea băncuţă, spre acel loc... Un indiciu ce trebuia să ne atragă atenţia, să ne spună ceva... doar acolo ai reuşit să fii tu însuşi, pe acea băncuţă ai reuşit să-ţi deschizi inima, sufletul, să redevii tu, să simţim împreună, fără cuvinte, intuitiv, totul... încă nu avem acces, vălul este încă opac privirilor noastre.  

Astfel ai aflat şi tu continuitatea trecerii, a faptului că nimic nu e ilogic sau întâmplător... ai recunoscut-o pe Selma sau Ateh sau sufletul tuturor eu-rilor ei.  

 

Oare care dintre noi doi l-a născocit pe celălalt, din iubirea faţă de aproapele? O fi asta o noua dezordine a ... sau o tentaţie inocenţă în lunile amare ale vieţii?
Ai să-mi spui mâna destinului sau imposibila uitare, că inima e un vânător singuratic într-o euforie perpetuă a hoţilor de frumuseţe!
 

 

Cad şi se scutură frunzele străpunse de lacrimi de ploaie.  

Oare ultimul lor strigăt e auzit de copacul Timp?...e Toamna lor din urmă?  

... Acesta e adevăratul Sfârşit!  

 

http://www.youtube.com/watch?v=wrSb8TIgASk  

 
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Poem final pe frunze de arţar ... / Irina Lucia Mihalca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Irina Lucia Mihalca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Irina Lucia Mihalca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!